Tag: confruntare

  • Zece industrii care o duc bine în agitata economie europeană

    Dar, pe de altă parte, unele zone economice par a nu simţi criza. Este vorba de turism, de sectorul de lux, de industria filmului sau cea aeronautică.

    Zece industrii care o duc bine în Europa, în viziunea ibtimes.com:

    – Turismul: din 1990 Franţa a devenit principala destinaţie turistică a lumii. Autorităţile au comunicat că 78 de milioane de oameni au vizitat Hexagonul, iar veniturile au ajuns la 45 de miliarde de euro.
    – Tutunul: cele mai recente date din Germania arată că vânz-ările de ţigări şi produse din tutun sunt excelenteAlison Cooper, CEO al Imperial Tobacco, a declarat că au crescut atât segmentul ţigaretelor, cât şi a produselor specializate.
    – Luxul: marile companii – PPR, LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton sau Cie. Financiere Riechemont (care deţine Cartier) au creşteri solide ale veniturilor şi, un alt semn de sănătate financiară, au ieşit să cumpere alte companii. Pinault-Printemps-Redoute (PPR), care deţine Gucci, a cumpărat bijutirul italian Pomellato SpA, holdingul Only the Brave a preluat marca italiană Marni iar Swatch Group AG a cumpărat cu un miliard de dolari bijutierul american Harry Winston.
    – Industria aeronautica: Airbus a avut un an bun, perste rivalii de la Boeing, iar recent a primit o comandă uriaşă, de 24 de miliarde de dolari, de la Lion Air din Indonezia. Totalul comenzilor companiei franco-germane a ajuns la 410 avioane în primul trimestru, în timp ce Boeing a primit doar 209.
    – Entertainment şi cinema: piaţa europeană a ajuns la 32,8 miliarde euro, iar estimările indică creşteri de 0,5% în fiecare din următorii cinci ani; în 2016 ar urma să ajungă la 34 de miliarde de euro.
    – Tehnologia: Gigantul Qualcomm se extinde în zona euro, cu o unitate importantă care va fi deschisă în Irlanda. Este un semnal pozitiv din partea unei companii care foloseşte 26.000 de angajaţi în 188 de ţări ale lumii.
    – Transporturile: Piaggio, fabricantul italian de scutere, a devenit, se pare, preferatul navetiştilor din întreaga lume, Vânzările companiei au depăşit pe cele ale rivalilor de la Honda şi au crescut cu 7,6% în primul trimestru.
    – Servicii financiare – Luxemburgul, una dintre destinaţiile de top pentru servicii financiare, câştigă teren în faţa Londeri sau a Elveţiei, devenind locul unde companiile şi banii se mută.
    – Construcţia de nave: Este una dintre industriile de succes ale Europei, în special în Olanda şi Germania. Şantierul Lurssen din Germania tocmai a lansat la apă cel mai mare superiaht din lume.
    – Ciocolata belgiană: pralinele lor, inventate în 1912, sunt copiate de atât de mulţi cofetari din întreaga lume încât fabricanţii belgieni au fost nevoiţi să ceară protecţie, la fel ca producătorii francezi de şampanie sau cei de şuncă din Parma. Exporturile de ciocolată belgiană au crescut cu 60 de procente în Asia şi cu 82% în Africa, între 2007 şi 2011, iar tendinţa continuă.
     

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Prima confruntare Obama-Romney, în cadrul unei săptămâni cruciale pentru alegerile din SUA

    Evenimentul reprezintă o ocazie foarte bună, deşi riscantă, pentru candidatul republican la Casa Albă de a-şi relansa campania, după o lungă serie de sondaje care îl dau ca perdant, dincolo de marja de eroare.

    Introduse în anii ’60, dezbaterile au căpătat o importanţă istorică în alegerile prezidenţiale americane. Un pas greşit sau cea mai mică ezitare la un răspuns poate “îngropa” un candidat. Pentru cel care a rămas în urmă în sondaje, o lovitură este absolut necesară.

    În apropierea acestei zile, fiecare tabără încearcă să valorifice calităţile adversarului, o strategie clasică specifică perioadelor dinaintea dezbaterilor, ce vizează limitarea aşteptărilor pentru a crea o surpriză.

    “Preşedintele Obama este un orator înzestrat, considerat drept unul dintre cei mai talentaţi comunicatori politici din istoria recentă”, a afirmat vineri Beth Myers, consilier al lui Mitt Romney.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nastase: In locul lui Geoana, ii raspundeam lui Basescu, despre vizita la Vantu: Coane, lasa bascalia

    Intrebat ce ar fi raspuns la intrebarea lui Traian Basescu,
    legata de vizita nocturna la Sorin Ovidiu Vantu, daca ar fi fost in
    locul lui Mircea Geoana, Nastase a precizat: “I-as fi spus: «Coane,
    fii serios. Lasa bascalia, lasa povestile astea. M-a chemat Vantu
    sa-mi dea niste documente despre tine si sa-mi povesteasca cum s-a
    intalnit cu tine in 2004 ca sa-l radeti pe Nastase si eu nu am fost
    de acord pentru ca eu nu merg cu miselii de genul asta cum mergeti
    voi, cu tot felul de prostii». Scurt. Nu avea el treaba… Sigur,
    insa, ca din afara, uneori, e usor sa vorbesti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro