BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Semnal de alarmă: creşterea numărului de angajaţi din economie s-a oprit în octombrie 2017, imediat după dublarea Robor şi creşterea cursului euro

    Numărul de angajaţi este în creştere continuă din ianuarie 2011, când a atins minimul în criză, de 4,095 milioane, iar o modificare de trend va avea consecinţe majore. Între decembrie 2016 şi octombrie 2017 numărul de angajaţi a crescut cu 120.000, deci circa 12.000 de angajaţi în plus pe lună.
     
    Robor la trei luni, dobânda la care băn­cile se împrumută între ele, a crescut între 1 august şi 1 octombrie anul trecut de la 0,87% la 1,58% iar cursul a crescut în aceeaşi perioadă cu 1%, de la 4,55 leu/euro la 4,59 lei/euro. Robor şi cursul influenţează imediat sentimentul consu­matorilor şi al companiilor, care prevăd incer­ti­­tudine şi imediat trec la decizii de ajus­tare. Robor-ul intră în calculul ratelor la creditele în lei, iar cursul contează pentru cei cu credite în valută. În noiembrie numărul de angajaţi a ră­mas constant iar în decembrie, numărul de an­­gajaţi era de 4,850 milioane de persoane, cu 22.000 mai mic decât în octombrie 2017. Este posibil ca la mijloc să fie şi un impact sezonier.
     
    Printre cele mai mari scăderi care s-au înregistrat în decembrie au fost în construcţii (-4.000 de angajaţi) şi fabricarea de maşini (-1.800 de angajaţi), iar datele anterioare arată că aceste sectoare îşi reduc în general în decembrie numărul de angajaţi faţă de noiembrie.
     

  • Simona Halep s-a calificat în sferturile de finală ale turneului de la Doha

    Halep a obţinut accederea în sferturi la finalul unei partide care a durat o oră şi şase minute, meci în care a servit doi aşi, a comis trei duble greşeli şi a avut procentaje de reuşită la serviciu de 62 la sută cu prima minge şi 71 la sută cu cea de-a doua. De-a lungul întâlnirii, Halep a trimis 29 de lovituri câştigătoare şi a comis 21 de erori neforţate, în timp ce adversara ei a avut 11 lovituri direct câştigătoare şi 17 greşeli neprovocate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategie austriacă, pacienţi români

    Spitalul Wiener Privatklinik, cu sediul în Viena, are 145 de paturi, patru săli de operaţie şi nouă centre specializate în diagnosticul şi tratamentul cancerului, chirurgia nervilor periferici, chirurgie ortopedică, traumatologie, chirurgia ochilor. Grupul Wiener Privatklinik (WPK) include însă, alături de spital, o casă de bătrâni cu 110 paturi, un lanţ de farmacii în Cehia, un business de distribuţie de medicamente; per total, acesta generează venituri anuale de aproximativ 80 de milioane de euro. Medicii care practică în spital sunt colaboratori, fiind plătiţi separat faţă de costurile alocate terapiilor; veniturile lor sunt incluse în această cifră. ”Este un sistem similar celui din Statele Unite: există clinica, noi oferim toate facilităţile şi tot ce au nevoie medicii, ei îşi aduc aici propriii pacienţi sau tratează pacienţii pe care îi aducem noi“, a explicat medicul Walter Ebm structura veniturilor la cea mai recentă vizită a sa în România.

    Potrivit medicului, la spitalul WPK ajung anual pentru tratament circa 9.000 de pacienţi, rata de ocupare fiind de 85%; circa 45% dintre pacienţi sunt străini. ”Anul trecut am avut în jur de 600 de pacienţi români, iar numărul lor se dublează în fiecare an“, explică el. Serviciile accesate cu precădere de pacienţii români sunt de ortopedie, boli cardiovasculare şi, mai ales, oncologie. ”Credem că putem oferi consultaţii de la cei mai buni medici pentru fiecare specializare, însă în prezent ne concentrăm mult pe tratamentele de cancer. Terapiile împotriva cancerului implică un tratament interdisciplinar. Pentru astfel de terapii este nevoie de mai mulţi medici. Avem un consiliu pentru astfel de tratamente, în care medici cu mai multe specializări se întrunesc pentru a discuta fiecare caz în parte“, descrie medicul principala arie de concentrare a activităţii spitalului vienez – terapiile adresate diferitelor tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele pe care le realizează anual pacienţii.

    ”Cred că în prezent tratamentul împotriva cancerului este ultra-specializat; nu mai este ca acum 10 ani, s-a schimbat extrem de mult de-a lungul anilor şi va evolua în continuare“, spune medicul, care dă şi explicaţii. Un astfel de tratament implică o terapie individualizată pentru fiecare pacient – un anumit tratament nu se potriveşte tuturor, variază în funcţie de sex, de vârstă, de tipul de cancer; ”suntem specializaţi pe oferirea acestui tip de tratament şi acesta este unul dintre principalele motive pentru care oamenii vin în Austria“. El observă că, dat fiind nivelul de noutate al acestor terapii, este dificil pentru pacienţii din aceste ţări să găsească un tratament bun pentru cancer la ei acasă. Oferă ca exemplu în acest sens melanomul (cancerul de piele), care, dacă în urmă cu câţiva ani nu putea fi tratat dacă depăşea o anumită dimensiune, iar majoritatea pacienţilor mureau într-o perioadă scurtă de timp, acum se pot trata. Pe de altă parte, admite medicul, tratamentul este foarte scump. ”Companiile farmaceutice vând aceste medicamente cu un preţ foarte ridicat. Este greu pentru mulţi oameni să plătească pentru un astfel de tratament.“ Medicul oferă ca reper de preţ pentru un tratament (care implică nu doar costul medicamentelor, ci şi pe cel al diferitelor terapii – radioterapie, chimioterapie, intervenţii chirurgiale, imunoterapie) suma de 30.000 – 40.000 de euro pe an, în contextul unei perioade de tratament de lungă durată, ce se întinde pe parcursul mai multor ani. Preţurile practicate în cadrul spitalului privat austriac pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi merg până la 5.400 de euro pentru un pachet de check-up de lux (consultaţii şi analize).

    Pacienţii internaţionali ai clinicii vin mai ales din zona estică – alături de pacienţii români, se află cei care vin din Ungaria, Ucraina, Rusia, până la Kazahstan, Georgia etc. Compania austriacă are şi o reprezentanţă în Bucureşti, cu trei angajaţi, unde pacienţii români pot afla, în română, rapid, informaţiile despre tratamentele posibile, fără să se deplaseze până în Viena pentru o primă interacţiune. Reprezentanţa a fost deschisă în urmă cu doi ani. ”Am luat această decizie ca urmare a conexiunii cu un angajat român, iar acum vrem să extindem colaborarea şi în alte ţări – Rusia, Ucraina, Bulgaria.“ CEO-ul de la WPK consideră că este un model ideal de funcţionare, unul mai bun decât al medicilor care să meargă în anumite ţări pentru a trata pacienţii de acolo. ”Austria are doar 8 milioane de locuitori, România, 20 de milioane, iar Ucraina, în jur de 40 de milioane, ca să nu mai vorbim despre Rusia – doar în zona Moscovei sunt în jur de 20 de milioane de locuitori.“ El este încrezător în expansiunea businessului în baza creşterii numărului de pacienţi din Europa Estică.

    De ce nu au pacienţii acces la aceste terapii noi în ţările lor? ”De cele mai multe ori este o chestiune legată de bani – cât de mult investeşte o ţară în sistemul de sănătate? Cât de mult îşi permite o ţară să investească în sistemul de sănătate? Chiar dacă majoritatea ţărilor aflate în dezvoltare, precum cele estice, au un ritm rapid de creştere economică, banii suplimentari sunt de cele mai multe ori direcţionaţi spre industrie, infrastructură, puţini sunt direcţionaţi în sistemul de sănătate.“ Medicul spune că nu poate să indice un procent ideal din PIB alocat cheltuielilor cu sănătatea, ci subliniază nevoia existenţei unui ecosistem care trebuie să includă şi asigurările private. Adaugă că şi în Austria au acelaşi tip de discuţii legate de finanţarea sistemului de sănătate – incluzându-le pe cele despre tratamentul anticancer, dar şi despre ceea ce se întâmplă cu populaţia din ce în ce mai îmbătrânită. ”Segmentul persoanelor în vârstă este în creştere şi nu sunt suficienţi oameni tineri care să susţină sistemul. Acum vârstnicii au nevoie de îngrijire şi nu există bani pentru acest lucru.“

