BusinessMagazin

Tag: cuvinte

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

  • Tudor Chirilă: „Mai devreme sau mai tîrziu TOATĂ lumea va realiza mizeria şi ticăloşia cu care această şleahtă de hoţi a operat.

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Mai devreme sau mai tîrziu TOATĂ lumea va realiza mizeria şi ticăloşia cu care această şleahtă de hoţi a operat.

    Mai devreme sau mai târziu toată lumea va realiza că acest guvern este doar o operaţiune de comando care are un singur scop: să-i salveze pe penali (deşi penali a ajuns un cuvânt prea blând).

    Mai devreme sau mai târziu lumea va înţelege că ne aflăm în cel mai grav moment de după 89. Astăzi am să merg din nou în Piaţa Victoriei pentru că este singurul lucru pe care mai pot să-l fac.

    Acest guvern legitim trebuie să înţeleagă că democraţia înseamnă să guvernezi pentru TOATĂ lumea“.

  • Care este întelesul ascuns din spatele numelor companiilor precum LEGO,Yahoo sau Pepsi

    Datorită succesului lor, numele acestor companii ne sunt familiare, dar majoritatea au un înteles ascuns în spate. De exemplu, LEGO, reprezintă o combinaţie a două cuvinte daneze care se traduce “joacă bine”, relatează Business Insider.

    IKEA-Numele s-a format combinând iniţialele fondatorului Ingvar Kamprad cu iniţialele fermei unde acesta a lucrat, Elmtaryd, şi iniţiala oraşului în care acesta a trăit, Agunnaryd. IKEA

    Canon-Iniţial, compania a fost numită “Kwanon”, zeiţa Budistă, dar şi-a schimbat numele în 1935 pentru a avea o atracţie mai mare la publicul larg.

    Sony-Este derivat de la cuvântul din Latină, “sonus”, ce înseamnă sunet, dar care a fost folosit şi pentru a exprima un termen argou folosit de tinerii din Japonia anilor 50 ce desemna un tânăr prezentabil şi deştept.

    Haagen-Dazs-A fost ales special de fondatori pentru a da produsului “o aură a tradiţiei din vechiea lume”

    WD-40-Dupa 39 de încercări eşuate, spray-ul a fost perfectat la a 40-ea încercare, de aici şi numele.

    Yahoo– Este un acronim pentru “Yet Another Hierarchical Officious Oracle”, dar se referă şi la specia imaginară găsită în cartea Călătoriile lui Guliver de Jonathan Swift.

    Pepsi– La început sucul se numea “Brad’s Drink” denumită aşa în onoarea creatorului său, Caleb Bradham. A devenit Pepsi-Cola în 1898 datorită cuvântului “dyspepsia”, ce înseamnă indigestie, care voia să reprezinte credinţa fondatorului, cum că băutura ajuta digestia.

    Google-Şi-a luat numele de la termenul matematic “googol”, ce desemnează cifra 1 urmată de 100 de zerouri.

    Virgin-Un coleg de-a lui Richard Branson, fondatorul, a sugerat numele astă remarcând faptul că “suntem virgini în afaceri”.

    Blackberry-Numele a fost stabilit în 1999 deoarece tastele de pe telefon semănau cu boabele murelor.

    Spotify-Daniel Ek şi Martin Lorentzon, fondatorii, formulau idei despre ce nume ar trebui să poarte compania când Ek a auzit cuvântul Spotify. Oarecum ruşinaţi de originea numelui, fondatorii susţin acum ca numele companiei se trage din cuvintele “spot” şi “identity”.

    Oracle– Numele a provenit de la numele de cod al unui proiect al CIA la care lucrau co-fondatorii, Larry Ellison si Bob Oats. Proiectul era o bază de date menită să raspundă la orice întrebare.

    Starbucks-Şi-a luat numele de la un personaj din romanul lui Herman Melville, Moby Dick, tânărul Starbuck.

    Reebok-O alternativă de pronunţie ar fi “rhebok”, cuvântul în afrikaans care desemnează un tip de antilopă, nume menit să dea senzaţia de viteză şi eleganţă.

    Skype-Iniţial era numit Skyper, nume ce era redus din compoziţia “Sky Peer-to-Peer”. Într-un final, s-a renunţat la ultima literă.

    Amazon– Jeff Bezos a dorit ca numele companiei să înceapă cu litera “a”. A crezut că numele celui mai mare râu din lume este un nume bun pentru ambiţiile de creştere ale companiei.

  • Klaus Iohannis: Nu şi-a imaginat nimeni că un hoţ se poate considera peste lege. Unii cred că li se cuvine

    Klaus Iohannis a declarat, vineri, la şedinţa CSM, că nimeni nu este mai presus de lege, precizând că “nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că li se cuvine” acest lucru.

    “Vă felicit pentru alegerea în Consiliul Superior al Magistraturii. Ştiu că a fost destul de dificil parcursul până aici. (…) Greu de găsit o sarcină mai dificilă descrisă în mai puţine cuvinte, aceasta este sarcina dumneavoastră, să garantaţi independenţa justiţiei. De ce o fi aşa de important? Nu este doar importantă, este fundamentală, nicio democraţie, niciun stat de drept nu poate să funcţioneze fără o justiţie independentă. Justiţia independentă înseamnă că nimeni nu trebuie să se amestece în treaba judecătorilor şi procurorilor, dar şi că nimeni nu este mai presus de lege. Nu şi-a imaginat nimeni căă un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii.

    Nu şi-a imaginat nimeni că un simplu hoţ se poate considera sau are pretenţia să fie deasupra legii dar sunt unii care chiar au impresia că lor poate li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care, de regulă, au poziţii publice. Aşa ceva nu se poate”, a declarat şeful statului la şedinţa noului Consiliu Superior al Magistraturii.

    Preşedintele Iohannis a remarcat faptul că sunt politicieni care dau impresia că, dacă au dosar penal, condamnări tot sunt “băieţi buni” pentru că au luat multe voturi. Iohannis consideră că ar fi “o mare greşeală” dacă s-ar repeta “supunerea justiţiei politicului”, asemenea episoade mai întregistrându-se în trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul pentru care nu putem să menţinem contactul vizual în timpul unei discuţii

    Noile studii au demonstrat că există o adevărată explicaţie ştiinţifică în spatele dificultăţii de a putea menţine un contact vizual în timpul unei conversaţii.

    Efectul este şi mai vizibil atunci când o persoană trebuie să folosească cuvinte care nu sunt atât de uzuale precum cele pe care le foloseşte zilnic. Cercetătorii de la Universitatea Kyoto din Japonia au studiat acest fenomen cu ajutorul unor voluntari, care au fost supuşi unor teste speciale.

    Vezi aici motivul pentru care nu putem să menţinem contactul vizual în timpul unei discuţii

  • Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    Platforma de distribuţie video YouTube a ajuns, în 2016, la 1 miliard de vizitatori pe lună; cu alte cuvinte, o treime dintre utilizatorii de internet au intrat cel puţin o dată pe site. Creşterea anuală de ore vizionate este de 50% pe desktop şi de 100% pe mobil, în vreme ce rata de urcare a materialelor pe platformă a ajuns la 400 de ore pe minut. YouTube este un canal gratuit de vizionare a conţinutului, iar acest lucru asigură atât succesul său, cât şi numeroase probleme. Cea mai mare dintre acestea e legată de încălcarea drepturilor de autor.

    Pe lângă conţinutul propriu, oamenii includ şi foarte multe elemente care nu le aparţin; pentru a combate acest fenomen, Google a început să dezvolte un instrument numit Content ID. Am fost invitat la Zürich, alături de alţi jurnalişti, pentru a înţelege cum protejează YouTube drepturile de autor ale „adevăraţilor” proprietari, dar şi pe cele ale creatorilor independenţi de conţinut, care generează majoritatea orelor încărcate pe platformă.

    În septembrie, Google şi-a sărbătorit majoratul: au trecut 18 ani de când doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page şi Sergey Brin, puneau bazele companiei ce avea să revoluţioneze internetul. La sfârşitul lui 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari, dar şi după modul de percepţie de către utilizatori, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    Nouă ani mai târziu, Google a rămas în top 3 al celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest, au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.

    La biroul din Zürich, cel mai mare din Europa, lucrează peste 2.000 de oameni, majoritatea fiind ingineri şi programatori. O treime dintre aceştia au şi doctorat, după cum a explicat David Erb, directorul de inginerie al YouTube. Biroul de la Zürich este, aşadar, unul dintre cele mai mari ale Google: printre dotările standard pe care te aştepţi să le găseşti, precum sălile de mese cu tematică sau cafenele de pe fiecare etaj, biroul din Zürich mi s-a părut mult mai apropiat de ceea ce îţi imaginezi atunci când te gândeşti la start-up-urile din Silicon Valley. Şi mă refer aici la tobogane prin care angajaţii pot ajunge de la birou direct în sala de mese (o altă variantă, pentru cei mai curajoşi, este un stâlp inspirat de cele din sediile pompierilor), camere de relaxare unde programatorii pot să joace ping-pong, fotbal de masă sau chiar să cânte la tobe şi, desigur, spaţii închise în care să poţi dormi câteva minute dacă e cazul. Powernap, să îi spunem. Nu este primul birou Google pe care îl vizitez, dar este cel mai impresionant.

    După un scurt tur al sediului, am trecut la partea practică a întâlnirii, alături de David Erb, director de inginerie al YouTube, Fabio Magagna, project manager al Content ID, şi Simon Morrison, public policy manager în cadrul Google. Cum se pot proteja drepturile de autor pe o platformă care distribuie gratuit conţinutul?

    Înainte de apariţia sistemului Content ID, partenerii Google (companiile care îşi asumă conţinut prin trimiterea materialelor originale, atestate din punct de vedere legal – n.red.) puteau apela doar la Digital Millennium Copyright Act (DMCA) pentru a cere înlăturarea de pe YouTube a unor materiale ce le încălcau dreptul de proprietate intelectuală. Content ID a fost astfel construit pentru a oferi o alternativă: păstrarea online a materialului respectiv şi monetizarea sa de către cei care deţin drepturile. Astăzi, peste 98% din reclamaţii vin prin Content ID, în vreme ce apelările prin DMCA mai reprezintă doar 2%.

    Digital Millennium Copyright Act (DMCA)
    este o lege valabilă În Statele Unite care implementează, practic, două tratate emise În 1996 de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (WIPO). Actul reglementează modul În care conţinutul poate fi preluat şi sancţiunile acordate celor care piratează proprietatea intelectuală; principala schimbare faţă de legile anterioare se referă la limitarea sancţiunilor acordate furnizorilor de internet, aceştia nemaifiind consideraţi responsabili faţă de acţiunile utilizatorilor cărora le asigură accesul la internet. DMCA a fost adoptată de către preşedintele Bill Clinton În 1998.

    Cum funcţionează însă Content ID? Sistemul detecteză similarităţi în secvenţe audio sau video şi anunţă proprietarul de drept că o parte din material a fost folosit de către o terţă parte. Sistemul este extrem de intuitiv, după cum am aflat în timpul unui exerciţiu practic: partenerii Google trebuie să încarce un fişier de referinţă, iar Content ID îl va include în baza de date folosită la scanarea materialelor produse de către creatorii de conţinut. Împreună cu fişierul de referinţă, partenerii pot seta o serie de măsuri ce trebuie luate atunci se detectează un material ce foloseşte parte din proprietatea intelectuală: blocarea acelui material, monetizarea sa sau pur şi simplu monitorizarea materialului pe YouTube – câtă lume îl vizionează, ce reacţii au oamenii la el şi aşa mai departe.

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Cum arată si cât costă apartamentul Deliei – GALERIE FOTO

    De curând, artista s-a mutat în apartamentul pe care a plătit 1,4 milioane de euro.

    Mai mult, fericită de cum a ieşit decorarea şi mobilarea casei întinse pe două etaje, vedeta le-a împărtăşit admiratorilor imagini cu interiorul apartamentului luxos.

    Scara interioară nu lipseşte, nici desenele moderne pe pereţi, stil graffiti, lemnul masiv şi cărămida sunt la putere, precum şi nuanţele de maro, albastru şi alb. Bucătăria este inedită. În interiorul ei tronează o tablă pe care artista scrie cuvinte motivaţionale sau meniul zilei, întocmai cum se practică în localuri şi bucătăriile de restaurante.

    VEZI AICI CUM ARATA APARTAMENTUL

  • Care sunt cele două cuvinte care l-au costat pe Mark Zuckerberg 2,5 miliarde de dolari

    Investitorii Facebook vindeau acţiunii ale Facebook ieri după ce conducerea reţelei a avertizat că veniturile din publicitate ar putea fi “seminifactiv” (1) reduse şi că se pregătesc de investiţii “agresive” (2). Alegerea acestor cuvinte a făcut ca acţiunile Facebook să scadă cu 5% şi ca Mark Zuckerberg să piardă 2.5 miliarde de dolari din avere, scrie Yahoo Finance.

    Asta în ciuda faptului că Facebook a avut un trimestru financiar foarte bun, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street.

    Facebook continuă să facă mulţi bani în continuare din advertising, înregistrând o creştere de 50% an de an în ultimii ani, iar în ultimul trimestru veniturile din publicitate au crescut cu 59% la 6,8 miliarde de dolari, advertising-ul de pe mobile însemnând în jur de 85% din această sumă.

    Cu toate acestea, compania se aşteaptă ca veniturile din advertising să nu mai crească atât de mult. Deşi nu au oferit date, reprezentanţii companiei au spus că această creştere veniturilor din publicitate ar putea fi semnificativ redusă şi că “va continua să muncească din greu pentru a inova” anunţurile publicitare.

  • Cum arată si cât costă apartamentul Deliei – GALERIE FOTO

    De curând, artista s-a mutat în apartamentul pe care a plătit 1,4 milioane de euro.

    Mai mult, fericită de cum a ieşit decorarea şi mobilarea casei întinse pe două etaje, vedeta le-a împărtăşit admiratorilor imagini cu interiorul apartamentului luxos.

    Scara interioară nu lipseşte, nici desenele moderne pe pereţi, stil graffiti, lemnul masiv şi cărămida sunt la putere, precum şi nuanţele de maro, albastru şi alb. Bucătăria este inedită. În interiorul ei tronează o tablă pe care artista scrie cuvinte motivaţionale sau meniul zilei, întocmai cum se practică în localuri şi bucătăriile de restaurante.

    VEZI AICI CUM ARATA APARTAMENTUL