BusinessMagazin

Tag: DIICOT

  • Percheziţii la patru traficanţi care ar fi trimis tinere să se prostitueze în Marea Britanie

    Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – septembrie 2014, suspecţii, trei din Buzău şi unul din Botoşani, ar fi pus bazele unei grupări specializate în recrutarea de femei care să se prostitueze în Marea Britanie. Ulterior, aceştia au racolat mai multe tinere, cele mai multe prin metoda “lover boy”, şi le-au convins să se prostitueze în cluburi de noapte.

    Traficanţii de persoane ar fi încasat de pe urma tinerelor aproximativ 65.000 de lire sterline, bani pe care şi i-ar fi însuşit în totalitate.

    Anchetatorii au făcut marţi şapte percheziţii la locuinţele celor patru bărbaţi, cu vârste cuprinse între 30 şi 36 de ani. Suspecţii sunt audiaţi la DIICOT Buzău, urmând ca procurorii să propună măsurile legale în cazul acestora, în dosarul în care se fac cercetări pentru proxenetism şi trafic de persoane.

    Percheziţile au fost făcute de procurorii DIICOT Buzău şi poliţişti de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, Serviciile de Combatere a Criminalităţii Organizate Buzău, Botoşani şi Serviciul Acţiuni Speciale din IPJ Buzău. Acţiunea a fost sprijinită de Direcţia Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

  • Trei bulgari, arestaţi pentru că au instalat dispozitive de copiere a datelor pe un bancomat

    Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), există suspiciunea că, în perioada octombrie 2014 – ianuarie, cei trei bărbaţi ar fi instalat astfel de dispozitive electronice pe ATM -urile aparţinând mai multor bănci situate în Capitală, iar ulterior au demontat şi ridicat aceste instrumente, împreună cu datele conţinute de acestea.

    “Sumele de bani erau retrase pe teritoriul altor state (Indonezia, Peru, Statele Unite ale Americii)”, se arată într-un comunicat de presă al DIICOT.

    Anchetatorii au început urmărirea penală faţă de cei trei bărbaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, punere în circulaţie de valori falsificate, deţinere de instrumente în vederea falsificării de valori, acces ilegal la un sistem informatic şi operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

    “În urma percheziţiilor efectuate asupra celor în cauză, a autoturismului cu care se deplasau şi a unui imobil folosit de aceştia în care au fost cazaţi, poliţiştii au descoperit dispozitive de copiere a datelor cardurilor bancare şi a codului de securitate, instrumente folosite pentru montarea şi demontarea dispozitivelor, un laptop, telefoane mobile, precum şi mai multe carduri, inclusiv contrafăcute”, a precizat Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

    În urma audierilor, procurorii au dispus reţinerea celor trei bulgari, iar ulterior Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a acestora.

  • Zeci de percheziţii la o grupare care retrăgea fraudulos bani de la bancomate din mai multe state

    Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi de Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), procurorii şi poliţiştii celor două structuri fac 34 de percheziţii într-un dosar vizând activitatea unui grup care se ocupa cu infracţiuni informatice cu mijloace de plată electronice.

    Conform surselor citate, 21 de percheziţii au loc în municipiul Constanţa, trei în Bucureşti, patru în judeţul Prahova, trei în judeţul Vâlcea şi câte una în judeţele Bistriţa-Năsăud, Brăila şi Hunedoara.

    Anchetatorii spun că în perioada aprilie 2013 – decembrie 2014 membrii grupării infracţionale au obţinut, în România, echipamente artizanale destinate copierii datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică utilizate la terminale POS, ATM sau în benzinării, ulterior aceste echipamente fiind folosite pe teritoriile mai multor state precum Germania, Suedia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Franţa, Marea Britanie, Spania, Ecuador, Filipine, Jamaica şi Panama, pentru obţinerea unor date de identificare de carduri bancare, inscripţionarea ulterioară pe carduri blank şi retrageri de numerar.

