BusinessMagazin

Tag: directori

  • Sindicat Romatsa:Avem mai mulţi directori decât Germania şi Franţa la de trei ori mai mulţi angajaţi

    Potrivit sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (Romatsa), prezenţi joi la o conferinţă de presă, noua organigramă “prevede o căpuşare, crearea de posturi noi pentru clica politică”.

    “Organigrama din 2007 prevedea şapte directori. În 2012, tot datorită presiunilor politice, am ajuns la o organigramă cu nouă directori, iar astăzi, datorită presiunilor politice şi aceloraşi interese, ni se prezintă o organigramă cu 13 directori, în condiţiile în care avem peste 1.500 de angajaţi. Seriviciul de trafic aerian din Germania, organismul similar ROMATSA, cu peste 5.000 de angajaţi, are doar trei directori. În Franţa, acelaşi furnizior, care are peste 7.000 de angajaţi, are patru directori”, a spus Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicali prezenţi la conferinţă.

    El a mai spus că prezenta organigramnă a fost impusă cu încălcarea legii dialogului social.

    La rândul lui, Alecu Florin Diaconu, alt lider sindical, a spus că, la întâlnirea cu directorul general Ion Aurel Stanciu, impusă de ministrul Transporturilor Ioan Rus, a cerut să fie anulată organigrama şi să fie întocmită una nouă care să permită Romatsa să rămână competitivă pe piaţa internaţională.

    “De la 1 martie de când a intrat în funcţiune noua organigramă s-a intrat într-un lanţ continuu de ilegalităţi, s-a ajuns la haos, la o blocare a activităţii adminsitrative. Dacă eu azi depun o cerere de concediu, spre exemplu, nu se ştie cine o ia, cine o rezolvă. Acesta este motivul pentru care am cerut anularea tuturor deciziilor care au fost luate faţă de acestă organigramă, am cerut să o luăm de la capăt, să negociem şi să mergem pe principii acceptate de toţi”, a mai spus Tudorache.

    El a subliniat că sindicaliştii nu cer salarii mai mari sau alte drepturi, ci sunt îngrijoraţi că “au fost create prea multe posturi de şefi, directori, şefi de servicii, care spre sfârşitul anului ar putea duce la blocarea activităţii”.

    “Nu avem o problemă vizavi de salarizare. Nu cerem drepturi. Este îngrijorător că bugetul pe 2015 este făcut pentru un număr de 1.542 de salariaţi, iar organigrama prevede 1.618. Este o lipsă totală de profesionalism. Problema pe care o avem este că au fost create prea multe posturi de şefi, directori, şefi de servicii, care spre sfârşitul anului ar putea duce la blocarea activităţii”, a declarat Tudorache.

    Directorul Romatsa, Ion-Aurel Stanciu, declara, luni, la o întâlnire cu reprezentanţii sindicaliştilor, desfăşurată la Ministerul Transporturilor, că “presiunile” acestora sunt “lipsite de substanţă atât timp cât noua structură organizatorică a regiei, care a intrat la 1 martie, nu prevede concedieri colective, concedieri individuale şi scăderi de salarii”.

  • Sindicat Romatsa:Avem mai mulţi directori decât Germania şi Franţa la de trei ori mai mulţi angajaţi

    Potrivit sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (Romatsa), prezenţi joi la o conferinţă de presă, noua organigramă “prevede o căpuşare, crearea de posturi noi pentru clica politică”.

    “Organigrama din 2007 prevedea şapte directori. În 2012, tot datorită presiunilor politice, am ajuns la o organigramă cu nouă directori, iar astăzi, datorită presiunilor politice şi aceloraşi interese, ni se prezintă o organigramă cu 13 directori, în condiţiile în care avem peste 1.500 de angajaţi. Seriviciul de trafic aerian din Germania, organismul similar ROMATSA, cu peste 5.000 de angajaţi, are doar trei directori. În Franţa, acelaşi furnizior, care are peste 7.000 de angajaţi, are patru directori”, a spus Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicali prezenţi la conferinţă.

    El a mai spus că prezenta organigramnă a fost impusă cu încălcarea legii dialogului social.

    La rândul lui, Alecu Florin Diaconu, alt lider sindical, a spus că, la întâlnirea cu directorul general Ion Aurel Stanciu, impusă de ministrul Transporturilor Ioan Rus, a cerut să fie anulată organigrama şi să fie întocmită una nouă care să permită Romatsa să rămână competitivă pe piaţa internaţională.

    “De la 1 martie de când a intrat în funcţiune noua organigramă s-a intrat într-un lanţ continuu de ilegalităţi, s-a ajuns la haos, la o blocare a activităţii adminsitrative. Dacă eu azi depun o cerere de concediu, spre exemplu, nu se ştie cine o ia, cine o rezolvă. Acesta este motivul pentru care am cerut anularea tuturor deciziilor care au fost luate faţă de acestă organigramă, am cerut să o luăm de la capăt, să negociem şi să mergem pe principii acceptate de toţi”, a mai spus Tudorache.

    El a subliniat că sindicaliştii nu cer salarii mai mari sau alte drepturi, ci sunt îngrijoraţi că “au fost create prea multe posturi de şefi, directori, şefi de servicii, care spre sfârşitul anului ar putea duce la blocarea activităţii”.

    “Nu avem o problemă vizavi de salarizare. Nu cerem drepturi. Este îngrijorător că bugetul pe 2015 este făcut pentru un număr de 1.542 de salariaţi, iar organigrama prevede 1.618. Este o lipsă totală de profesionalism. Problema pe care o avem este că au fost create prea multe posturi de şefi, directori, şefi de servicii, care spre sfârşitul anului ar putea duce la blocarea activităţii”, a declarat Tudorache.

    Directorul Romatsa, Ion-Aurel Stanciu, declara, luni, la o întâlnire cu reprezentanţii sindicaliştilor, desfăşurată la Ministerul Transporturilor, că “presiunile” acestora sunt “lipsite de substanţă atât timp cât noua structură organizatorică a regiei, care a intrat la 1 martie, nu prevede concedieri colective, concedieri individuale şi scăderi de salarii”.

  • Directorul general al Radiocom (SNR), revocat din funcţie pentru întârzierea procesului de trecere la televiziunea digitală

    Acţionarul unic al SNR este Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI).

    “Hotărârea privind revocarea lui Gabriel Grecu a fost adoptată de CA săptămâna trecută. Directorul tehnic al SNR, Eugen Brad, a fost numit director general interimar până la numirea definitivă a unei persoane în această funcţie. Revocarea lui Grecu a fost efectul neatingerii unor obiective de performanţă stabilite prin contract. O parte dintre acestea se referă la paşii necesari implementării televiziunii digitale până la data stabilită şi la nerespectarea unor hotărâri ale acţionarului unic cu privire la aceasta temă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din SNR.

    Grecu a declarat pentru MEDIAFAX, în a doua parte a lunii februarie, că Radiocom va relua licitaţia pentru realizarea unei reţele de antene care va permite operatorului să furnizeze servicii de TV digitală, estimată la 120 milioane euro, după ce nu a primit nicio ofertă până la expirarea termenului, prelungit de trei ori.

    “SNR nu a primit nicio ofertă până vineri, 20 februarie, când a expirat termenul de depunere. Interes din partea potenţialilor ofertanţi a existat, dar au solicitat de mai multe ori prelungirea termenului în vederea obţinerii de la băncii a finanţării necesare achiziţionării echipamentelor pentru reţeaua de antene. SNR a prelungit de mai multe ori termenul, dar există o limită. Din acest motiv, SNR va relua procedura de atribuire în cel mai scurt timp”, a declarat Grecu la 23 februarie.

    Întrebat dacă reluarea procedurii de atribuire a contractului nu va împidica România să respecte termenul de trecere la televiziunea digitală, care expiră la 17 iunie 2015, Grecu a afirmat că întârzierea va fi recuperată.

    Cu o durată de doi ani şi jumătate, contractul avea o valoare estimată de 531,4 milioane de lei, TVA inclusă (120,2 milioane euro), urma să fie finanţat din surse atrase (credit furnizor) şi presupunea realizarea şi implementarea a trei multiplexe naţionale în vederea trecerii la televiziunea digitală terestră.

    SNR a câştigat în iunie 2014 trei licenţe de TV digitală (multiplexe) pentru suma de 1,02 milioane de euro, în urma unei licitaţii a autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM).

    Potrivit surselor citate, Consiliul de Administraţie al SNR a stabilit ca obiectiv conducerii interimare menţinerea şi implementarea proiectului privind televiziunea digitală. În perioada imediat următoare va fi analizată situaţia şi stabilită strategia viitoare.

    “De asemenea, Consiliul de Administraţie a aprobat revocarea director economic al SNR, Adrian Victor Lupu. În plus, a fost reluat procesul de avizare a documentaţiei aferente licitaţiei proiectului privind televiziunea digitală”, au mai spus sursele citate.

    În România, tranziţia de la emisia analogică terestră de televiziune la emisia digitală terestră trebuie să se încheie până la data de 17 iunie 2015, conform Acordului Geneva 2006 semnat de România şi a strategiei din acest domeniu adoptate de Guvern.

    După această dată, orice transmisie analogică terestră va înceta, aceasta fiind înlocuită cu transmisia digitală terestră a programelor de televiziune şi servicii multimedia suplimentare. Cu alte cuvinte, persoanele care recepţionează posturile TV printr-o antenă, fără a fi abonaţi la serviciile unui operator, nu vor mai putea face acest lucru de la 17 iunie 2015.

    Trecerea de la transmisia analogică la cea digitală permite transmiterea mai multor posturi TV cu o calitate superioară prin spectrul dedicat unui singur program TV transmis analogic.

    Un multiplex digital (licenţă) reprezintă un grup de servicii de programe radio, TV şi alte servicii multimedia transmise de la staţii de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră.

    TVR a solicitat Guvernului, la sfârşitul săptămânii trecute, să permită transmisia analogică terestră şi după 17 iunie 2015, respectiv până la 31 decembrie 2016, pentru ca toţi plătitorii taxei TV să poată viziona în continuare programele Televiziunii Române.

    “Televiziunea Română doreşte să vină în întâmpinarea publicului care nu are posibilitatea de a recepţiona în sistem digital canalele TVR, începând cu data de 16 iunie 2015 – dată de la care va fi oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobată de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013. Astfel, Televiziunea Română a încheiat unui acord cu Societatea Română de Radiocomunicaţii (SNR) în baza căruia propunerea va fi înaintată Guvernului”, arăta TVR, într-un comunicat.

    Potrivit comunicatului, TVR şi SNR vor înainta Executivului şi un proiect de lege prin care va fi acordat un ajutor financiar categoriilor defavorizate, pentru achiziţionarea de aparatură necesară recepţionării programelor de televiziune.

    “Deşi aproximativ 90% dintre gospodării sunt abonate la operatorii de cablu şi nu vor fi influenţate de trecerea la emisia digital terestră, nu a fost găsită, până acum, o soluţie pentru restul gospodăriilor care nu vor avea acces la servicii de televiziune. Conform datelor oficiale, aproximativ 7% din gospodării (aproximativ 500.000) sunt dependente de recepţia terestră a programelor de televiziune”, se mai spune în comunicat.

    Înfiinţată în anul 1991, prin reorganizarea şi divizarea Rom Post Telecom, SNR este principalul furnizor de servicii de radiocomunicaţii din România.

    Sub brandul Radiocom, compania asigură suport de transmisii pentru telefonia publică, reţelele de telefonie mobilă, transfer de date şi Internet.

    Potrivit Ministerului Finanţelor Publice, SNR a consemnat în 2013 o cifră de afaceri de 330,5 milioane de lei, de la 330,1 milioane de lei în urmă cu un an, şi o pierdere netă de 9,2 milioane de lei., comparativ cu 8,9 milioane de lei în 2012.

  • Majoritatea managerilor de top văd creşteri de afaceri în 2015, susţinute de investiţii şi angajări

    Concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat joi de EY România, arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare.

    Dintre cei care mizează pe creştere, 48% prognozează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015, respectiv o creştere de peste 10%.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau la o scădere a profitabilităţii în 2015.

    “Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Investiţiile programate vor fi finanţate în principal prin credite bancare (53%), urmate de injecţii de capital (18%).

    “Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea trebuie să se regăsească pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare, orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere în acest an”, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

    Evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste.

    Potrivit analizei, 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează majorări mai mari de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult.

    Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în acest an. Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului de profil într-o măsură semnificativă (78%), alţi executivi optimişti peste media economiei provenind din industria producătoare şi servicii.

    “După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială”, potrivit sursei citate.

    Concluziile analizei arată că 41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    “Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă. Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania”, se spune în comunicat.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în acest an, cei mai importanţi trei indicatori rămân rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în 2015 cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

    Studiul EY România privind percepţia mediului românesc de afaceri în 2015 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 202 executivi de top provenind din organizaţii care operează la nivel local, în diverse industrii. Astfel, 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 23% cu rulaje între 1-10 milioane euro şi 25% cu vânzări de sub un milion de euro.

    Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.

  • Conducerea Orange România este chemată la tribunal de directorul de relaţii cu clienţii pentru “hărţuire morală”

    Andreea Po­pescu, un executiv care a lucrat mai bine de 13 ani în cadrul opera­torului de telecomunicaţii Orange România, a depus o cerere de chemare în judecată la Tribunalul din Bucu­reşti împotriva companiei, a directorului general Jean François Fallacher şi a directorului de resurse umane Ioana Marcu, scrie Ziarul Financiar. Obiectul dosarului, înregistrat la tribunal pe data de 9 februarie 2015, este „acţiune în constatare hărţuire morală“, potrivit informaţiilor de pe site-ul instituţiei.

    Contactată de ZF, Andreea Popescu a declarat doar că „urmează procedurile interne din grupul Orange şi căile legale“ în acest caz, fără a oferi alte detalii. Contactaţi de ZF în data de 9 fe­brua­rie, reprezentanţii Orange România nu au răspuns până la închiderea ediţiei întrebărilor ZF legate de acest subiect.

    Absolventă a Facultăţii de management din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, An­dreea Popescu s-a angajat în 2001 în cadrul Orange, iar până în 2008 a fost customer service manager. Din 2008 şi până în acest an, ea a ocupat poziţia de customer service director, fiind astfel parte din prima linie de management a ope­ratorului, chiar dacă pe o poziţie din care a avut o prezenţă extrem de discretă, cu puţine interviuri sau apariţii în public. Înainte de a lucra pentru Orange, Andreea Popescu a lucrat timp de şapte ani în cadrul companiei de curierat DHL.

    Potrivit informaţiilor ZF, dosarul ar fi ajuns în instanţă după ce Andreea Popescu nu a căzut la o înţelegere cu com­pania Orange, aşa cum, o arată istoria, s-a întâmplat de regulă la nivelul echipelor de top management din cele mai mari companii private locale atunci când au apărut dispute între CEO şi un alt membru al echipei de conducere, sau între şefii „de la centru“ ai multinaţionalei şi CEO sau un alt manager.

    Andreea Popescu este reprezentată în acest dosar de Costel Gîlcă, un avocat specializat în dreptul muncii.

    Mai multe informaţii pe zf.ro

    Orange România a primit recent certificarea Top Employer Europe 2015, pentru “mediul de lucru excepţional şi posibilităţile de dezvoltare profesională oferite angajaţilor”. Orange este singura companie de telecomunicaţii din România ce obţine din partea institutului independent Top Employer Institute această certificare, primită pentru al treilea an consecutiv. “Faptul că am fost desemnaţi angajator de top pentru al treilea an consecutiv este dovada că nu suntem doar una dintre cele mai bune companii pentru a începe o carieră, dar şi pentru a creşte profesional. Prin studiile pe care le facem, dar şi prin interacţiunea noastră de zi cu zi, suntem atenţi să le oferim angajaţilor cadrul prielnic pentru a lucra ca buni profesionişti şi pentru a se dezvolta continuu, indiferent de poziţia pe care o au în companie”, declara recent Ioana Marcu, directorul de resurse umane al Orange România, acuzată acum de “hărţuire morală” a directorului de customer service.

  • Peste un sfert dintre directorii generali din România spun că economia va merge mai prost în 2015

    Potrivit documentului citat, 44% dintre directorii generali din România spun că sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte perspectiva creşterii veniturilor companiilor lor în următorul an. Alţi 40% dau dovadă de optimism moderat când vine vorba de creşterea veniturilor în acest an. Pe termen mediu, directorii generali din România sunt încă şi mai încrezători, 54% spunând că sunt foarte siguri de perspectivele de creştere ale companiilor lor în următorii trei ani (media la nivel global este de 49%). 27% dintre directorii generali din România cred că economia globală se va deteriora în 2015, un procent de trei ori mai mare de pesimişti faţă de anul anterior, când numai 8% dintre respondenţii români credeau că economia globală va înregistra un declin. 38% dintre executivii români cred că starea economiei globale va rămâne neschimbată, în timp ce 35% sunt mai optimişti şi cred că se va îmbunătăţi.

    La nivel global, numărul directorilor generali care cred ca economia globală se va îmbunătăţi în următoarele 12 luni este mai mic decât anul trecut, dar încrederea în abilitatea lor de creşte veniturile propriilor companii rămâne stabilă – potrivit răspunsurilor a mai mult de 1300 de directori generali intervievaţi de PwC pentru cea de-a 18-a ediţie a Global CEO Survey. Rezultatele studiului au fost făcute publice ieri în cadrul deschiderii evenimentului anual World Economic Forum de la Davos, Elveţia.

    Studiul PwC arată că directorii generali sunt mai puţin optimişti decât anul trecut când vine vorba de perspectivele de creştere – 37% dintre ei spunând că economia globală se va îmbunătăţi în 2015, faţă de 44% anul trecut. În mod semnificativ, 17% dintre respondenţi cred că economia globală va intra în declin, un procent mai mult decât dublu faţă de anul trecut (7%). Restul de 44% consideră că starea economiei globale va rămâne neschimbată.

    La nivel regional, rezultatele variază considerabil. Executivii din Asia-Pacific sunt cei mai optimişti când vine vorba de economia globală, 45% din ei anticipând o îmbunătăţire, urmaţi de cei din Orientul Mijlociu (44%) şi America de Nord (37%). Însă, doar 16% dintre executivii din Europa Centrală şi de Est se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor economice. Respondenţii din state emergente ca India (59%), China (46%) şi Mexic (42%) sunt mai optimişti în legătură cu economia faţă de omologii lor din statele dezvoltate ca SUA (29%) şi Germania (33%).

    Potrivit PwC, în ciuda perspectivelor mai puţin optimiste asupra economiei globale, executivii rămân încrezători în viitorul propriilor companii; 39% dintre respondenţii la nivel global sunt „foarte siguri” că veniturile companiilor lor vor creşte în următorul an – acelaşi procent ca şi anul trecut, dar uşor în creştere de la 36% în 2013. Executivii din regiunea Asia Pacific (45%) sunt cei mai încrezători în creşterea veniturilor companiilor lor, aproximativ la fel ca anul anterior. Orientul Mijlociu este încă una din cele mai optimiste regiuni, 44% dintre respondenţi fiind foarte încrezători în creşterea veniturilor, deşi este în scădere semnificativă faţă de anul anterior (69%). Încrederea executivilor este în creştere în America de Nord de la 33% la 43%. Respondenţii din Europa de Vest (31%) şi cei din Europa Centrală şi de Est (30%) sunt mai puţin optimişti când vine vorba de perspectivele de dezvoltare ale companiilor proprii.

    De la ţară la ţară, executivii din India sunt în topul listei celor mai încrezători în perspectivele de dezvoltare pe termen scurt (62%), urmaţi de cei din Mexic (50%), SUA (46%), Australia (43%), Marea Britanie  şi Africa de Sud (39%), China (36%), Germania (35%) şi Brazilia (30%). La polul opus se află Franţa (23%), Venezuela (22%), Italia (20%), Argentina (17%), iar ultimul loc este ocupat de Rusia, cu doar 16% dintre executivi fiind foarte siguri de creşterea veniturilor în 2015; în scădere de la 53% anul trecut, când respondenţii din Rusia erau cei mai încrezători la nivel global.

    “Întreaga lume se confruntă cu provocări la nivel economic, politic şi social. Directorii generali, per ansamblu, rămân precauţi pe termen scurt atât în legătură cu economia globală, cât şi când vine vorba de perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor. În timp ce pieţe mature ca SUA par să îşi revină, altele, asemenea Zonei Euro, rămân în incertitudine. Iar în timp ce unele economii emergente continuă să se extindă rapid, altele încetinesc. Rămâne o provocare găsirea echilibrului strategic pentru susţinerea dezvoltării în această piaţă în continuă schimbare”, a declarat Dennis M. Nally, preşedinte al PricewaterhouseCoopers International, într-un comunicat de presă al companiei.

    “Încrederea respondenţilor este în scădere mai ales în ţările producătoare de petrol din întreaga lume, ca urmare a prăbuşirii preţului petrolului. Executivii ruşi, de exemplu, au fost cei mai încrezători în studiul de anul trecut, dar anul acesta se află la polul opus. De asemenea, încrederea executivilor din Orientul Mijlociu, Venezuela şi Nigeria este  în scădere.”, a adăugat Dennis M. Nally.

    Directorii generali consideră SUA ca fiind cea mai importantă piaţă de creştere în următoarele 12 luni, plasând-o înaintea Chinei pentru prima oară în cinci ani de când aceasta întrebare a fost introdusă în chestionar. Per total, 38% dintre respondenţi spun că SUA este în top trei pieţe de creştere, urmată de China (34%), Germania (19%), Marea Britanie (11%) şi Brazilia (10%).

    De asemenea, respondenţii spun că vor implementa strategii de optimizare a companiilor lor în următorul an. În total, 71% spun că vor optimiza costurile, 51% că vor forma parteneriate sau alianţe strategice, 31% ca vor externaliza o funcţie sau un un proces de business  şi 29% că vor finaliza o fuziune sau o achiziţie la nivel local (în creştere de la 23% anul trecut).

    Suprareglementarea este din nou pe primul loc în topul motivelor de îngrijorare a executivilor respondenţi, în procent de 78%, în creştere cu 6% faţă de anul trecut şi la un nivel record în sondaj. Ţările în care îngrijorările legate de supra-reglementare sunt la un nivel foarte înalt sunt Argentina (98%), Venezuela (96%), SUA (90%), Germania (90%), Marea Britanie (87%) şi China (85%).

    Alte motive de îngrijorare aflate în top sunt disponibilitatea talentelor (73%), deficitul fiscal şi povara creditelor (72%), incertitudinea geopolitică (72%), creşterea taxelor (70%), ameninţările cibernetice (61%) – în creştere semnificativă faţă de anul trecut (48%) – precum şi  instabilitatea socială (60%), obiceiurile consumatorilor aflate în continuă schimbare  (60%) şi viteza schimbărilor tehnologice (58%).

    Motivele de îngrijorare are executivilor sunt în creştere per total, cu excepţia costurilor de energie unde au scăzut la 59%.

    Pentru cea de-a XVIII-a ediţie a sondajului PwC Global CEO Survey au fost realizate 1.322 de interviuri în 77 de ţări în ultimul trimestru al anului 2014. Defalcat pe regiuni, au fost realizate 459 de interviuri în zona Asia-Pacific, 455 în Europa, 147 în America de Nord, 167 în America Latină, 49 în Africa şi 45 în Orientul Mijlociu. În Romania, au fost realizate 63 de interviuri cu directorii generali locali.

  • Club BM: Oamenii de marketing primesc o mână de ajutor de la tehnologie pentru a cheltui eficient bugetele

    Oana Sav, Institutul de Marketing: Marea provocare cu care ne confruntăm este transformarea organizaţiilor pentru a putea folosi în mod eficient noile canale tehnologice.

    Christian Terfloth, New Frontier Group: Fără avansul tehnologic, bibliotecile din oraşele mari, chiar şi cele naţionale, nu ar fi putut stoca, fizic, mai mult de 250.000 de cărţi sau alte titluri. Aşadar, vorbim de un număr de zece ori mai mare de cărţi oferite de site-uri precum Amazon. Astăzi avem mai mult divertisment pe internet decât am putea consuma în timpul nostru liber sau în concediu, iar divertismentul vine sub mai multe forme, precum muzica, precum videoclipurile prin platforme precum YouTube, prin filme pe Netflix sau Amazon. Un alt aspect extrem de important, dar potrivit mai mult tinerilor, este gaming-ul. Există o întreagă lume a gaming-ului, o lume foarte intensă. Revenind la muzică, Spotify are astăzi peste 20 de milioane de melodii listate. Toate acestea sunt acum disponibile celor mai tineri chiar prin aplicaţia de pe telefon. Când eram mai tânăr am lucrat ca DJ şi pot să vă spun că era aproape imposibil, din punct de vedere financiar, să cumperi 20 de milioane de melodii. Presupunând totuşi că rezolvai aspectul financiar, încercarea de a stoca 20 de milioane de cântece pe discuri din vinil ar fi ceva extrem, extrem de dificil. Acum, ele sunt disponibile imediat.

    Poate cel mai important subiect este comunicarea prin social networking. Dacă ne gândim cum arătau lucrurile în urmă cu 15-20 de ani, pare incredibil că astăzi avem acces imediat, global, la prieteni sau familie, şi de cele mai multe ori gratuit. Dacă privim înapoi, este o realizare tehnologică imensă. Mai avem apoi revoluţia social media, mai ales prin intermediul Facebook. Numărul mediu de prieteni, pe Facebook, este de 338. Sigur, putem discuta despre câte dintre aceste prietenii au de fapt o fundaţie reală, dar adevărul este că acest număr depăşeşte cu mult numărul intrărilor pe care le găseam, mai demult, într-o agendă telefonică. Există însă şi numeroase provocări, aşa că nu voi sta aici doar ca să prezint tehnologia pur şi simplu drept ceva uluitor.

    Una dintre industriile care s-au digitalizat aproape integral este industria muzicală. Rezultatul este că veniturile generate de acest segment la nivel global au scăzut cu 25% în ultimii opt ani. Este o scădere semnificativă, iar întrebarea este următoarea: ce a dus la această scădere? Consumăm mai multă muzică astfel decât consumam în urmă cu opt ani, dar astăzi internetul ne permite să comparăm, ne dă putere şi ne oferă mult mai multă transparenţă. Rezultatul este că astăzi putem asculta muzică la un preţ mult mai mic şi sub numeroase forme. În urmă cu câţiva ani, dacă voiai să asculţi o anumită melodie trebuia să cumperi tot albumul pe care respectiva melodie se afla, chiar dacă celelalte înregistrări nu te interesau câtuşi de puţin. Astăzi, consumatorul deţine puterea, iar acest lucru reprezintă un pericol pentru industrie. Da, revoluţia digitală aduce avantaje majore unora, dar aduce şi numeroase provocări jucătorilor importanţi din industria respectivă, dacă aceştia nu sunt pregătiţi să se adapteze situaţiei.

    Dacă ne referim la un nivel macro, atunci descoperim că există o bună posibilitate de a face bani din transformarea digitală. În primul rând, există posibilitatea de a câştiga cotă de piaţă. Se pot creşte încasările cu 5-15% prin transformarea digitală, scăzând în aceeaşi măsură costurile, în medie, cu 10%. În anumite cazuri, precum serviciile, această reducere a costurilor poate ajunge şi la 20%. Toate aceste lucruri explică de ce o instituţie precum Royal Bank of Scotland (RBS) investeşte aproape un miliard de euro pentru transformarea digitală. Există mai multe exemple din industria bancară. O instituţie superioară din punct de vedere digital se poate aştepta la o creştere de 0,2-0,3% a cotei de piaţă anual. Nu pare mult, dar trebuie avut în vedere faptul că, în acest sector, piaţa este extrem de stabilă. Băncile care fac pasul către digital se pot aştepta, de asemenea, la o bază de clienţi de o calitate superioară. Clienţii vor fi mai tineri şi mai deschişi către servicii. Un alt aspect important se referă la costurile pentru agenţiile teritoriale; în medie, acestea vor fi reduse cu 15-20%. Desigur, nu trebuie ignorat faptul că transformarea digitală implică şi costuri. Un astfel de demers reprezintă un proiect semnificativ care presupune generarea unor costuri pentru tehnologie şi pentru realizarea unei interfeţe superioare pentru client. Transformarea digitală nu este doar un proiect IT.

  • Evaluarea angajaţilor TVR: Directorii vor fi evaluaţi de membrii CA până în februarie

    Decizia a fost luată în şedinţa de luni a Consiliului de Administraţie (CA) al SRTv, au precizat sursele citate.

    Într-o primă etapă, până pe 25 februarie 2015, ar urma să fie evaluat managementul şi middle managementul din TVR, iar, într-o a doua etapă, cel mai probabil după 1 martie, va fi evaluat personalul de execuţie din Televiziunea Română. Pentru angajaţi nu s-a stabilit însă nici procedura de evaluare şi nici calendarul de evaluare.

    CA al TVR a revenit, luni, şi asupra regulamentului pentru evaluarea managerilor, în sensul că a hotărât cu majoritate de voturi să scoată din rândul membrilor cu drepturi depline din comisiile de evaluare a managementului şi middle managementului reprezentanţii sindicatului.

    Astfel, din comisiile de evaluare a membrilor Comitetului Director vor face parte numai membri ai Consiliului de Administraţie, în timp ce membri sindicatului din TVR vor avea doar statut de observator.

    În ceea ceea ce priveşte middle managementul, vor fi comisii de evaluare formate din membri ai Consiliului de Administraţie şi ai Comitetului Director, în timp ce reprezentanţii sindicatului vor avea statutul de observatori.

    Procedura de evaluare va fi demarată pe 2 decembrie, când va fi făcut anunţul acesteia, iar evaluarea managementului şi a middle managementului se va desfăşura începând din 19 ianuarie şi până pe 25 februarie, au mai spus sursele citate.

    Claudiu Brînzan, membru în Consiliul de Administraţie al TVR, a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, hotărârile luate de CA cu privire la calendarul evaluărilor şi la membrii CA care vor participa în în comisiile de evaluare ale managerilor.

    “Aproape toţi membri vor participa prin rotaţie (în comisiile de evaluare, n.r.), dar nu s-au desemnat încă aceste comisii. Ele vor fi definitivate miercuri. Fiecare ne-am exprimat opţiunile unde am dori să participăm în funcţie de competenţele pe care le avem. N-aş putea eu de exemplu să mă duc să evaluez un director tehnic”, a spus Claudiu Brînzan.

    El a precizat că membrii Comitetului Director şi directorii studiourilor teritoriale vor fi evaluaţi de comisii formate din câte cinci membri ai CA, din care doi vor fi supleanţi, iar la ceilalţi manageri din structura ierarhică a TVR vor fi evaluaţi de comisii formate din câte trei membri.

    Claudiu Brînzan a mai spus că nu este corect faptul că reprezentanţii sindicatului au doar statutul de observatori în comisiile de evaluare, întrucât aceştia au avut drepturi depline în comisiile de evaluare care i-au pus în funcţii pe directorii TVR.

    “Nu mi s-a părut corect ca reprezentanţii sindicatului să nu aibă drept de vot, să fie doar cu statut de observator, ceea ce nu este normal, având în vedere că ei au dat un vot şi o notă la examinarea celor care au fost puşi în nişte funcţii şi acum nu le mai dai dreptul să participe şi la evaluare cu aceleaşi unitate de măsuri, cu drept de vot”, a spus Claudiu Brînzan, precizând că el şi Cătălin Blebea au votat împotriva modificării regulamentului astfel încât reprezentanţii sindicatelor să aibă doar statutul de observatori. “Reprezentanţii minorităţilor s-au abţinut, restul de şapte membri (ai CA, n.r.) au votat pentru modificare. Ceea ce nu este normal”, a mai spus Claudiu Brînzan.

    Până la ora difuzării acestei ştiri, preşedintele-director general al TVR, Stelian Tănase, nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX.

    Evaluările ar urma să fie realizate anual în TVR, ca urmare a procesului de restructurare de personal care s-a desfăşurat anul trecut în Televiziunea Română.

    În anul 2013, Televiziunea Română a fost marcată de procesul de concediere colectivă. Astfel, în urma selecţiei de personal realizate în 2012, pe vremea fostului preşedinte-director general al SRTv Claudiu Săftoiu, la începutul anului 2013 au fost concediaţi 619 angajaţi.

    Într-o conferinţă de presă din 5 martie, Stelian Tănase, actualul preşedinte-director general al TVR, a declarat că numărul de angajaţi înainte de restructurarea care s-a făcut anul trecut în Societatea Română de Televiziune era de 3.149 (număr de posturi 3.236).

    După restructurare, TVR a rămas cu 2.535 de angajaţi (2.450 de posturi), după cum a mai spus Stelian Tănase.

    Mulţi dintre foştii angajaţi ai Televiziunii Române care au fost concediaţi în 2013, în cadrul procesului de restructurare, au dat în judecată TVR şi se luptă în instanţă pentru a reveni în instituţie.

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Club BM: Băncile caută profitul de altădată. Softiştii vor să îi ajute

    ANDRA PANTEA, FORWARD SOFTWARE: Compania are misiunea de a oferi parteneriate în efortul de a creşte atât livrarea serviciilor de IT, cât şi de consultanţă, create cu ideea de a dezvolta cât mai multe parteneriate reciproc avantajoase. În general, implementarea unui sistem IT vizează optimizarea proceselor de business.

    Nu întotdeauna rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi atunci când măsurăm rezultatele vrem să vedem că implementarea unor soluţii IT a adus valoarea scontată şi am reuşit să obţinem mai mult cu mai puţin. Toţi vrem să cheltuim mai puţin şi să avem mai multe rezultate. Mai puţin înseamnă să reducem total cost of ownership, care nu înseamnă doar preţul de achiziţie, dar şi costurile de utilizare, mentenanţă şi evoluţie ale unui sistem IT. Utilizarea se referă la resursele consumate pentru realizarea respectivelor procese de business.

    Mentenanţa nu include doar cheltuielile cu contractul respectiv, ci şi resursele folosite pentru a oferi un nivel de servicii peste cel stabilit iniţial. Evoluţia înseamnă actualizarea conform normelor legale, de audit, şi ale regulatorilor din plan naţional. Un indicator pe care dorim să îl reducem este timpul de răspuns, un diferenţiator extrem de important, care permite creşterea cotei de piaţă. Băncile trebuie să acorde credite, să aprobe sau să facă rapoarte de scoring în timp foarte scurt, de aceea viteza este un aspect demn de luat în seamă.

    Creşterea eficienţei poate fi realizată prin optimizarea proceselor şi printr-o automatizare adecvată. Clienţii doresc un grad de disponibilitate şi flexibilitate crescut pentru sistemele pe care le implementează, dar şi control. Soluţiile integrate care oferă acces la contabilitate, operaţional şi back-office, permit o siguranţă sporită şi o bună guvernanţă a aplicaţiei. Rezultatele bune se obţin proiectând mai multe procese eficiente pe care softul le urmează, nu le precede. Fundamental este să găsim un echilibru între costurile de control şi cele ale lipsei de control.

    Este bine ca businessul să se pună la masă cu IT-ul şi să definească împreună procesele de business înainte de implementare. Apoi, implementând software-ul care asigură nivelul optim de automatizare se pot obţine rezultate îmbunătăţite. Un alt lucru esenţial ar fi să măsurăm întotdeauna înainte ceea ce am proiectat, respectiv să definim procesul de business, să măsurăm impactul acţiunilor proectate, să monitorizăm şi să analizăm rezultatele. Planificaţi înainte de a face ceva.

    Una dintre cheile reducerii costurilor este optimizarea şi automatizarea. Trebuie să gândeşti o structură IT care să permită această automatizare, ai nevoie să alegi furnizorul optim pentru serviciul respectiv şi să defineşti nivelul optim de suport. Matricea decizională referitoare la selecţia providerului şi a soluţiei potrivite ar trebui să cuprindă următorii parametri: la nivel operaţional o persoană să-şi poată îndeplini sarcinile în cadrul unei singure aplicaţii şi să nu îşi piardă timpul trecând de la o aplicaţie la alta; interfaţa grafică trebuie să fie cât mai prietenoasă cu utilizatorul şi să nu implice costuri suplimentare de instruire; calitatea serviciilor de mentenanţă şi timpul de răspuns şi realizare pentru fiecare obiectiv sunt criterii de performanţă pentru clienţi. Suntem conştienţi că este în avantajul clientului să nu depindă de un singur furnizor, deşi suntem producător de software şi consultanţă şi ne-am dori să avem monopol.

    Clienţii trebuie să ţină cont în momentul selecţiei şi de puterea de negociere a furnizorului şi vă încurajez să o limitaţi prin analiza mai multor oferte, dar şi să ţineţi cont de planul de contingenţă. Sistemele implementate de Forward Software acoperă tot businessul necesar unei companii de leasing financiar şi de credit de consum, dar vin pe deasupra cu un business process management în care se pot măsura foarte uşor activităţile departamentelor multiple.

    MARIO BRUNO, WEBRATIO: Clientul este cel care deţine controlul, cunoştinţele specifice industriei şi bugetul şi de-a lungul dezvoltării procesului pot exista nealinieri persistente între nevoile businessului şi dezvoltarea aplicaţiilor.

    Problema principală este distanţa dintre perspectiva de business şi cea de IT. Trebuie să răspundem imediat nevoilor unui business şi să evoluăm continuu, dar pe de altă parte ţinem cont de reducerea costurilor şi de dezvoltare de software cu un grad înalt de scalabilitate. Platformele moderne rezolvă aceste dificultăţi şi permit programarea vizuală a aplicaţiilor mobile şi web pentru a nu mai scrie cod şi a asigura mai degrabă un focus pe inovaţie şi creativitate de-a lungul procesului de dezvoltare.