  • Miza pe imobiliare

    Cele mai efervescente segmente din piaţa imobiliară în ce priveşte livrarea de proiecte noi au fost anul trecut cele de industrial şi logistică, care a înregistrat un maxim istoric în ceea ce priveşte spaţiile finalizate (450.000 mp), dar şi rezidenţialul, deopotrivă în Bucureşti şi în marile oraşe, fiind dezvoltate numeroase ansambluri rezidenţiale noi pe toate segmentele de preţ, punctează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox.

    ”Departamentul de birouri, care a intermediat închirierea unor spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 70.000 mp, a generat cele mai mari venituri, reprezentând atât conturi corporate, generate prin reţeaua globală Cushman & Wakefield, cât şi companii locale“, adaugă Oana Iliescu. La sfârşitul anului trecut, stocul total al clădirilor de birouri de clasa A şi B din Bucureşti a fost de 2,68 milioane de metri pătraţi. Doar anul trecut au fost tranzacţionaţi circa 335.000 de mp de birouri din Capitală, iar previziunile pentru 2018 vizează finalizarea a peste 300.000 mp de spaţii de birouri, din care mai mult de jumătate doar în sectorul vestic al Capitalei, punctează reprezentanta companiei.

    Cele mai mari spaţii au fost contractate de Renault (20.000 mp) şi Rompetrol (10.000 mp). Companiile de tehnologie şi telecomunicaţii au fost chiriaşii cei mai activi în 2017 (46%), urmate de segmentul financiar (17%) şi de serviciile profesionale (14%). |n ceea ce priveşte chiriile, acestea s-au menţinut stabile, la preţul de 18,5 euro/metru pătrat. Piaţa de retail (vânzare cu amănuntul) din România a ocupat în 2017 aproximativ 3,64 de milioane de metri pătraţi de suprafeţe comerciale. Principalele locaţii-gazdă ale magazinelor de profil au fost mallurile (58%), parcurile de retail (33%) şi galeriile comerciale (9%). La sfârşitul anului 2017, piaţa românească de retail alimentar era estimată la 40 miliarde de euro, cu patru mari jucători, care deţineau o cotă de 60%: Kaufland, Carrefour, Metro Cash & Carry şi Auchan. Cu toate că traficul din malluri este în scădere, deoarece tot mai mulţi clienţi se îndreaptă spre mediul online, unde valoarea vânzărilor de anul trecut  a crescut cu 35%, potrivit lui Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online, zonele de food court şi entertainment din cadrul centrelor comerciale sunt în continuă creştere. |n prezent, ocupă 10-12% din spaţiile mallurilor, faţă de acum câţiva ani, când ocupau doar 5%.

    Referindu-se la livrările de spaţii de retail de anul trecut, Cristi Moga, research consultant la C&W Echinox, spune că 2017 a fost ”cel mai slab an din ultimul deceniu“. Anul trecut au fost livraţi 75.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale noi, în scădere cu peste 70% faţă de 2016 (237.000 mp livraţi) şi cu aproximativ 45% faţă de 2015. Alături de Turcia, Rusia, Franţa şi Italia, România se află în topul ţărilor cu un parcurs ascendent al spaţiilor comerciale. |n România, suprafaţa de spaţii comerciale este de 175 mp la mia de locuitori, de câteva ori mai mică faţă de ţări ca Olanda (372,7 mp), Norvegia (921 mp); sunt însă şi ţări, ca Belgia (119,8 mp), care au suprafeţe de comerţ mai mici decât România. |n Bucureşti spaţiile comerciale disponibile sunt de aproape patru ori mai mari decât media naţională, cu 675 mp la 1.000 de locuitori.

    Vânzările de retail din România au înregistrat o creştere substanţială, bazată în primul rând pe creşterile salariale ale angajaţilor din sistemul de stat. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, vânzările din retail au crescut cu peste 10% pe parcursul primelor 11 luni ale anului 2017. Cel mai mare avans l-au avut vânzările nealimentare (+13%), în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 6,1% în aceeaşi perioadă. |n perioada noiembrie 2016 – noiembrie 2017, salariul mediu net din România a înregistrat o creştere de 13,4%.

    Cei mai activi comercianţi de retail nonalimentar au fost discounterii Pepco (55 de deschideri) şi JYSK (15 deschideri). Ţinta lor au constituit-o oraşele mici, unde preţul chiriilor este mai scăzut şi puterea de cumpărare este mai mică. Retailerii alimentari şi-au extins reţelele în special pe segmentele de supermarketuri şi de proximitate. |n ultimii doi ani, Profi a fost cel mai activ (195 de magazine deschise în 2017 şi 134 în 2016), urmat de Mega Image (cu 69 de magazine noi în 2017, şi 60 în 2016). Pe segmentul hipermarketurilor, Kaufland a deschis patru magazine în Cluj, Lugoj, Braşov şi Craiova, în timp ce Carrefour a bifat Râmnicu Vâlcea cu un hipermarket deschis în mallul NEPI Rockcastle. |n ansamblu, numărul de noi spaţii deschise de marii retaileri din România a scăzut cu 18% în 2017, comparativ cu anul precedent.

    Capitala rămâne oraşul preferat de retaileri pentru debutul pe piaţa locală. De pildă Inditex a ales Băneasa Shopping City pentru a deschide primul spaţiu al brandului Uterque. Aceeaşi alegere au făcut-o Under Armor, dar şi Sphera Franchise Group – operatorul KFC şi Pizza Hut, care şi-a extins portofoliul cu Taco Bell, deschizând primele unităţi în Băneasa Shopping City şi Mega Mall. Alte branduri intrate recent în România sunt: Longchamp, Armani Exchange şi Inci, în mallurile din Bucureşti, şi Bugatti, în Vivo Cluj.

    Domeniile industrial şi logistic au înregistrat la sfârşitul anului 2017 un volum de peste 3 milioane mp şi au atins ”un maxim istoric în ceea ce priveşte spaţiile finalizate, de 450.000 mp“, declară Oana Iliescu. 65% din aceste spaţii sunt în Bucureşti, volume importante fiind livrate şi în Timişoara (20%) şi Cluj (10%). Ocupanţii cei mai activi au fost companiile care operează în sectorul logistic şi de distribuţie, cu o cotă de aproximativ 55%, urmată de sectorul de retail (13%). Principalele tranzacţii au fost efectuate cu companii din logistică: DVS (35.000 mp, în Bucureşti) şi Ceva Logistics (29.000 mp, în Piteşti). Noile oferte din 2018 vor merge către CTPark Bucureşti – 50.000 mp – şi LogIQ Mogoşoaia – 40.000.

    Aşteptările pentru 2018 vizează o creştere de 15% a stocului de spaţii din acest sector, care ar presupune un volum de aproximativ 500.000 mp. Mai mult de 60% din proiectele aflate în prezent în construcţie sau planificate pentru livrare în cursul anului 2018 sunt construite pe bază speculativă. |ncrederea dezvoltatorilor este susţinută de o creştere a cererii. Vorbind despre evoluţia câştigului în real estate din ultimii ani, şi de aşteptările pentru următoarea perioadă, Tim Wilkinson, partner capital markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că ”randamentele investiţionale în piaţa imobiliară locală s-au comprimat uşor în ultimii ani, tendinţă care ne aşteptăm să se menţină în toate segmentele pieţei. Ne aşteptăm ca volumul investiţional să crească uşor în 2018, spre nivelul de 1,2 miliarde de euro, şi vedem o diversificare a paletei de investitori interesaţi de activele locale“.

  • Primele luni ale anului 2018 vin cu vânzări duble faţă de începutul lui 2017 pentru Chocolissimo

    Dublarea vânzărilor din această perioadă se datorează în primul rând colecţiei de produse de primăvară, dedicate exclusive pieţei locale, întrucât „România este singura ţară din grup care sărbătoreşte Mărţişorul” declară Aura Oprea, acţionar Savorisa, compania care deţine brandul Chocolissimo pe piaţa locală.

    Cele mai vândute produse din portofoliul de ciocolată Chocolissimo sunt cele produse pentru segmentul corporate. „Cele mai frecvente cereri pe care le primim de la clienţii corporate se referă la realizarea unor forme customizate din ciocolată. Majoritatea îşi doresc să producem logo-ul companiei din ciocolată sau, în cazul în care au elemente fizice reprezentative, să le realizăm din ciocolată.“ – adaugă Aura Oprea.

    Datorită sărbătorilor precum Valentine’s Day, 1 şi 8 Martie sau Paştele, primul trimestru al anului reprezintă 30% din vânzările anuale ale brandului. În 2017, Chocolissimo a avut vânzări de 2,3 milioane de lei, iar pentru anul în curs estimează o creştere de 50%, până la 3,5 milioane de lei. Valoarea medie a unei comenzi înregistrate pe site-ul companiei este 150 lei.

  • Cât costă o cameră în hotelul Simonei Halep de Valentine’s Day

    Cum era de aşteptat, mai sunt disponibile doar foarte puţine camere de Valentine’s Day la hotelul lui Halep

    două nopţi într-o cameră “suită junior” cu 1 pat dublu mare şi cu mic dejun inclus te costă puţin peste 1000 de lei.

    Hotelul este o pensiune care combină confortul modern cu ambianţa medievală şi are blazoane, halebarde, armuri, scuturi, săbii şi picturi originale. Camerele au podea cu mochetă, TV prin cablu cu 300 de canale, precum şi facilităţi pentru prepararea de ceai/cafea.

    Simona Halep este proprietara fostei pensiuni Heraldic Club din Poiana Braşov, redenumită Drachenhaus, dar şi a hotelului cu acelaşi nume din municipiul Braşov, de pe strada Nicolae Bălcescu, în plin centru istoric al oraşului. Halep a plătit pentru cele două imobile două milioane de euro.

    DRACHENHAUS HOTEL e cotat la 8.9 din 10 pe booking.com

  • De ce îşi INJECTEAZĂ VEDETELE una dintre cele mai periculoase toxine de pe glob

    Să presupunem că aţi semnat documentul şi intraţi în clădire. Primul hol este plin de uşi securizate cu cardul, în spatele lor aflându-se mai multe uşi păzite de coduri sau paznici. După mai multe uşi sau bariere de sticlă se află staţiile de lucru, închise în nişte cuşti de metal. Totul este supravegheat video, toate activităţile, măsurate şi monitorizate; paznicii, aflaţi într-o cameră împânzită de ecrane, urmăresc orice element care intră sau iese.

    Toate măsurile de securitate nu sunt însă impuse pentru a proteja reţeta Botox de ochii curioşilor, ci pentru că produsul-minune al celor de Allergan este produs cu una dintre cele mai toxice substanţe de pe Pământ.

    Botox este derivat dintr-o toxină purificată din Clostridium botulinum, o bacterie ce se multiplică în medii precum cel din interiorul unei conserve cu carne stricată. Toxina este atât de puternică încât o cantitate mică poate sufoca o persoană, paralizându-i muşchii pe care îi foloseşte atunci când respiră. Toxina botulinică este considerată unul dintre cei mai puternici agenţi de bioterorism, iar asta înseamnă că toate companiile care lucrează cu substanţa trebuie să se supună regulilor impuse de Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC).

    Un gram de toxină botulinică este suficient pentru producerea întregii cantităţi de Botox comercializate într-un an la nivel global. Pe de altă parte, un studiu publicat în 2001 subliniază că un gram de toxină botulinică, în formă cristalizată, poate ucide până la un milion de oameni. |n aceste condiţii, este explicabil modul în care atât Allergan, cât şi guvernul Statelor Unite păzesc spaţiile de depozitare a substanţei.
    Acest nivel de securitate aduce însă şi un efect comercial: Allergan are o cotă de piaţă de 90% pe segmentul neurotoxinelor utilizate în scopuri medicale şi de 75% pe segmentul substanţelor folosite pentru uz cosmetic. ”Cât de des vezi o astfel de cotă de piaţă – şi nu vorbesc doar de medicamente, ci în orice sector?“, se întreba David Pyott, CEO al companiei între 1998 şi 2015. ”E ceva nemaiîntâlnit.“
    |n Statele Unite se înregistrează, anual, sute de cazuri de otrăvire cu toxină botulinică; cazurile de deces sunt însă mult mai rare.

    UN MEDICAMENT-MINUNE

    În jurul anului 1820, un doctor german pe nume Justinus Kerner a publicat prima descriere amănunţită a simptomelor pe care el le-a numit ”Wurstgift“, adică otrăvire cu cârnaţi: dificultăţi în a înghiţi şi în a respira. Ani mai târziu, un grup de muzicieni care cântau la o nuntă au suferit de paralizia muşchilor după ce au consumat şuncă; trei dintre ei şi-au pierdut viaţa. În urma acelei tragedii, Emile Van Ermengem, profesor de microbiologie în Belgia, a identificat Clostridium Botulinum. Deşi este creditat cu numele acordat toxinei, Ermengem s-a inspirat de la Kerner, derivând denumirea din cuvântul latin pentru cârnat: botulus.

    Botoxul este creaţia a doi oameni de ştiinţă, Alan Scott şi Ed Schantz, care s-au arătat interesaţi de toxină din cu totul alte motive. |n anii ’60 şi ’70, Scott, de profesie oftalmolog, căuta un tratament pentru pacienţii cu strabism. Schantz se concentra mai mult pe zona militară decât pe cea medicală, după ce purificase toxina la Fort Detrick, în cadrul programului american de dezvoltare a armelor biologice.

    La acea vreme, controlul transporturilor de toxină botulinică era aproape inexistent; Schantz i-a trimis lui Scott toxina în formă cristalizată, folosind un tub de metal ca recipient. Cel din urmă a reuşit să transforme toxina într-un produs farmaceutic, ridicând în jurul descoperirii sale compania Oculinum.

    Medicamentul ce purta acelaşi nume ca şi compania a fost aprobat pentru tratamentul strabismului în 1989. Allergan a cumpărat licenţa de la Scott doi ani mai târziu, schimbându-i după scurt timp numele în Botox. |ncă de la început, noii proprietari au abordat extrem de atent substanţa, înţelegând efectele nocive pe care aceasta le-ar putea provoca. ”A fost o problemă încă de la început“, le-a povestit celor de la Bloomberg Gavin Herbert Jr., fost CEO şi fiu al fondatorului companiei. ”Am început să producem cantităţi mici şi să le transportăm cu un avion privat, având întotdeauna oameni de pază prezenţi.“

    Mitchell Brin, responsabil cu cercetarea la Allergan, a jucat un rol determinant în dezvoltarea medicamentului încă de la început. Casa lui arată ca un muzeu dedicat Botoxului, iar plăcuţa de înmatriculare din California are inscripţionat cuvântul BOTOX.

    CUM FUNCŢIONEAZĂ ÎNSĂ BOTOXUL?

    Muşchii unei persoane sunt controlaţi de nervii motori, iar aceştia eliberează o serie de substanţe care transmit muşchiului că trebuie să se contracte; Botox blochează eliberarea acelor substanţe.

    Medicamentul este astăzi aprobat în opt discipline medicale diferite, inclusiv tratamentul migrenelor cronice, al prostatelor hiperactive sau al spasmelor musculare severe, fiind în curs de aprobare şi pentru tratarea depresiei. Herbert spune că atunci când a cumpărat reţeta pentru Botox, se aştepta la vânzări anuale de 10 milioane de dolari; acum, aşteptările pentru anul 2020 se ridică la 4 miliarde de dolari.

    Allergan nu şi-a propus însă să devină un mare jucător pe segmentul neurotoxinelor; compania şi-a început activitatea în anii ’80 producând picături nazale pe care le vindea într-o farmacie de familie din Los Angeles. Un prieten a sugerat dezvoltarea unei formule care să trateze conjunctivita, iar Gavin Herbert Sr. a reuşit să scoată pe piaţă primele picături oculare antihistaminice din Statele Unite; a fost primul mare succes comercial al Allergan.

    Când fiul său a preluat compania, în 1957, a mutat sediul în clădirea unui fost teatru. Camera de proiecţie era folosită ca un spaţiu steril în care se umpleau recipientele, iar balconul şi scena erau folosite pentru depozitare. La începutul anilor ’70, Allergan devenise o companie importantă pe piaţă, producând picături oculare şi substanţe destinate utilizatorilor de lentile de contact, dar care voia să se extindă.
    |n aceeaşi perioadă, coasta de nord-vest a Irlandei intrase într-o gravă criză economică, iar şomajul se apropia de 30%. Un politician a convins Consiliul Industrial din Westport să construiască o fabrică pentru a atrage companii americane, însă spaţiul a rămas neocupat până la venirea lui Herbert. Facilităţile fiscale au fost cele care l-au atras, CEO-ul Allergan fiind deja în căutarea unui loc unde să deschidă o nouă unitate de producţie.

    Aşa cum se întâmplă de multe ori în cazul medicamentelor, descoperirea Botoxului a fost una întâmplătoare. Un cuplu de doctori din Vancouver au înţeles proprietăţile antiîmbătrânire ale substanţei în timp ce tratau o pacientă de spasme oculare. Femeia a protestat atunci când, în timpul unei programări, nu i s-a mai făcut injecţia cu Botox în partea de sus a feţei, lângă sprânceană; le-a spus că injecţiile îi dădeau o expresie facială ”frumoasă, netulburată“. Cei doi doctori au decis atunci să experimenteze efectele Botox asupra ridurilor, prima pacientă fiind chiar secretara lor. |n doar câteva zile, aceasta avea o frunte mai netedă şi o expresie întinerită.

    Cu toate acestea, găsirea unor clienţi care să fie de acord cu o injecţie care conţinea otravă era dificilă, aşa că cei doi au decis să experimenteze pe soţia doctorului. |n scurt timp, cabinetul era plin de oameni interesaţi de produs.

    În prezent, aproape 55% din producţie are ca destinaţie procedurile medicale, în vreme ce restul medicamentelor sunt folosite în domeniul cosmeticii.

    Unele dintre cele mai mari companii de farma din lume au încercat, fără succes, să dezvolte propriile lor medicamente bazate pe neurotoxine. |n 2009, Johnson & Johnson a plătit 1,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona Mentor Corp., companie ce producea, printre altele, şi medicamentul experimental PurTox. După cinci ani, Johnson & Johnson a încetat activitatea de cercetare a produsului.
    Ceea ce protejează imperiul Botox este complexitatea produsului: reţeta nu este patentată, ci este secretă – aşa cum se întâmplă şi în cazul Coca-Cola. Atât timp cât Allergan o poate proteja, competitorii trebuie să pornească de la zero. ”Procesul fundamental este unul de fermentare anaerobică“, explică Mitchell Brin. ”Timpul necesar, procesul de purificare, agenţii care sunt folosiţi – toate reprezintă elemente esenţiale şi toate sunt extrem de bine protejate.“

    Allergan a fost cumpărată în 2015 de Actavis pentru suma de 66 de miliarde de dolari. Cumpărătorii au preluat chiar şi numele Allergan, iar asta este o dovadă a forţei pe care o are brandul Botox.

    Compania nu are nicio grijă vizavi de securitatea substanţelor, chiar în condiţiile în care societatea, la nivel global, traversează momente dificile. ”Ne aduce aminte că un astfel de nivel de securitate este absolut necesar“, remarcă Paul Coffey, director al fabricii din Westport. De la unitatea din Irlanda, care are peste 800 de angajaţi, toxina pleacă în drumul său către clienţi. Primul pas este combinarea unei soluţii saline cu o cantitate infimă din toxina purificată; substanţa rezultată este transportată, prin intermediul unor ţevi, până la o cameră sterilă în care totul este controlat: temperatura, umiditatea sau presiunea. În cele din urmă, soluţia este inserată în recipiente mici de sticlă şi transformată într-o pudră – ceea ce doctorii primesc la cabinet.

    Una dintre cele mai periculoase substanţe de pe Pământ este acum neutralizată şi gata să fie injectată în pacienţi.

