Tag: Concurenta

  • Este oficial: Centrul Vechi are concurenţă. Se deschide un nou parc de restaurante în Centrul Capitalei

    „Deschidem un street food park care va fi deschis zilnic, pe toată perioada anului, în care vom avea 20 de vendori. Proiectul e parte a grupului de restaurante din Bucureşti, MGC. Nu închiriem spaţii, ci le administrăm noi pe toate. Vor fi specialităţi de bază de fructe de mare, burgeri, mâncare chinezească, clătite şi multe alte specialităţi”, a spus Paul Nicolau, proprietarul Wahaka Street Food Park.

    Antreprenorul Paul Nicolau speră la vânzări totale de circa 100.000 de euro pe lună cu Wahaka Street Food Pak. Parcul de restaurante se întinde pe suprafaţă de circa 2.000 metri pătraţi şi este acum în curs de amenajare, urmând să fie deschis pe 28 septembrie 2017.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Concurenţa în sectorul telecomunicaţiilor, în continuă creştere

    Autoritatea de Concurenţă a analizat proiectul privind identificarea pieţelor relevante din sectorul comunicaţiilor electronice corespunzătoare serviciilor de terminare a apelurilor la puncte fixe şi, respectiv, la puncte mobile şi a constatat că analiza situaţiei, realizată de ANCOM, este fundamentată pe principiile legislaţiei naţionale şi europene din domeniul concurenţei.

    Datele şi informaţiile transmise autorităţii de concurenţă de către ANCOM, dar şi de către operatorii de telefonie, relevă o îmbunătăţire a mediului concurenţial pe pieţele serviciilor de comunicaţii electronice mobile, în particular în cazul serviciilor de telefonie mobilă, ca urmare a reducerii MTR (Mobile termination rate) operată la 1 aprilie 2014, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele CC despre Fondul Suveran: Trebuie să permită acţiunea independentă a companiilor

    “Fondul Suveran este o oportunitate pentru a îmbunătăţi managementul companiilor de stat şi pentru a reduce influenţa pe care o au ministerele de linie în gestionarea lor. În acest fel, vom permite ministerelor să se ocupe de crearea politicilor şi a legislaţiei, de supravegherea aplicării legislaţiei etc. Trebuie, însă, să organizăm Fondul astfel încât să evităm coordonarea a comportamentului companiilor din componenţă şi apariţia unor distorsiuni în piaţă”, a declarat, Bogdan Chiriţoiu, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei avertizează că, riscul cel mai mare este în sectorul energiei. “Guvernul a separat partea de transport de cea de producere a energiei, pentru a nu exista riscul unei reintegrări pe verticală, interzise de legislaţia europeană. Ca urmare, Executivul va pune în Fonduri diferite companiile din aceste sectoare. În acelaşi timp, trebuie să fim atenţi la concetrările economice ce ar putea să apară în cazul în care mari companii din acelaşi domeniu s-ar grupa în acelaşi Fond, deoarece există riscul de a distorsiona piaţa.”, a subliniat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele CC despre Fondul Suveran: Trebuie să permită acţiunea independentă a companiilor

    “Fondul Suveran este o oportunitate pentru a îmbunătăţi managementul companiilor de stat şi pentru a reduce influenţa pe care o au ministerele de linie în gestionarea lor. În acest fel, vom permite ministerelor să se ocupe de crearea politicilor şi a legislaţiei, de supravegherea aplicării legislaţiei etc. Trebuie, însă, să organizăm Fondul astfel încât să evităm coordonarea a comportamentului companiilor din componenţă şi apariţia unor distorsiuni în piaţă”, a declarat, Bogdan Chiriţoiu, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei avertizează că, riscul cel mai mare este în sectorul energiei. “Guvernul a separat partea de transport de cea de producere a energiei, pentru a nu exista riscul unei reintegrări pe verticală, interzise de legislaţia europeană. Ca urmare, Executivul va pune în Fonduri diferite companiile din aceste sectoare. În acelaşi timp, trebuie să fim atenţi la concetrările economice ce ar putea să apară în cazul în care mari companii din acelaşi domeniu s-ar grupa în acelaşi Fond, deoarece există riscul de a distorsiona piaţa.”, a subliniat Chiriţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creşte interesul pentru IT: trei facultăţi de informatică, în top 10 cele mai căutate. Unde este concurenţa cea mai mare

    „De la mijlocul anilor 2000 până prin 2010- 2011 nu reuşeam să ne acoperim locurile din prima sesiune de admitere din iulie. Însă de 4 – 5 ani încoace concurenţa la facultate a crescut constant, în fiecare an avem cu câte 10% mai mulţi candidaţi ca anul anterior“, a spus Radu Gramatovici, decanul Facultăţii de Mate­matică-Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti. De câţiva ani, facultatea are o spe­cia­lizare pe zona de inginerie similară cu cea de la Facultatea de Calculatoare din cadrul Poli­tehnicii, iar concurenţa în acest an pentru această specializare a fost de 17 candidaţi pe loc, fiind şi mai puţine locuri disponibile.

  • S-a deschis o nouă plajă in România. Românii din Ardeal nu vor mai fi nevoiţi să meargă până la Constanţa

     Începând din 2 iulie s-a deschis plaja Ghiroc, din localitatea cu acelaşi nume, din judeţul Arad.

    Eilul-şef de la Ghioroc a anunţat încă de la începutul lunii iunie pregătiri intense pentru deschiderea unui nou sezon, informează banatulazi.ro

    Dacă atunci se anunţa achiziţionarea unui utilaj care să cureţe plaja, precum şi amenajarea unei parcări pentru autoturismele oaspeţilor, acum primăria se laudă si cu achiziţia unor palmieri. Copacii vor fi amplasaţi pe nisip pentru a infrumuseţa plaja.

    ,,West side, are you ready? În 2 iulie avem marea deschidere a celei de-a şaptea ediţii a Ghioroc Summer Fest.

    Începând cu ora 14, până seara, avem un concert susţinut de DJ Andi, o să avem baloane cu heliu şi multe materiale promoţionale pentru participanţi”, au transmis reprezentanţii Primăriei Ghioroc.

    Organizarea acestei ediţii este susţinută de Primăria Ghioroc, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad.

     

  • S-a deschis o nouă plajă in România. Românii din Ardeal nu vor mai fi nevoiţi să meargă până la Constanţa

     Începând din 2 iulie s-a deschis plaja Ghiroc, din localitatea cu acelaşi nume, din judeţul Arad.

    Eilul-şef de la Ghioroc a anunţat încă de la începutul lunii iunie pregătiri intense pentru deschiderea unui nou sezon, informează banatulazi.ro

    Dacă atunci se anunţa achiziţionarea unui utilaj care să cureţe plaja, precum şi amenajarea unei parcări pentru autoturismele oaspeţilor, acum primăria se laudă si cu achiziţia unor palmieri. Copacii vor fi amplasaţi pe nisip pentru a infrumuseţa plaja.

    ,,West side, are you ready? În 2 iulie avem marea deschidere a celei de-a şaptea ediţii a Ghioroc Summer Fest.

    Începând cu ora 14, până seara, avem un concert susţinut de DJ Andi, o să avem baloane cu heliu şi multe materiale promoţionale pentru participanţi”, au transmis reprezentanţii Primăriei Ghioroc.

    Organizarea acestei ediţii este susţinută de Primăria Ghioroc, Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad.

     

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Putin e mic copil: cine este de fapt cel mai sportiv lider al lumii? – GALERIE FOTO

    Chiar dacă îi place să călărească topless sau să facă scufundări, liderul de la Kremlin pare să fie depăşit de prim-ministrul canadian, Justin Trudeau.

    Pe contul său de Instagram apar numeroase imagini cu el jucând rugby, pregătindu-se pentru meciuri de box sau chiar făcând o serie de flotări pe o masă de conferinţe.

  • Concurenţă pentru litoralul românesc. Un oraş îşi amenajează propria plajă si chiar şi un port

    Nisip, umbreluţe, şezlonguri şi răcoritoare la discreţie reprezintă o ofertă ce poate fi găsit nu pe malul mării, ci pe cel al Dunării, la Corabia.

    Doi antreprenori din localitatea olteană au ales să pună în valoare frumuseţea naturală a zonei şi au concesionat malul râului de la Primărie. Au adus nisip cu camioanele de tonaj, iar acum corăbienii se pot bucura de o zonă de agrement în toată regula.

    ”Doi investitori au luat plaja prin concesiune şi o amenajează, în zona Falezei Dunării. Au adus nisip, au pus umbreluţe şi şezlonguri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Corabia, Dan Oltean.

    Antreprenorii achită o sumă anuală către administraţia locală, în schimbul concesiunii Falezei Dunării.

    Portul Turistic Corabia, obiectiv realizat cu fonduri europene şi finalizat anul trecut, este o altă atracţie a oraşului de la Dunăre, în sezonul virtual.

    Reprezentanţii Primăriei Corabia au declarat că, până în prezent, au fost depuse 20 de cereri pentru andocarea ambarcaţiunilor în Portul Turistic Corabia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro