Tag: deseuri

  • Cum s-a făcut de-a pierdut România un Bucureşti

    Am risipit câteva ore bune făcând nişte calcule şi, în buna tradiţie românească, am obţinut rezultate contradictorii. În spiritul ultimelor dispute care animă societatea românească, exploatarea de la Roşia Montană, problemele ecologice şi cele sociale ale zonei, mă interesa cam câte hectare de teren a pierdut ţărişoara cea frumoasă în general, acoperite de halde de steril şi deşeuri miniere, de ape uzate şi alte asemenea rămăşiţe industriale.

    Pe site‑ul Ministerului Economiei există două documente, cu inventarele iazurilor de decantare, în număr de 53, acoperind 1.056,68 hectare de teren. Documentul mai contabilizează cinci evenimente cu impact sever asupra mediului şi 24 de iazuri care se află la o distanţă mai mică de un kilometru de un sit Natura 2000, reţeaua europeană de zone naturale protejate.

    Tot aici găsim şi inventarul haldelor de deşeuri miniere aparţinând minelor ce şi-au sistat activitatea: sunt 627 de halde, pe mai mult de 3.400 de hectare de teren (nu există un total, iar adunările le-am făcut ceva mai în grabă, cu rotunjiri, sunt totuşi peste 600…). Cu totul vreo 4.500 de hectare de teren.

    O informare a fostului ministru al mediului Laszlo Borbely vorbeşte de 250 de halde de steril, 270 de iazuri de decantare sau bataluri şi peste 400 de depozite industriale în aer liber, amplasamente care au nevoie de ecologizare urgentă. Nu sunt precizate suprafeţe.

    Informaţiile cele mai complete le-am descoperit pe site‑ul unui institut de cercetare; documentul este nedatat, dar pare a fi destul de recent. Acolo se vorbeşte de 799 de halde de steril brut rezultat din industria minieră, pe 6.900 de hectare, de 109 iazuri de decantare rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase, pe 2.140 ha, de 63 de halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale, pe 2.638 de hectare, şi 133 de halde aferente metalurgiei, pe 750 de hectare.

    Alte 10.300 hectare sunt ocupate de 687 de depozite pentru deşeuri industriale în funcţiune, iar termocentralele mai adaugă 3.035 hectare de depozite de zgură (altele decât cele citate deja). Cu totul 25.763 de hectare de teren, adică o suprafaţă ce depăşeşte suprafaţa municipiului Bucureşti, de 228 de kilometri pătraţi, şi se apropie de cei 285 de kilometri pătraţi ai zonei urbane a Capitalei. Şi mai reprezintă 25.000 de terenuri de fotbal.

    Să mai luăm în calcul şi cei circa trei milioane de români care au plecat din ţară după revoluţie; aici avem un calcul simplu, dar uluitor în simplitatea lui: în cei 24 de ani scurşi de la Revoluţie, câte un român a părăsit România la fiecare patru minute.

    Sigur că alăturarea terenurilor şi a oamenilor plecaţi este cumva nedreaptă, industria a mers, cu bune şi rele, cu precădere în comunism, în timp ce migraţia este apanajul perioadei capitaliste. Dar din punctul de vedere al societăţii comunismul şi capitalismul au o relevanţă ceva mai redusă; ideea este că aşa ceva s-a produs, că nu prea ştim să gospodărim astfel de probleme şi că nici nu avem puterea de a le împiedica. Iar şefilor acestei naţii nu le-a păsat.

    Şi nici naţiei în sine, dacă e să fim sinceri. Dar nu pot să nu mă întreb care ar fi fost impactul nu atât al terenurilor pierdute, deşi 25.000 de hectare sunt o moşie frumoasă, care ar putea hrăni o sumedenie de oameni, ci mai ales al celor trei milioane de oameni, cei mai mulţi buni de muncă, puternici şi calificaţi, asupra economiei şi societăţii, dacă ar fi avut locuri de muncă şi posibilităţi de dezvoltare. În mod cert ar fi depăşit cele 3-7 miliarde de euro trimise acasă de înstrăinaţi.

    Imaginea este un turn Babel, oraşul pierdut pictat în 1595 de Lucas van Valkenborch, un pictor renascentist flamand; este, mi se pare mie, cea mai frumoasă dintre cele trei variante de turn Babel pe care le-a pictat maestrul.
     

  • Concurenţa începe audierea firmelor implicate în investigaţia pe piaţa de electrice şi electronice

     “Investigaţia trebuia să se finalizeze anul trecut, dar avocaţii firmelor investigate au reuşit să ne amâne audierea la vremea respectivă, făcând nişte obiecţii procedurale. Am reuşit să câştigăm surprinzător de rapid. Am reuşit în şase luni să trecem şi de Curtea de Apel şi de Înalta Curte. Procesele au durat până în iulie, când ne-a venit hotărârea Înaltei Curţi. Atunci am reluat procedura de audiere, iar săptămâna aceasta vom începe audierile. Sunt 30 de firme miercuri şi 30 de firme joi”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El a arătat că dacă până la audierile de miercuri nu mai există nicio contestaţie din partea firmelor investigate, Consiliul Concurenţei va da o decizie în acest caz în câteva săptămâni.

    Investigaţia a fost declanşată iniţial în 2007 şi avea ca obiect o posibilă încălcare a legislaţiei de concurenţă de firmele membre ale Eco Tic-Asociaţia de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de consum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare cimitir de cauciucuri din lume, vizibil din spaţiu – GALERIE FOTO

    O soluţie pentru reciclare este folosirea granulelor din cauciuc la asfaltarea drumurilor: în Statele Unite peste 30.000 de kilometri de drumuri sunt acoperite cu asfalt amestecat cu deşuri de cauciuc, o tehnică în măsură să reducă zgomotul cu 25%.

  • INS: Salubritatea şi administraţia publică au avut în primul trimestru cele mai multe locuri de muncă vacante

     Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, rata locurilor de muncă vacante a crescut cu 0,05 puncte procentuale. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 28.000, în creştere cu 4.800 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior. În comparaţie cu trimestrul similar al anului 2012, numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 3.100.

    În trimestrul I 2013, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1,58%), administraţie publică (1,52%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (1,33%).

    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,11%), respectiv cele din învăţământ (0,15%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mureş: Aproape 600.000 de euro, pentru o campanie de promovare a colectării selective a deşeurilor

    Responsabilul cu proiectul de management integrat al deşeurilor din Consiliul Judeţean (CJ) Mureş, Radu Spinei, a declarat că sistemul nou de colectare a deşeurilor care urmează să fie implementat şi care presupune colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie necesită o schimbare de mentalitate.

    CJ Mureş a lansat o companie de conştientizare a cetăţenilor cu privire la importanţa colectării selective a deşeurilor, aceasta fiind “cea mai complexă campanie de informare publică de care a beneficiat până acum un proiect cu finanţare europeană din România”, a arătat el.

    “Amplul demers lansat de Consiliul Judeţean Mureş îşi propune în primul rând educarea cetăţenilor în sensul aplicării corecte a principiilor colectării selective în vederea reciclării deşeurilor, lansând totodată un semnal de alarmă cu privire la necesitatea colectării deşeurilor în mod selectiv, cât şi efectele dăunătoare generate de lipsa acestei practici”, a declarat Spinei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Mai puţin de o treime din dozele de pe piaţă sunt reciclate

    La conferinţa internaţională ”Mecanisme de colectare selectivă şi reciclare a dozelor de aluminiu. România faţă în faţă cu marile ţări din Europa” organizată astăzi la Bucureşti de Asociaţia Non Profit Alucro, au fost anunţate ultimele rezultate privind reciclarea dozelor de aluminiu. }ara noastră reciclează aproape 30% din dozele puse pe piaţă.
    Reprezentanţi ai celor mai mari fabrici de reciclare şi colectare din Europa şi din România,  precum şi ai autorităţilor locale, sectorului de business şi ONG, s-au reunit la Bucureşti pentru a discuta despre impactul si eficientizarea programelor existente la nivel naţional. Prin intermediul ALUCRO, România face astfel parte din rândul ţărilor în care se derulează programul ”Every Can Counts”, o platformă europeană care promovează reciclarea dozelor din aluminiu şi care are ca obiectiv implementarea unui sistem de colectare selectivă pe termen lung acasă, la birou sau în cadrul evenimentelor publice (festivaluri, spectacole, etc.). Directorii programelor din Franţa, Austria şi Marea Britanie participă la conferinţă într-un schimb de experienţă cu colegii lor din România. ”Every Can Counts” a fost recent lansat în Irlanda şi Ungaria, urmând sa fie preluat şi de alte mari ţări din Europa. Varianta româneasca a programului a fost lansată pentru prima dată în 2011, la sediul Bosch din Timişoara, exemplul fiind urmat de Toyota România. |n ambele companii au fost instalate cutii având un design special, dedicate colectării dozelor de aluminiu, în vederea motivării angajaţilor şi clienţilor de a participa activ la protejarea mediului înconjurător. De atunci, alte câteva companii cunoscute de pe piaţa locală s-au alăturat programului, cea mai recentă lansare având loc la sediul central al UPS România din Otopeni.
    ”Reciclarea este o modalitate simplă prin care poate fi diminuat impactul pe care noi toţi îl avem asupra mediului, prin reducerea consumului de energie şi a resurselor naturale dar şi prin reducerea depozitelor de deşeuri”, declară Adina Magsi, director general, ALUCRO. ”Odată colectate, dozele din aluminiu sunt transformate în doze noi sau în alte produse care conţin aluminiu, biciclete sau rame pentru ferestre, retopirea aluminiului folosit economisind până la 95% din energia iniţială necesară producerii de materie primă”.
    |n paralel, ALUCRO continuă activităţile care vizează educaţia în şcoli şi colaborarea cu colectorii, acestea ramânând de bază în vederea îmbunătăţirii “eco-comportamentului“ cetăţeanului român, fiind evident faptul că numai printr-o reţea eficientă şi recunoscută oficial putem îmbunătăţi rata de reciclare impusă de legislaţia europeană. Obiectivul ALUCRO este de a promova un sistem coerent şi eficient de colectare selectivă a deşeurilor de aluminiu la nivel naţional,  în strânsă cooperare cu toţi operatorii implicaţi direct sau indirect în managementul deşeurilor, asociaţiile de preluare de responsabilităţi, administraţiile locale şi operatorii de salubritate desemnaţi.
    Cifre privind reciclarea dozelor din aluminiu în România:
    • obiectivul de reciclare pentru dozele din aluminiu este de 21% (12.000 tone) faţă de obiectivul de reciclare PET-uri – de 55% (90.000 tone);
    • 5.000 tone reciclate in 2012;
    • se recicleaza 29% din cantitatea de aluminiu existentă pe piaţă;
    • 80% din aluminiu reciclat este reprezentat de dozele din aluminu;
    • cifrele oficiale pentru 2011 vor fi publicate în următoarele două luni.

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, participă la Simpozionul NucInfo’ Day 2013

     Simpozionul ca ave loc la Palatul Parlamentului, în sala C.A.Rosetti, începând cu ora 9.00, fiind aşteptaţi să participe următorii lectori: Varujan VOSGANIAN – Ministru, Ministerul Economiei; Mihai Adrian ALBULESCU – Secretar de Stat, Ministerul Economiei; Jon Rowan PHILLIPS – INPRO, IAEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomica de la Viena); Constantin POPESCU – Preşedinte, Comisia Naţionalǎ pentru Controlul Activitǎţilor Nucleare; Daniela LULACHE – Director General, Societatea Naţionalǎ Nuclearelectrica S.A.; Florin Constantin TǍTAR – Preşedinte, Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive; Iulian IANCU – Preşedinte, Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.

    NucInfo’ Day este un eveniment tradiţional al domeniului nuclear din România, dedicat în principal diseminării informaţiei referitoare la beneficiile şi provocările specifice implementării aplicaţiilor energiei nucleare în slujba publicului larg, precum şi cu privire la principalele progrese tehnico-ştiinţifice din zona aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare. Totodată, simpozionul este un bun prilej pentru numeroşi reprezentanţi oficiali reprezentând mediul politic, administraţia publică centrală, institutele de cercetări, potenţialii investitori, operatorii industriali, ONG-uri din domeniu, mass-media, precum şi orice alte persoane interesate de a participa în mod constructiv la dezbateri pe marginea unor probleme de interes reciproc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tulcea este primul oraş din România care primeşte titlul de „Oraşul Reciclării”

    Tulcea a fost oraşul care a obţinut cel mai mare punctaj la evaluarea finală, demonstrând astfel că deţine cel mai performant sistem de colectare separată dintre cele 20 de oraşe participante. Criteriile care au stat la baza evaluării oraşelor participante au fost: calitatea serviciilor de colectarea separată a deşeurilor de ambalaje (însemnând accesul populaţiei la containerele colorate, aspectul acestora şi corectitudinea depunerii separate a deşeurilor în fiecare container), cantitatea de deşeuri colectate şi campaniile de conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa colectării separate a deşeurilor în vederea reciclării.

    Pe parcursul competiţiei au fost colectate separat peste 5,5 milioane de kg de deşeuri de ambalaje , dintre care peste 2 milioane de kg de plastic, peste 3,1 milioane de kg de hârtie-carton, 451 de mii de kg de sticlă şi peste 30 de mii de kg de metal. Aceste rezultate au fost posibile datorită implicării autorităţilor locale şi a partenerilor acestora – operatori de salubritate şi organizaţii de profil – astfel încât cei peste trei milioane de români din aceste municipii să aiba acces la un sistem de colectare separată accesibil şi funcţional, prin cele  7.500 containere speciale puse la dispoziţie de Eco-Rom Ambalaje în cele 20 de municipii.
     

  • Ministerul Economiei vrea să interzică achiziţionarea fierului vechi de la persoane fizice

     “Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sectorul energetic, inclusiv sectorul producţiei de petrol şi gaze naturale, al telecomunicaţiilor, serviciilor de apă şi canalizare precum şi din alte sectoare de utilitate publică”, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei.

    Potrivit proiectului, cumpărătorii de fier vechi vor fi obligaţi să ceară de la vânzătorii de fier vechi datele de identificare, respectiv numele, actul de identitate, codul numeric personal şi domiciliul.

    Dacă nu vor solicita aceste informaţii, cumpărătorii de fier vechi sunt pasibili de amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro