BusinessMagazin

Tag: despagubiri

  • Apple riscă despăgubiri de 862 milioane dolari după pierderea unui proces cu University of Wisconsin

    Juriul din Madison, Wisconsin, a constatat că brevetul deţinut de University of Wisconsin pentru tehnologia respectivă, care îmbunătăţeşte eficienţa procesorului, este valid, relatează Reuters.

    Procesul va continua pentru stabilirea despăgubirilor datorate de Apple.

    Reprezentanţii Wisconsin Alumni Research Foundation (WARF), divizia de licenţiere a University of Wisconsin, şi cei ai Apple nu au fust disponibili pentru comentarii.

    WARF a dat în judecată Apple în ianuarie 2014, acuzând compania că a încălcat un brevet din 1998 pentru îmbunătăţirea eficienţei cipurilor.

    Juriul a analizat dacă procesoarele A7, A8 şi A8X folosite de Apple la telefoanele iPhone 5s, 6 şi 6 Plus, precum şi la mai multe versiuni ale iPad încalcă brevetul.

    Apple a respins acuzaţia şi a argumentat că patentul nu este valid. Anterior, Apple a încercat să convingă Biroul pentru Brevete şi Mărci al SUA că reanalizeze validitatea patentului, dar agenţia a respins solicitarea, în luna aprilie.

    Potrivit unei hotărâri recente a judecătorului districtual William Conley, care prezidează cazul, Apple este pasibilă de plata unor despăgubiri de până la 862,4 milioane de dolari.

    Judecătorul a programat procesul în trei etape: stabilirea vinovăţiei, a despăgubirilor şi, în final, dacă Apple a încălcat brevetul cu bună-ştiinţă, ceea ce ar spori penalităţile.

    WARF s-a folosit de acelaşi brevet pentru a da în judecată Intel în 2008, dar cazul a fost închis în urma unei înţelegeri între părţi, înainte ca procesul să înceapă.

    Luna trecută, WARF a lansat un al doilea proces împotriva Apple, referitor la cele mai noi cipuri ale companiei, A9 şi A9X, utilizate la telefoanele recent lansate iPhone 6S şi 6S Plus, precum şi la iPad Pro.

  • Negriţoiu: Există bani pentru plata despăgubirilor la ASTRA

    “Sigur că există bani, sunt numai chestiuni de procedură de verificare a daunelor, de aprobare a nivelului de compensare şi de plată efectivă. Noi deja am început să preluăm dosarele de la ASTRA. Noi avem comandamente în fiecare zi cu situaţia, monitorizăm cererile şi situaţiile de la service, de la asiguraţi, cât şi de la ASTRA. Am început să angajăm evaluatori şi ne organizăm reţeaua în toată ţara. Nu vom putea, însă să facem plata efectivă până când nu se declară falimentul societăţii, dar administrăm dosarele, le culegem, le aprobăm şi când avem posibilitatea să le plătim, le şi plătim. Nu avem probleme de resurse”, a spus Negriţoiu, întrebat dacă există bani pentru plata despăgubirilor la ASTRA.

    El a spus că nu este o situaţie mai rea acum decât era înainte la ASTRA.

    “Aveam reclamaţii şi înainte la ASTRA, aveam întârzieri la plata despăgubirilor, noi încercăm să le accelerăm să intrăm în ritm şi să le plătim cât mai repede. Bani sunt suficienţi. Oamenii sau serviceuri-le nu trebuie să îşi facă griji cu privire la asta pentru că bani sunt suficienţi”, a menţionat Negriţoiu.

    Preşedintele ASF a adăugat că nu vede niciun motiv pentru unii asiguratori să crească preţul la poliţele RCA.

    “Impactul acestei situaţii a ASTRA nu este de natură să crească costurile pentru că noi banii îi avem. Vom avea grijă ca să nu se speculeze această situaţie din motive subiective”, a explicat Negriţoiu.

    Întrebat în legătură cu personalul pentru evaluarea despăgubirilor, Negriţoiu a arătat că ar fi nevoie de 50 de oameni. “Am aprobat un corp de experţi în Bucureşti şi în ţară, dar Fondul de garantare va face şi contracte comerciale cu societăţi de stabilire a daunelor şi externalizăm această activitate astfel încât să putem să acoperim toate cererile”, a mai spus Negriţoiu.

    Preşedintele ASF a fost prezent,marţi, la Comisia pentru buget a Camerei Deputaţilor pentru a susţine proiectul de lege privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare.

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a cerut în 26 august, intrarea în faliment a Astra Asigurări, aflată în administrare specială, după ce compania nu a reuşit să atragă 425 milioane lei la capital, despăgubirile urmând să fie acordate de Fondul de Garantare.

     

  • Conducerea ANRP, plângere penală împotriva a patru judecători pentru abuzuri privind despăgubirile

    Plângerea, obţinută de MEDIAFAX, este făcută împotriva judecătoarei Simona Gheorghe de la Tribunalul Tulcea, precum şi împotriva judecătorilor Marius Cristian Epure, Ecaterina Grigore şi Roxana Nicoleta Bacu de la Curtea de Apel Constanţa şi este adresată procurorului general Tiberiu Niţu.

    Conform documentului citat, cei patru magistraţi ar fi săvârşit fapte ilegale şi abuzuri în procedura de acordare a unor despăgubiri în beneficiul Aurorei Florind Moruzow, fiica fostului şef al Serviciului Secret de Informaţii, Mihail Moruzov.

    Potrivit unor surse judiciare, avocatul Aurorei Moruzow este Teodor Borisov, fost preşedinte al Tribunalului Tulcea şi avocatul primarului din Tulcea Constantin Hogea, acuzat de fapte de corupţie.

    Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) reclamă că asupra membrilor Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) însărcinaţi să rezolve acest dosar au fost făcute “presiuni”, prin amenzi dispuse de Tribunalul Tulcea, în baza unor decizii ale instanţei care încălcau legile în vigoare în materie de despăgubiri. Judecătorii ar fi dispus astfel acordarea unor despăgubiri ilegale, care ar duce la prejudicierea statului cu aproximativ 1,2 milioane de lei.

    Plângerea adresată procurorului general vine ca urmare a acestor presupuse ilegalităţi, în urma unor decizii definitive ale instanţei, considerate abuzive.

    Conform acestei plângeri, înaintate Parchetului instanţei supreme de către conducerea ANRP, în septembrie 2009 Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a primit un dosar de despăgubire, emis de Primăria Tulcea, prin care aceasta a propus acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobiil şi un teren în suprafaţă de un hectar în favoarea Aurorei Moruzow. Conform legii în vigoare, la acea dată, în iulie 2011, un evaluator privat, S.C. Natworld SRL, a transmis către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) un raport prin care imobilul a fost evaluat la suma de 3.445.804 de lei.

    Potrivit plângerii, raportul nu a fost niciodată aprobat de CCSD, având în vedere că procedura de evaluare şi emitere a titlurilor de despăgubire a fost suspendată în perioada martie 2012 – iunie 2013, ultima şedinţă a CCSD desfăşurându-se în iunie 2011, cu o lună înaintea depunerii dosarului de evaluare. La data de 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, prin care s-a instituit o nouă procedură de soluţionare a dosarelor de despăgubire şi au fost abrogate dispoziţiile referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Astfel, rapoartele de evaluare întocmite, dar neaprobate de CCSD, nu mai puteau fi valorificate, potrivit legii. De altfel, Curtea Constituţională a României a stabilit aceste principii potrivit unei decizii din 2015.

    De altfel, în această situaţie s-au aflat alte aproape 3.000 de dosare, însumând circa 3 miliarde de lei în despăgubiri. Potrivit plângerii, în niciun alt caz instanţele judecătoreşti nu au considerat că ar trebui plătite cu titlu de despăgubire sumele astfel stabilite în rapoarte de evaluare neaprobate, însă cei patru judecători au decis să-i acorde Aurorei Moruzow despăgubirile solicitate.

    În plângere se mai menţionează că în urma unui proces în care ANRP a fost chemat în judecată de Moruzow, “prin nesocotirea dispoziţiilor legale şi în contradicţie cu realitatea, doamna judecător Simona Gheorghe a stabilit prin sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 că dosarul de despăgubiri a fost aprobat de C.C.S.D. şi a obligat C.N.C.I. să emită titlu de despăgubire şi titlu de plată. În situaţia unui dosar aprobat se impune plata sumei stabilite prin raportul de evaluare (…), iar în speţa de faţă valoarea este de 3.445.804 lei”.