    În ceea ce priveşte modalităţile de operare în activitatea de skimming, există suspiciuni că membrii grupării fie introduceau cipuri electronice în POS-urile unor magazine, unde pătrundeau prin efracţie simulând furturi mărunte, fie utilizau dispozitive confecţionate artizanal, în special în zone nesupravegheate de camere video, respectiv benzinării, spălătorii auto şi bancomate.

    Grupul infracţional era format din 31 de persoane, iar ancheta procurorilor arată că fiecare membru al grupului avea atribuţii clar stabilite în cadrul reţelei, activitatea infracţională fiind desfăşurată ”în mod organizat, strict ierarhizat”.

    În documentarea acestui dosar, anchetatorii din România au cooperat cu instituţii similare din Germania, Franţa, Suedia şi Turcia, dar şi cu Biroul Serviciului Secret din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.

    Anchetatorii au mandate de aducere pe numele a 30 de persoane, care ar urma să fie duse la audieri la sediul DIICOT din Ploieşti.

    Membrii grupului infracţional sunt cercetaţi pentru infracţiunile de constituire şi aderare la un grup infracţional organizat, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice, deţinerea de echipamente în vederea falsificării de instrumente de plată electronică, falsificare de instrumente de plată electronică, punerea în circulaţie de instrumente de plată electronică falsificate şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos.

  • DIICOT cere pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice

    În continuare, vineri, vor fi ascultaţi ultimii trei avocaţi, iar inculpaţii vor susţine ultimul cuvânt, după care instanţa va rămâne în pronunţare.

    Magistraţii unui complet de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dezbat apelurile din dosarul privatizărilor strategice, făcute atât de DIICOT, cât şi de inculpaţi împotriva deciziei unui complet de trei judecători de la aceeaşi instanţă.

    Procurorul DIICOT a cerut luni, la instanţa supremă, pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din dosarul privatizărilor strategice, orientate spre maximum special prevăzut de lege, şi sporuri de pedeapsă pentru Donciu şi Mucea, arătând că unele dintre infracţiuni au fost comise de către aceştia în formă continuată.

    În 8 decembrie, instanţa supremă a amânat pentru 17 decembrie judecarea dosarului privatizărilor strategice, din cauză că Gabor Kerekes, arestat în Germania în vederea extrădării, nu a fost adus încă adus în ţară şi nu a fost îndeplinită procedura de citare în cazul acestuia.

    Gabor Kerekes este reprezentat de un avocat la acest proces, iar decizia în cazul lui se va lua în lipsa sa.

    La fondul dosarului, fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Şeful SIF Banat-Crişana şi alte patru persoane, reţinuţi în dosarul de delapidare

    Surse judiciare au declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că procurorii au emis cinci ordonanţe de reţinere, după ce au audiat 25 de persoane suspectate că ar fi delapidat patrimoniul SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4), de unde au transferat bani prin intermediul unor offshore-uri, dar şi că s-ar fi implicat în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital.

    Potrivit surselor citate, anchetatorii i-au reţinut pe Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, Najib El Lakis – membru în Consiliul de Administraţie al SIF Banat-Crişana, Adrian Victor Prodan şi avocatul Nicolae Mergeani – membri în Consiliului Reprezentanţilor Acţionarilor SIF Muntenia şi Stere Gardan. Avocatul Nicolae Mergeani este cercetat pentru spălare de bani în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.

    Cele cinci persoane reţinute urmează să fie duse la instanţă cu propunere de arestare preventivă.

    Cele 25 de persoane au fost audiate după ce procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au făcut 31 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Arad.

    Printre cei audiaţi a fost şi tatăl lui Dragoş Bîlteanu, Gheorghe Bîlteanu, membru în Consiliul de Administraţie al SIF Muntenia. În timpul audierilor, lui Dragoş Bîlteanu i s-a făcut rău, la sediul DIICOT fiind chemată o ambulanţă pentru a-i acorda îngrijiri medicale.

    Potrivit DIICOT, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

    “În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă.

    De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

    Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa “deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

    Beneficiarii acestor operaţiuni ar fi fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

    Vicepreşedintele responsabil de piaţa de capital la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, a declarat pentru MEDIAFAX că ASF a sesizat autorităţile în legătură cu anumite tranzacţii derulate în septembrie 2013 cu acţiunile SIF Banat-Crişana.

    “ASF nu este abilitată să încadreze infracţiunea de abuz de piaţă şi manipulare. Doar face supravegherea şi sesizează organele competente”, a spue el.

    SIF Muntenia nu a fost implicată în tranzacţiile cu acţiuni din septembrie care au făcut obiectul sesizării siniţiate de ASF, însă acţiunile societăţi au fost suspendate de la tranzacţionare pentru că SAI Muntenia controlată de SIF Banat-Crişana, dar şi ca urmare a impactului mediatic al informaţiei, a adăugat Ursache.

    Acţiunile de delapidare investigate de DIICOT la SIF Banat-Crişana şi SIF Muntenia au avut loc în 2012 şi nu au fost investigate de ASF, a menţionat Ursache.

    “Noi nu investigăm politica investiţională (a companiilor listate, n.r.)”, a mai spus vicepreşedintele ASF.

    În şedinţa de 13 septembrie 2013 (vineri) acţiunile SIF Banat-Crişana au sărit cu peste 12% chiar în ultimele secunde de tranzacţionare, pe cel mai mare rulaj din şase luni. În cea mai mare parte a şedinţei acţiunile SIF Banat-Crişana au fost pe creştere uşoară, iar volumele au fost reduse.

    În total, în şedinţa respectivă au fost realizate 316 operaţiuni cu acţiunile SIF Banat-Crişana, în valoare cumulată de 4,6 milioane lei. Volumul de titluri transferate reprezenta 0,78% din acţiunile SIF Banat-Crişana.

    În următoarea şedinţă, din 16 septembrie 2013 (luni) acţiunile SIF Banat-Crişana au scăzut cu 5%, iar prin două deal-uri au fost transferate peste 6% din titlurile societăţii de investiţii financiare.

    Cu puţin înainte de închiderea şedinţei, au fost realizate două deal-uri cu acţiuni reprezentând cumulat 6,27% din acţiunile SIF Banat-Crişana, pentru 45,4 milioane lei (10,2 milioane euro). Titlurile au fost transferate la 1,32 lei/acţiune, preţ cu 13,89% peste închiderea de vineri.

    Având în vedere preţul la care au fost realizate deal-urile luni şi creşterea de la finalul şedinţei de vineri, este posibil ca evoluţia din şedinţa de vineri să fi fost determinată de unul dintre investitorii implicaţi în deal-uri. Astfel, unul dintre aceşti investitori ar fi ridicat cotaţia vineri, întrucât preţul era prea mic faţă de cel la care urmau să fie realizate deal-urile.

    Preţul la care au fost efectuate deal-urile a fost cu 28% peste ultima cotaţie din şedinţa de joi, de 1,031 lei/unitate, iar pe piaţa tranzacţiilor negociate preţul nu poate varia mai mult cu 15% faţă de cotaţia anterioară din piaţa principală. Astfel, pentru a realiza deal-urile la 1,32 lei/acţiune, preţul din piaţa principală a fost ridicat vineri cu peste 12%, iar luni deal-urile au fost efectuate la un preţ cu aproape 14% peste cotaţia de vineri.

    ASF a stabilit la începutul lunii martie a acestui an că Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general al SIF Banat-Crişana, omul de afaceri libanez Najib El Lakis şi Romenergo, acţionează concertat şi deţin 11,72% din acţiunile SIF Banat-Crişana şi i-a obligat să vândă 6,72% din titluri, pentru a nu depăşi pragul de deţinere de 5% prevăzut de legislaţia pieţei de capital.

    SIF Banat-Crişana a anunţat în luna octombrie că ASF a ridicat suspendarea unor drepturi de vot în cazul grupului format de Dragoş Bîlteanu, El Lakis Najib şi companiile Romenergo, Smalling şi Gardner (înregistrate în Cipru), prezumate că ar acţiona concertat.

    Ali H. Lakis, fiului lui El Lakis Najib, a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în Consiliului de Administraţie al SIF Banat-Crişana.

    Potrivit ASF, Ali H. Lakis ar fi fost implicat în acţiunea concertată de la SIF Banat-Crişana.

    Astfel, societăţile cipriote Smalling Limited şi Gardner Limited au cumpărat acţiuni SIF Banat-Crişana cu bani împrumutaţi de la firma Cahuita Limited. Beneficiarul real al firmei Cahuita Lmited era la momentul respectiv Ali H. Lakis.

    SIF Banat-Crişana controlează pachetul majoritar de acţiuni la SAI Muntenia, societatea care administrează SIF Muntenia.

    SIF Banat-Crişana este condusă de Dragoş Bîlteanu – preşedinte al Consiliului şi director general. Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ştefan Dumitru – vicepreşedinte, Ion Stancu, Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi Najib El Lakis.

    Conducerea executivă a SIF Banat-Crişana este asigurată tot de Bîlteanu, alături de Gabriela Grigore, director general adjunct – operaţiuni, şi de Teodora Sferdian, director general adjunct – dezvoltare.

    La SIF Muntenia, Consiliul Reprezentanţilor Acţionarilor este condus de Marius Pantea – preşedinte şi de Andrei Diaconescu – vicepreşedinte. Din Consiliu fac parte şi Iulian Aursulesei, Gheorghe Bîlteanu, Sergiu Buşilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SAI Muntenia, administratorul SIF Muntenia, este condusă de Gabriel Filimon – director general, Gheorghe Dănuţ Porumb – director şi Dănuţ Florin Buzatu – director.

    Consiliul de Administraţie al SAI Muntenia este format din Gheorghe-Dănuţ Porumb – preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dănuţ Florin Buzatu – vicepresedinte al Consiliului de Administraţie, Florica Trandafir – membru, Mariana Dinu – membru şi Sorin Florian Boldi – membru.

  • Arestarea şefei DIICOT, Alina Bica, relatată de presa internaţională

    “Ironie, procuror pentru combaterea crimei organizate arestat pentru corupţie în România”, titrează postul de televiziune Euronews. Alina Bica este şefa direcţiei guvernamentale care anchetează mafia, crima organizată şi terorismul, explică postul de televiziune. Ea este cercetată pentru abuz în serviciu, după despăgubirea acordată pentru un teren supraevaluat din Capitală de o comisie de la ANRP (Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor) din care Bica a făcut parte.

    Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

    Euronews menţionează, de asemenea, promisiunea electorală a preşedintelui ales Klaus Iohannis de combatere a corupţiei, adăugând că datele arată că 1.007 persoane au fost deja condamnate pentru corupţie şi infracţiuni conexe în România în acest an, inclusiv 85 de miniştri, parlamentari, primari, judecători şi procurori.

    “Procurorii români anchetează şeful propriei lor direcţii antimafie”, scrie Reuters. Procurorii români au obţinut permisiunea de o reţine pe şefa propriei lor direcţii de combatere a crimei organizate în cazul unei anchete penale, ultima dintr-o serie de cazuri de corupţie la nivel înalt din acest stat est-european, anunţă agenţia.

    “Oficial român reţinut sub suspiciunea de abuz de putere într-un caz de restituire de terenuri”, titrează şi Associated Press, precizând că Alina Bica a fost membra unei comisii care ar fi supraevaluat preţul proprietăţii şi i-a plătit prea mulţi bani fostului proprietar în 2011.

    AFP anunţă la rândul său reţinerea şefei DIICOT, conchizând: “România s-a angajat să intensifice lupta împotriva corupţiei de la intrarea sa în Uniunea Europeană în 2007 şi face obiectul unei supravegheri a Bruxelles-ului în acest domeniu”.

    Secţia pentru procurori a CSM (Consiliului Superior al Magistraturii) a încuviinţat, vineri, arestarea preventivă a Alinei Bica, după ce joi seară dăduse undă verde doar pentru reţinere şi arest la domiciliu în cazul şefei DIICOT (Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism).

    Sâmbătă dimineaţă, Alina Bica a fost arestată de instanţa supremă, în dosarul de corupţie în care este cercetată pentru abuz în serviciu, după despăgubirea acordată pentru un teren supraevaluat din Capitală de o comisie de la ANRP din care procurorul a făcut parte.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă pentru celelalte trei persoane reţinute în acest dosar: Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu, toţi acuzaţi de abuz în serviciu.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă şi poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

  • Alina Bica, şefa DIICOT, urmărită penal de DNA şi reţinută pentru 24 de ore

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei au dispus începerea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore a Alinei Mihaela Bica, membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, a informat DNA.

    Inculpatei i s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    De asemenea, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 20 noiembrie, a inculpaţilor Lăcrămioara Alexandru şi Dragoş-George Bogdan, membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la data faptelor, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu.

    Din ordonanţele întocmite de procurori a reieşit că, în cauză, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

    La data de 15 octombrie, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

    Concret, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care făceau parte inculpata Bica Alina Mihaela şi inculpaţii Alexandru Lăcrămioara şi Bogdan Dragoş-George, a aprobat raportul de evaluare, întocmit de un expert evaluator, corespunzător dosarului nr. 22714/FFCC, cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

    Astfel, membrii Comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

    Aceştia au fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului.

    După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

    Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro, reprezentând supraevaluarea), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase.

    DNA precizează că, în această cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

  • Procurorul DIICOT care a luat mită 600 de lei şi un miel, trimis în judecată de DNA

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Victor Grigoraş de două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată.

    Anchetatorii arată în rechizitoriu că, în luna ianuarie, la solicitarea unui administrator de firmă, procurorul de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Tulcea a făcut “demersurile necesare în vederea găsirii unei căi de preluare, de la o altă unitate de parchet, a unui dosar penal în care persoana menţionată era parte”.

    În schimbul “ajutorului” acordat, în 18 aprilie, procurorul Victor Grigoraş a primit suma de 600 de lei, precum şi un miel, care a fost trimis unei persoane din anturajul procurorului, susţin anchetatorii.

    “Pentru acelaşi ajutor şi de la aceeaşi persoană, la data de 28.04.2014, suspectul Grigoraş Victor a pretins o sumă de bani, pentru un agent de poliţie din cadrul Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Tulcea”, conform unui comunicat de presă al DNA transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.

    Tot în 28 aprilie, Grigoraş ar fi acceptat să primească 5.000 de lei de la Harba Omar, reprezentant al unor firme, suspect într-o cauză penală pe care magistratul o instrumenta, care i-a solicitat să intervină la conducerile Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila şi Ialomiţa, pentru ca cele două instituţii să soluţioneze favorabile solicitările de export formulate de societăţile respective.

    În vederea confiscării speciale şi a garantării cheltuielilor judiciare, s-a instituit sechestru asigurator asupra unui imobil ce îi aparţine lui Victor Grigoraş şi asupra unei sume de bani aflată în contul inculpatului Harba Omar.

    În acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii.

    Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

  • Irina Schrotter: Nu am nicio calitate în dosarul de evaziune. Nu am accesat niciodată fonduri europene

    Irina Schrotter a fost audiată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organziată şi Terorism (DIICOT) în dosarul în care sunt vizaţi oameni de afaceri din Iaşi, pentru fapte de evaziune fiscală.

    Aceasta a declarat că a dat declaraţii în faţa anchetatorilor în cazul sesizării unei reclamante, care vineri urmează să vină la DIICOT.

    “Reclamanta este Delia Dumitrescu, soţia jurnalistului Cătălin Dumitrescu, de la Bună Ziua Iaşi şi de la o redacţie din Capitală“, a precizat Irina Schrotter.

    În ce priveşte faptele invocate de reclamantă în dosar, Irina Schrotter a spus că 75 la sută dintre acestea vizează un om de afaceri din Iaşi.

    “În privinţa mea, nu există decât o singură faptă semnalată, care nu este adevărată. Se referă la faptul că una dintre companiile mele ar fi făcut o investiţie la Vetrişoaia, din fonduri europene, ceea ce nu este adevărat, pentru că în cazul proiectului de la Vetrişoaia sunt investiţii din fonduri proprii. Noi nu am accesat niciodată fonduri europene“, a spus Irina Schrotter.

    Creatoarea de modă a mai arătat că prin furnizarea de către televiziuni a informaţiei că ea şi soţul său au comis fapte prin care au fraudat fonduri europene, companiile sale au suferit prejudicii de imagine şi materiale, astfel că se va îndrepta cu acţiuni împotriva instituţiilor de presă.

    “Am sute de angajaţi la Iaşi, iar când se transmit informaţii mincinoase, am de suferit”, a precizat Irina Schrotter.

    Întrebată dacă va reveni la DIICOT, Irina Schrotter a spus că speră să nu mai vină, dar că va răspunde, oricând este nevoie, la solicitarea organelor judiciare.

    Soţul creatoarei de modă, Zaharia Schrotter, a fost audiat în 24 septembrie la DIICOT, el declarând atunci că nici el şi nici soţia sa nu au calitate de suspect în dosarul de evaziune fiscală.

    Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar sunt vizate zece persoane, dintre care opt sunt oameni de afaceri, aceştia urmând să fie audiaţi. Potrivit surselor citate, soţii Schrotter nu au calitatea de suspecţi în dosarul în care se fac cercetări pentru fapte de evaziune fiscală.

    Procurorii DIICOT fac cercetări în acest dosar pentru iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la aproximativ un milion de euro. Surse judiciare au precizat că până în prezent nu a fost pusă sub învinuire nicio persoană, fiind începută urmărirea penală doar in rem.

    Anchetatorii face verificări în cazul unor tranzacţii, în principal, cu produse şi materiale de construcţii, care ar fi fost vândute la preţ supraevaluat, iar banii obţinuţi ar fi ajuns la societăţi din străinătate, între care şi firme din Olanda, pentru a li se ascunde provenienţa, au precizat sursele citate.

  • Creatoarea de modă Irina Schrotter şi soţul acesteia, citaţi la DIICOT într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală

    Zaharia Schrotter a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în jurul orei 10.00, iar creatoarea de modă a fost citată să vină tot miercuri pentru a da declaraţii.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în acest dosar, până în prezent nu a fost pusă sub învinuire nicio persoană, fiind începută urmărirea penală doar in rem, pentru fapte de inţiere şi constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală.

    Alături de soţii Schrotter, în atenţia anchetatorilor în această cauză sunt şi alţi oameni de afaceri din Iaşi, fiind vizate tranzacţii în principal cu produse şi materiale de construcţii, care ar fi fost vândute la preţ supraevaluat, iar banii obţinuţi ar fi ajuns la societăţi din străinătate, între care şi firme din Olanda, pentru a li se ascunde provenienţa, au precizat sursele citate.

    Procurorii DIICOT i-au citat pentru a da declaraţii atât pe soţii Schrotter, cât şi alte persoane suspectate în acest caz.

    Prejudiciul produs în această cauză, prin evaziune fiscală şi spălare de bani, a fost estimat de anchetatori la un milion de euro.