  • Câte magazine vrea să deschidă în România Daniel Gross, executivul care conduce afacerile REWE România

    Vom continua şi în 2017 procesul de consolidare, astfel încât să ne menţinem ritmul de expansiune cu 20-25 de magazine noi”, spune Daniel Gross, general manager al companiei germane REWE România, prezentă pe piaţa locală cu magazinele Penny Market.
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al companiei, continuarea ritmului de expansiune cu deschiderea a 20-25 de noi filiale pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine. „În 10 ani, ne dorim să ajungem la 400 de magazine“, descrie Gross obiectivele pe termen lung ale companiei.
    REWE are peste 4.000 de angajaţi în România, peste 200 de magazine şi afaceri anuale de peste 600 de milioane de euro (în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, compania a ajuns la afaceri de 2,66 mld. lei)

    „Anul 2017 a fost caracterizat în primul rând de consolidarea afacerii noastre în România. Fie că vorbim de echipa noastră, de clienţi sau produse. Şi asta s-a văzut prin expansiunea reţelei de magazine – la finalul lunii noiembrie am ajuns la 215 – inagurarea unui nou centru logistic – primul din zona Moldovei deschis de un retailer din România – şi investiţii substanţiale în dezvoltarea unui program de motivare complex”, descrie Daniel Gross câteva dintre rezultatele REWE România anul trecut. Valoarea investiţiei în depozitul din judeţul Bacău s-a ridicat la peste 19 milioane de euro.
    Daniel Gross spune că 2017 a fost un an plin şi prin prisma implicării companiei în societate şi sustenabilitate – compania  a lansat proiectul Şcoala de Carte şi Meserii în care angajaţi ai Rewe devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a 8-a în cinci oraşe din România.

     

  • Se lansează o nouă criptomonedă! Acţiunile companiei-gigant din spatele ei s-au DUBLAT după anunţ

    Anunţul companiei vinee pe fondul interesului tot mai mare al investitorilor pentru monedele virtuale ăi tehnologia ce le însoţeşte.

    Kokak, care în urmă cu ani era sinonimul pentru filmul fotografic, a ieşit din faliment în 2013, după ce a vândut o mare parte din patentele pe care le deţinea companiilor Apple şi Microsoft. Compania se concentrează acum pe fotografie digitală şi tipărit.

    Acţiunile companiei au crescut la New York de la 3,70 dolari la 6,80 dolari, stabilind valoarea de piaţă a companiei la 289,5 milioane de dolari.

  • Unde va construi guvernul cel mai mare domeniu schiabil din România. Va duce la dublarea capacităţii schiabile din ţară

    Cel mai mare domeniu schiabil din România va fi realizat în Munţii Făgăraş, a anunţat ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre. Noul domeniu schiabil va cuprinde peste 150 de kilometri de pârtii, ceea ce va duce la dublarea capacităţii schiabile din România, care în prezent este de aproximativ 175 de kilometri de pârtii.
     
    Ministrul Turismului nu a spus cât ar costa sau când ar putea fi gata un astfel de proiect (inclus în august 2017 pe poziţia nr. 1 în Master Planul Naţional de Turism, aprobat prin HG), dar s-a declarat optimist că în 2018 se va face primul pas prin realizarea documentaţiei tehnice, informează bzb.ro

    „Trebuia să ne deplasăm aici, să avem o discuţie cu primarii. Dacă nu avem dialog cu autorităţile locale, nu se poate implementa niciun proiect.(…) Trebuie să vedem care sunt problemele dânşilor pentru că, după cum ştiţi, nu dispun de foarte mulţi bani, ţinând cont de faptul că obligaţia realizării documentaţiei tehnico- economice este a autorităţilor locale”, a spus ministrul Dobre în timpul întâlnirii cu primarii reuniţi la Căminul din Cârţişoara.

    Decisivă va fi însă poziţia preşedinţilor Consiliilor Judeţene din Sibiu, Braşov şi Argeş, cu care Ministrul Turismului şi-a propus să poarte un dialog încă din prima săptămâna a lunii ianuarie.

    „Nu am purtat încă nicio discuţie cu niciun preşedinte de CJ. O să discut la începutul anului.(…) Voi avea o întâlnire cu dânşii (…) destul de repede. (…) Scopul întâlnirii este de-a putea bugeta la început de an sumele necesare pentru SF şi PT”, a declarat ministrul.

    Realizarea efectivă a investiţiei ar urma să fie suportată integral de la bugetul de stat, a arătat anterior ministerul.