BusinessMagazin

Tag: dezvoltatori

  • Dezvoltatorii români de jocuri vor fi prezenţi pentru prima dată la Gamescom, cel mai mare târg de jocuri video din Europa

    Nouă dezvoltatori români işi vor prezenta produsele şi serviciile comunităţii internaţionale de dezvoltatori iar publicul larg va avea ocazia de a experimenta 10 jocuri dezvoltate de aceştia. Jocurile româneşti vor fi prezentate în zona de divertisment din sala 10.1 Aripa D NR 061 iar pavilionul românesc de business poate fi găsit în sala 4.1, F-013.

    “Industria locală de game development participă pentru prima oară cu un pavilion naţional la cel mai mare târg din lume dedicat jocurilor video şi asta nu este decât o încununare a eforturilor colective depuse de RGDA, Ministerul Mediului de Afaceri şi Antreprenoriat şi nu în ultimul rând de studiourile participante ce au avut curajul să se aventureze în acest episod pilot alături de noi. Pe lângă beneficiile pe care le va aduce studiourilor participante, pavilionul naţional în zona B2C dar şi B2B va pune, alături de conferinţa Dev.Play, ce va avea loc în septembrie la Bucureşti, industria locală pe harta internaţională”, menţionează Andreea Per, Director Executiv în cadrul RGDA.

    Lista completă a companiilor româneşti prezente la Gamescom:

    1. Killhouse Studios lansează la Gamescom continuarea jocului de strategie Door Kickers (zona de divertisment)
    2. Rikodu Studios prezintă pentru prima dată Second Hand: Frankie’s Revenge, un joc multiplayer cooperativ rapid, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    3. Holotech Studios prezintă FaceRig, platforma de animaţie facială în timp real (zona de divertisment)
    4. White Pond Games prezintă pentru prima dată Urban Strife, un joc tactic turn-based care va fi lansat în 2018 (zona de divertisment)
    5. Carbon Incubator, un incubator de jocuri din Europa de Est, prezintă câteva titluri, printre care: Gray Dawn – un joc de groază şi aventură pentru PC care se va lansa în Q1 2018; Marble Land – un joc tip puzzle pentru VR care se va lansa în Q4 2018; Rumble League – un joc competitiv de strategie pentru mobil, care se va lansa în 2018 (zona de divertisment)
    6. Angry Mob Games prezintă jocul multiplayer de luptă Brawlout (zona de divertisment)
    7. Critique Gaming prezintă Interrogation, un joc narativ de investigaţii (zona business)
    8. Alien Pixel prezintă Unbound, un joc de tip puzzle 2D (zona business)
    9. Amber oferă servicii premium de creaţie şi dezvoltare pentru clienţii din industria de gaming (zona business)

    Târgul internaţional Gamescom are loc la Köln în perioada 22-26 august.
     

  • Cum pot adolescenţii să câştige bani jucându-se acest joc

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Jocul video de care n-a auzit nimeni care a îmbogăţit trei adolescenţi

    Jocul s-a dovedit a avea un succes fulminant. Doar în prima zi de la lansare, în jur de 75,000 de oameni se jucau Jailbreak, potrivit Business Insider. De aceea, Jailbreak este estimat că va genera venituri de şapte cifre în acest an, iar Balfanz a declarat că a câştigat deja destui bani încât să-şi acopere costurile de şcolarizare la Duke University pentru următorii patru ani.

    Roblox este o platformă gratuită care încurajează pe oricine să creeze jocuri pentru comunitatea de jucători (majoritatea copii).  Roblox a creat o nouă generaţie de antreprenori, jocul dând posibilitatea utilizatori săi să programeze şi să-şi vândă propriile jocuri şi obiecte în cadrul acestuia. 

    Recent, compania a ţinut o conferinţă la care a invitat dezvoltatorii de pe platformă şi a anunţat că se aşteaptă să plătească 30 milioane de dolari dezvoltatorilor în acest an. Un tânăr programator se pare că este pe cale să câştige 3 milioane de dolari, iar alţi doi sunt pe cale să câştige câte 2 milioane de dolari fiecare.

    Roblox are acum 56 de milioane de utilizatori pe lună, cu un milion mai mult decât Minecraft. Utilizatorii folosesc o monedă virtuală numită Robux pentru a cumpăra obiecte virtuale. De exemplu, în jocul “Jailbreak” poţi să cumperi un casetofon pentru maşină sau poţi achiziţiona un VIP pass pentru a obţine anumite privilegii.

    Bineînţeles, Roblox vinde Robux pentru bani reali, iar atunci când un utilizator cheltuieşte Robux într-un joc, dezvoltatorul acelui joc primeşte o parte.

    „Este o piaţă liberă care funcţionează remarcabil de bine”, spune CEO-ul Roblox, David Baszucki. Conform spuselor sale, unii dezvoltatori ajung până la 50.000 de dolari pe lună.

    Astfel jocul devine o mică afacere pentru dezvoltatori, însă nu trebuie să fii un geniu al programării pentru a putea face bani cu Roblox. De exemplu, Balfanz a externalizat anumite proiecte către alţi profesionişti – sound design, crearea interfeţei sau desenul personajelor.

    Un exemplu în acest sens este Vivian Arellano, o artistă de 17 ani din Texas, care a câştigat 1000 de dolari datorită Roblox în ultimele luni, contribuind la crearea mai multor jocuri.

    De asemenea, în 2015, Business Insider prezenta povestea unui tânăr de 17 ani care a făcut 100.000 de dolari în 2 ani prin intermediul Rolbox.

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi braşoveni au renunţat la un job bine plătit în Danemarca pentru a deschide o afacere în ţară. Visul lor este să creeze jocuri video româneşti

    Dana şi Mihai Gheza au lucrat la IBM, în Danemarca, dar au renunţat, s-au întors acasă, în Braşov şi s-au lansat în afaceri cu jocuri pe mobil, oferind, totodată, consultanţă pentru dezvoltatorii de jocuri din toată lumea. Visul lor este să creeze propriile aplicaţii, sută la sută româneşti.

    „Noi ne ocupăm de business în domeniul jocurilor, în special jocuri mobile, jocuri free to play mobile. Ne ocupăm de design de economie de jocuri, monetizare de jocuri, analytics, tot ce ţine de date şi interpretarea lor, facem publishing, distribuţie, tot ceea ce practic nu este development propriu-zis, tot ce nu e programare sau artă, toată partea de business din jur. Asta am făcut în toate firmele pentru care am lucrat“, a explicat Mihai Gheza, pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul în care poţi cumpăra un mall cu 1.000 de dolari

    Numele oraşului Detroit este sinonim cu unul dintre cele mai mari declinuri din istoria recentă a Statelor Unite, ajungând dintr-un centru industrial şi un oraş prosper un peisaj abandonat, falimentar, cu probleme sociale şi imobiliare atât de mari că şi-a pierdut masiv din locuitori.
     
    Ideea din spatele programului Better Buildings, Better Blocks, un program low-cost (un seminar de trei luni costă 100 de dolari), este să îi înveţe pe rezidenţii locali să investească în proprietăţi şi să lucreze în real estate. Proiectul, condus de un avocat din real estate, Chase Cantrell, a primit unul dintre cele 33 de premii finanţate prin Knight Cities Challenge.  
     
    ”Este uşor să simţi că oamenii se mută înapoi din suburbii şi beneficiază de asta, iar noi, care am locuit aici de decenii, nu primim nimic”, a spus Cantrell. Avocatul, născut în Detroit, a început proiectul pentru a învăţa rezidenţii să profite totuşi din haosul actual, să scrie un plan de afaceri şi să înceapă să investească în real estate.
     

  • Minimuzeul din sufragerie

    Galeriile rezolvă astfel problema spaţiului expoziţional, în timp ce dezvoltatorii decorează proprietăţi luxoase pe care vor să le promoveze, potenţialii clienţi fiind atraşi de ideea de a putea cumpăra lucrările respective ori chiar de a le primi odată cu casa dacă vor să o cumpere, scrie The Telegraph. 

    Transformarea locuinţelor în minimuzee duce şi la creşterea preţurilor proprietăţilor rezidenţiale aflate în apropiere de muzee sau galerii de artă. Totodată, o proprietate nouă sau renovată prezentată ca un minimuzeu are şanse mai mari să se vândă celor care deţin deja mai multe locuinţe, pentru că îi scapă de bătaia de cap pe care o reprezintă amenajarea de la zero, susţin experţii imobiliari.

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.

  • Bucureştiul pierdere TEREN! Oraşul din România care se dezvoltă mai rapid decât Clujul şi Bucureştiul. Viteza este uimitoare

    Capitala începe să nu mai fie văzută drept cea mai importantă piaţă pentru investiţii în imobiliare, dezvoltatorii fiind tot atraşi de pieţele din provincie unde cererea pentru locunţe începe să capete o dimensiune tot mai mare, potrivit datelor furnizate de târgul imobiliar naţional tIMOn.

    Astfel, într-un alt oraş din România, unde piaţa imobiliară este similară cu cea din Capitală atât din punctul de vedere al preţurilor pe metru pătrat…

    Bucureştiul pierdere TEREN! Oraşul din România care se dezvoltă mai rapid decât Clujul şi Bucureştiul. Viteza este uimitoare