    “Deşi era exclusă cu desăvârşire ipoteza că acest dosar să fi fost aprobat, doamna judecător Simona Gheorghe, prin Sentinţa civilă nr. 1728/30.09.2014 a Tribunalului Tulcea, a obligat CNCI şi ANRP să emită titlu de despăgubire, respectiv titlu de plată”, se mai arată în plângerea obţinută de MEDIAFAX.

    ANRP şi CNCI au pierdut procesul şi în recurs, iar Aurora Moruzow a solicitat în instanţă aplicarea unor penalităţi de 1000 lei pe zi de întârziere atât preşedintelui CNCI, cât şi preşedintelui ANRP.

    Ca reacţie la dosare, ANRP a decis emiterea unei Decizii de compensare pentru Aurora Moruzow, în valoare de 2.233.850 de lei, sumă stabilită prin aplicarea unei grile notariale stabilite în noua lege privind despăgubirile. Legea prevedea însă ca astfel de despăgubiri să intre în plată abia din 2017 în cazuri precum cele ale Aurorei Moruzow. Mai mult, ulterior, Tribunalul Tulcea a dispus amendarea preşedintelui Comisiei cu câte 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere în executarea deciziilor instanţei, fapte catalogate de cei care au depus plângerea ca fiind modalităţi de “presiune”. În plus, s-a stabilit de către Tribunal şi penalităţi de 100 lei pe zi de întârziere.

    “Membri C.N.C.I. au apreciat că emiterea unui titlu de despăgubire pentru suma de 3.445.804 lei ar conduce la prejudicierea bugetului statului, în condiţiile în care în speţa de faţă nu există un dosar aprobat”, se arată în plângere.

    Membrii CNCI notează că există “o importantă reţinere de a emite titlul de despăgubire”, având în vedere dispoziţiile legale. “Dată fiind insistenţa doamnei judecător Simona Gheorghe în a aprecia că dosarul de despăgubiri al doamnei Moruzow a fost aprobat de C.C.S.D. şi că C.N.C.I. trebuie să emită titlu de despăgubire, s-a creat premisa prejudicierii statului cu suma de 1.211.954 lei, reprezentând diferenţa dintre suma stabilită prin raportul de evaluare (neaprobat de C.C.S.D.) şi suma stabilită prin aplicarea grilei notariale, conform Legii nr. 165/2013”, se precizează în plângere.

    “În condiţiile în care există indicii concrete că hotărârea pronunţată este vădit netemeinică, vă rugăm, domnule procuror general, să luaţi toate măsurile legale pentru urgentarea verificării aspectelor semnalate şi constatarea eventualelor fapte de natură penală săvârşite în procesul de stabilire a despăgubirilor care conduc la prejudicierea statului român cu suma de 1.211.954 lei”, se arată în finalul plângerii.

    Aceasta este semantă de şeful ANRP, George Băeşu, precum şi de restul membrilor CNCI: Alexandru Bala, Sorin Lazăr, Claudiţa Selavărdeanu, Bogdan Tohăneanu, Dumitru Daniel Botănoiu, Ilie Dumitru, Haralambie Mitea, Alin Lucian Antochi, Ion Claudiu Teodorescu, Ciprian George Ardelean şi Aledin Amet.

  • A MURIT din cauza unor borduri prea înalte. Acestea sunt acuzaţiile văduvei care cere acum o o despăgubire RECORD

    Accidentul rutier s-a petrecut pe Drumul Naţional 79, în apropiere de Oradea. Camionul pe care îl conducea bărbatul care şi-a pierdut viaţa s-a răsturnat după ce a lovit o construcţie făcută pentru a obliga şoferii să reducă viteza. Văduva bărbatului, care se află acum în situaţia de a creşte singură doi copii, demonstrează că bărbatul ei a murit din cauza Companiei de Drumuri şi cere o despăgubire record.

    A MURIT din cauza unor borduri prea înalte. Acestea sunt acuzaţiile văduvei care acum cere o o despăgubire RECORD

  • Constantin: Fermierii vor primi despăgubiri diferenţiat. Nu avem o evaluare finală a efectelor secetei

    Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

    Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin.

    De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014 producţia medie de grâu la hectar a fost de 3,64 tone, în 2015 este de 3,68 tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producţia medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,05 milioane tone. Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o cantitate mai mică, de 2,36 de tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.

    “Am început discuţiile cu principalele organizaţii de profil din sector, pentru a evalua în ce măsură culturile, suprafeţele însămânţate, în special în această primăvară au fost afectate de vremea pe care o traversăm în această perioadă şi care, din păcate, probabil va continua şi în toamna acestui an, riscând să afecteze şi campania de toamnă. (…) Avem comisii care funcţionează pe lângă prefecturi, ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), aceste comisii în colaborare cu direcţiile agricole au făcut o evaluare în perioada în care avem deja cultura pe teren. Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea judeţelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate. Culturile de primăvară, în special porumbul şi floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcţie de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafeţele respective, fermierii respectivi şi pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat şi în funcţie de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier. Pentru fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafaţa cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcţie de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie şi acordate aceste despăgubiri”, a spus Constantin.

    În ceea ce priveşte fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

    “Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm şi să solicităm şi Comisiei Europene un ajutor, în speranţa că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.

    Discuţiile dintre minister şi agricultori au privit totodată şi sistemul de irigaţii.

    “În anul 2012 am pornit un program de irigaţii care se va finaliza în anul 2020. Are o alocare record pentru perioada postdecembristă, sunt aproape 600 de milioane de euro fonduri europene din programele de dezvoltare rurală 2007-2013 şi 2014-2020 puse la dispoziţia fermierilor care s-au organizat în organizaţii de utilizatori de apă. În prezent sunt proiecte de 128 milioane euro în implementare, aceste proiecte deservesc o suprafaţă de aproximativ 400.000 de hectare. Iar pentru perioada 2014-2020 am lansat deja sesiunea de primiri de proiecte pentru valori care depăşesc 430 milioane euro. De asemenea, se refac 400.000 de hectare, pot fi irigate cu infrastructura care se reface. Chiar în anul 2015, din cele peste 430 milioane euro, 218 milioane euro sunt deschise şi, m-a asigurat domnul Nica, se lucrează la proiecte, astfel încât să atragem cât mai repede aceste fonduri eurupene”, a adăugat Constantin.

    Ministrul Agriculturii a precizat totodată că, probabil, fiecare fermier va înregistra pierderi, însă la culturile de primăvară, nu la cele de toamnă.

    “Sunt pierderi, vremea afectează culturile, afectează agricultura şi probabil că, pe ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, şi nu pe culturile de toamnă. Facem tot posibilul astfel încât campania de toamnă să se deruleze în condiţii bune. Am agreat împreună cu fermierii ca până la sfârşitul lunii august să încercăm să acordăm acele adeverinţe pe baza cărora să poată să înceapă să-şi contracteze creditele de care au nevoie pentru a începe campania de toamnă. Şi vom face tot posibilul ca începând din 16 octombrie să plătim avansul la plata pe suprafaţă care se cuvine din partea Comisiei Europene, aşa cum am făcut în ultimii trei ani”, a mai spus oficialul.

    La începutul lunii august, preşedintele LAPAR, Laurenţiu Baciu, a declarat pentru MEDIAFAX că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, şi va majora preţurile produselor româneşti, în perioada următoare.

  • A primit peste 200.000 de dolari despăgubire de la o firmă care a sunat-o de 153 de ori

     
    Araceli King, din Texas, Statele Unite, a dat în judecată compania Time Warner pentru că s-a simţit “agresată” de către telefoanele primite. Astfel, King a fost apelată de 153 de ori de către un robot telefonic al Time Warner, chiar dacă a anunţat compania că este deranjată de acest lucru.
     
    Telefoanele, după cum scriu cei de la Business Insider, nu erau nici măcar adresate femeii, ci unei persoane care deţinuse anterior. Time Warner a argumentat că nu poate fi trasă la răspundere pentru că nu ştia că numărul de telefon aparţinea unei alte persoane, însă judecătorul delegat a decis plata unor despăgubiri în valoare de 1.500 de dolari pentru fiecare apelare.
     
    Prin urmare, Time Warner Cable trebuie să-i achite femeii 229.500 de dolari. “O organizaţie responsabilă ar fi încercat să găsească persoana căutată în loc să hărţuiască pe altcineva”, a mai spus judecătorul.

  • Suma imensă pe care un român o primeşte despăgubire. Câţi bani dă statul pentru 600 de metri pătraţi de teren

    Unul dintre cele mai mari coşmaruri pentru şoferii din Bucureşti, dar nu numai pentru ei este să fie nevoiţi să circule pe centura Capitalei. Acum statul face calculul despăgubirilor pentru proprietari de terenuri care vor fi expropriaţi, iar sumele sunt semnificative.

    Repararea celor 72 de kilometri cât are în total centura Bucureştiului nu a reprezentat niciodată o prioritate pentru Guvern, oricare ar fi fost acesta în ultimii 25 de ani.

    Un experiment făcut recent de Ziarul Financiar arăta că viteza medie cu care se circulă pe această şosea este de doar 17 kilometri pe oră.

    Acum, pe hârtie, autorităţile au planuri mari pentru una dintre cele mai circulate rute. Centura de Sud a Capitalei a fost încadrată ca prioritatea pe lista de Drumuri Expres din Master Planul General de Transport. O porţiune din centură urmează să fie lărgită la patru benzi, iar Ministerul Transporturilor a calculat ce despăgubiri va acorda proprietarilor de teren.

    Cea mai mare sumă care va fi plătită drept despăgubire

  • Ucraina cere Rusiei despăgubiri pentru “agresiune” în valoare de 350 de miliarde de dolari

    “La un moment dat Rusia va plăti”, a declarat adjunctul ministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Economiei Aleksandr Borovik pentru postul Kanal 5.

    “Este necesar să calculăm, este necesar să fim pregătiţi să facem lobby oricând putem, şi să spunem «uitaţi, asta trebuie să plătiţi»”, a subliniat el.

    Oficialul ucrainean a precizat că suma a fost calculată în baza precedentului invaziei Kuwaitului de către Saddam Hussein, în 1991.

    “S-au cerut 350 de miliarde de dolari după ce Irakul a atacat Kuwaitul. Apoi au decis că datorau 320 de miliarde de dolari. Având în vedere cât a durat acea agresiune şi de când durează agresiunea Rusiei împotriva noastră, acestea sunt comparabile”, a apreciat Borovik.

    Consiliul de Securitate al ONU a impus Irakului să plătească despăgubiri pentru pagubele pe care le-a creat prin invadarea Kuwaitului. Comisia ONU pentru Compensaţii a fost creată să gestioneze această problemă. Organismul a primit peste 2,5 milioane de solicitări, însumând peste 350 de miliarde de dolari, însă Comisia a aprobat plata a aproximativ 52 de miliarde de dolari, prin deduceri din veniturile petroliere ale Irakului.

    Separat, Kievul reclamă Rusiei despăgubiri în legătură cu un contract pentru gaze naturale între cele două ţări. Guvernul Iaţeniuk denunţă contractul ca “inechitabil”, afirmând că a produs Ucrainei pagube în valoare de 16 miliarde de dolari din cauza disproporţiei dintre preţurile prea mari şi tarifele de tranzit prea mici.

    Contractul a fost semnat de către fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, fostă şefă a lui Iaţeniuk în cadrul partidului Patria. Timoşenko a fost judecată şi condamnată la închisoare, în mandatul lui Viktor Ianukovici, pentru că şi-a depăşit autoritatea semnând contractul. Ianukovici a fost înlăturat în urma unor proteste violente care au adus la putere opoziţia prooccidentală.

    Economia ucraineană a fost extrem de dur afectată în urma protestelor violente şi conflictului cu separatiştii proruşi din estul ţării.

    Kievul, guverne occidentale şi NATO acuză Moscova că alimentează războiul din regiunea Donbas prin susţinerea insurgenţilor cu armament şi oameni, acuzaţii pe care ruşii le resping.

    Parlamentul ucrainean a adoptat o declaraţie prin care denunţă Rusia ca “stat agresor”. În prezent, deputaţii ucraineni analizează cel puţin două proiecte de lege prin care negarea “agresiunii ruseşti” urmează să devină o infracţiune de natură penală care să fie pedepsită cu închisoarea, potrivit ziarului rus.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Un fost pilot american, care a avut o cădere nervoasă la bordul unui avion, dă în judecată compania aeriană JetBlue pentru că i-a permis să zboare

    Un fost pilot al companiei JetBlue Airways Corp, a cărui cădere nervoasă din timpul zborul a dus la aterizarea de urgenţă a unei curse din 2012, a dat în judecată, vineri, operatorul aerian şi cere 14,9 milioane de dolari susţinând că ar fi trebuit să nu-i permită să se urce în carlingă pentru că ştia că este incapabil să zboare, informează The Guardian în ediţia online.

    Clayton Osbon, în vârstă de 52 de ani, a deschis procesul la un tribunal federal din Manhattan, New York, la trei zile după prăbuşirea avionului Airbus A320 al Germanwings, în Alpii francezi, în urmă căreia au murit 150 de oameni. Autorităţile cred că prăbuţirea a fost produsă intenţionat de către copilot.

    Osbon a dat în judecată compania Jet Blue la exact trei ani după căderea nervoasă petrecută la bordul unui avion care zbura între New York şi Las Vegas şi al cărui copilot era. Incidentul a dus la aterizarea de urgenţă pe aeroportul din Amarillo, în statul american Texas.

    Decizia aterizării de urgenţă a fost luată după ce Osbon a început să alerge pe culoare, vorbind pe un ton foarte agresiv despre religie şi terorism şi făcând comentarii precum “Nu mergem la Vegas” şi “Ar trebui să începeţi să vă rugaţi acum”. Pasagerii de la bordul acelui avion l-au imobilizat pe Osbon, iar copilotul aflat la bord a ajutat la efectuarea aterizării de urgenţă.

    În cadrul procesului intentat vineri, Osbon a declarat că modul în care s-a comportat în timpul acelui zbor a fost provocat de “o convulsie cerebrală parţială complexă” pe care Jet Blue ar fi trebuit să o identifice înainte ca el să se urce la bordul avionului, după ce ratase o întâlnire de dinaintea decolării şi era ciufulit, confuz şi se mişca încet.

    “Jet Blue nu a făcut niciun efort pentru a se asigura că Clayton Osbon, comandant, era apt de zbor. În loc, JetBlue a menţinut o cultură organizaţională menită să protejeze carierele membrilor echipajelor de zbor care erau inapţi de zbor în mod uşor demonstrabil”, scrie în documentele depuse în instanţă.

    Obson a spus că episodul la supus unor “momente de ruşine publică” în presă şi pe reţelele de socializare online şi i-a afectat posibilităţile referitor la cariera profesională.

    După incident, un judecător federal l-a declarat pe pilot nevinovat pe motiv de nebunie temporară, după ce a fost acuzat de obstrucţionarea activităţii echipajului de zbor.

    În procesul deschis vineri, JetBlue este acuzată de neglijenţă şi încălcarea contractului, iar companiei i se cer despăgubiri compensatorii de 4,85 milioane de dolari, alte 4,85 milioane ca despăgubiri punitive, aceeaşi sumă pentru afectarea reputaţiei şi stresul emoţional la care a fost supus Obson.

    În New York, infracţiunile de neglijenţă în serviciu au termen de prescriere de trei ani.

    Philip Stewart, un purtător de cuvânt al JetBlue, a declarat că operatorul aerian a susţinut cu tărie “acţiunile eroice ale echipajului, care a urmat procedurile clar stabilite privind siguranţa, atât înainte, cât şi în timpul zborului”.
    Avocatul lui Obson, Matthew McDonald a refuzat să comenteze.

    Potrivit actelor depuse în instanţă, traumatismele cerebrale ale lui Obson nu au fost diagnosticate decât şa câteva luni după ce a fost arestat. De asemenea, documentele mai precizează că în timpul urmării tratamentului medical, Osbon nu a mai avut convulsii cerebrale şi că are dreptul de a conduce automobile.