BusinessMagazin

Tag: companie

  • Ce spun jucătorii locali despre ieşirea businessului în afara graniţelor: Extinderea pe alte pieţe poate ucide o companie sau o poate face mare

    Într-o perioadă în care graniţele economice devin tot mai deschise, extinderea businessurilor în afara ţări nu mai reprezintă doar un vis îndrăzneţ pentru antreprenori, ci o reală necesitate. Însă, pentru a face acest lucru, companiile trebuie să analizeze foarte bine pieţele ţintă şi cerinţele acestora, şi să adopte strategii prin care să poată face faţă mai uşor riscurilor şi provocărilor.   

    În plus, disponibilitatea unor resurse financiare puternice, a unor echipe dedicate şi a unor relaţii bune cu partenerii de business vin să întregească harta elementelor cheie care pot face diferenţa între succes şi eşec în tot acest proces.

    Ce strategii adoptă companiile locale

    Parteneriatele sau achiziţiile sunt luate în calcul de o parte dintre antreprenorii români atunci când aleg să se extindă în afara ţării. Ele oferă acces mai rapid la resurse, tehnologii şi pieţe noi, reducând în acelaşi timp durata şi riscurile asociate dezvoltării de la zero a unei afaceri într-o altă ţară. Pe de altă parte, integrarea poate fi dificilă şi necesită o gestionare atentă a culturilor organizaţionale şi a relaţiilor cu angajaţii.

    “Este foarte uşor să cumperi o companie. Întrebarea mea preferată este: ce vom face de fapt dimineaţa, când plătim banii şi primim cheile? Pentru că dacă mergem acolo şi spunem doar „Bună, sunt noul proprietar” şi nu ştii exact ce să faci, probabil că vei avea o experienţă M&A foarte slabă. Integrarea companiei achiziţionate este un proces mult mai important decât achziţia în sine”, spune Andrei Ursulescu, adminis­trator şi director general  al Scandia Food, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară.

    Prima achiziţie din străinătate făcută de liderul pieţei conservelor pe bază de carne din România a fost businessul spaniol Thenaisie Provote, pe care Scandia l-a preluat în 2018 şi pe care l-a vândut patru ani mai târziu.

    Despre acest proiect, şeful Scandia Food spune că a reprezentat o experienţă din care compania a avut foarte multe de învăţat.  

    “Atunci când achiziţionezi o companie din afară există toate şansele să cazi de la înălţime. Faptul că te duci într-o ţară nouă, cu o legislaţie nouă, cu oameni noi, cu o limbă nouă, cu o cultură nouă, cu noi obiceiuri de consum. Totul este nou şi trebuie să înveţi foarte repede şi să fii foarte sigur pe ceea ce vrei să obţii. În ciuda faptului că ai putea să achiziţionezi o companie bună, tot există riscul unui eşec. Din experienţa noastră este foarte important să te pregăteşti pentru ce e mai rău de fiecare dată.”

    Exportul direct de produse sau servicii pe pieţele externe reprezintă o altă strategie comună utilizată de companiile locale atunci când vor să se extindă în afara graniţelor. Acest lucru implică de cele mai multe ori dezvoltarea de parteneriate cu distribuitori sau intermediari locali sau utilizarea platformelor online pentru a atinge clienţii din afara ţării.

    “Există un risc destul de mare pe care ţi-l asumi atunci când mergi într-o ţară nouă, pentru că trebuie să ai bani şi să aloci timp pentru a integra businessul, iar pentru noi timpul şi banii sunt ca oxigenul. Noi am folosit clienţii existenţi ca o ancoră pentru extinderile ulterioare. Odată ce ai un client într-o ţară, ai un studiu de caz, ai o experienţă, etc. A fost o combinaţie între oportunitate şi strategie.  Atunci când începi în România, te uiţi mai întâi către Ungaria şi Bulgaria, iar de acolo , mai departe spre Slovacia, Polonia, Cehia, Austria, Germania şi aşa mai departe”, explică Bogdan Colceriu, fondator al startup-ului românesc Frisbo, care a dezvoltat o platformă de e-fulfillment care preia depozitarea, ambalarea şi livrarea comenzilor online.

    Din experienţa pe care a adunat-o în timpul celor zece ani de când coordonează proiectul Frisbo, Bogdan Colceriu spune că cea mai reuşită strategie pe care a aplicat-o pentru a intra pe alte pieţe a fost, de departe, parteneriatul cu o autoritate în domeniu.

    “Am făcut lucrul acesta în Polonia şi am obţinut imediat o acoperire PR foarte bună, iar lucrurile au mers foarte bine. La polul opus, când am avut o echipă fără expertiză şi credibilitate în industrie, rezultatele au fost mult mai puţin încurajatoare. Până la urmă, totul se reduce la timp, iar dacă eşti un start-up şi investitorii te presează să te mişti, nu îţi permiţi să pierzi prea mult timp”.

    Pe de altă parte, şeful Scandia Food consideră că abordarea unei strategii de extindere prin creştere organică necesită un timp mult mai îndelungat, lucru care poate fi un impediment destul de mare în ecuaţia unui business.

    “Dacă iei în calcul extinderea prin creştere organică trebuie să fii foarte, foarte răbdător. Nu vezi rezultate în ceea ce priveşte exporturile sau accesul la noi pieţe pe termen foarte scurt. Este o investiţie pe termen foarte lung. În 2008, vindeam mai puţin de 1% din producţia noastră de volume la export, iar acum suntem aproape 20-30%, în funcţie de an şi de contextul geopolitic. Aşadar, este o chestiune de timp”.

    De ce resurse au nevoie companiile locale pentru a se extinde?

    Disponibilitatea unor resurse financiare puternice reprezintă unul dintre factorii critici în ecuaţia ieşirii businessurilor în afara graniţelor, luând în calcul faptul că extinderea presupune investiţii semnificative în infrastructură, marketing, cercetare şi dezvoltare, precum şi în adaptarea produselor şi serviciilor la cerinţele pieţelor externe. În acest context, fără un flux constant de capital, procesul poate fi extrem de dificil sau chiar imposibil.

    În plus, succesul depinde şi de abilităţile şi expertiza echipei de conducere, de oamenii din spatele proiectului, care trebuie să aibă cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a naviga în mediile de afaceri străine şi pentru a face faţă provocărilor specifice fiecărei pieţe.

    “Extinderea este o stiinţă, nu este ceva care se întâmplă pur şi simplu. Poţi să fii norocos, să găseşti un loc foarte bun şi să se întâmple, dar expansiunea nu este uşoară. Trebuie să ai resurse finaciare consistente, trebuie să ai oameni potriviţi care să ştie cum să facă acest lucru şi care să fie capabili să pună planurile în aplicare. Extinderea pe alte pieţe reprezintă un proiect mare pentru o companie, care te poate ucide sau te poate face mare”, spune Radu Georgescu, preşedintele consiliului de ad­ministraţie al SeedBlink, platforma locală de equity crowdfunding, care facilitează investiţiile în start-up-uri de tehnologie din Europa.

    Pe parcursul anului 2023, SeedBlink a mobilizat 180 de milioane de euro, şi-a con­solidat produsele de bază, a introdus noi tipuri de tranzacţii, şi-a extins reţeaua de parteneriate, a lansat resurse pentru edu­caţie financiară şi s-a extins în regiunea DACH (Germania, Austria, Elveţia) pen­tru a se poziţiona ca un jucător important în domeniul investiţiilor în tehnologie şi al equity management în Europa, com­pletând portofoliul cu soluţii noi, inclusiv prin lansarea platformei Nimity.

    “Pentru a deveni global, trebuie mai întâi să te dezvolţi local, apoi regional, şamd. Am început ca fiind o companie din Europa, acum suntem pe deplin europeni. Următorul plan este să mergem pe piaţa din SUA, iar apoi să ne extindem la nivel global. Dar ca să mergi din Europa în SUA nu este ca şi cum ai sări într-un avion şi gata, ai deschide un birou acolo, trebuie să ai şi foarte mulţi bani, şi dorinţa şi capabilitatea de a lupta cu “băieţii mari” pe terenul lor. Ai nevoie de multă experienţă”, explică Radu Georgescu.

    Din perspectiva lui, o altă provocare pentru un business local în extinderea în afara graniţelor este imaginea de brand pe care o are Europa de Est, aceea că este că este o zonă riscantă care produce bunuri ieftine şi de slabă calitate.

    “Trebuie să trecem peste această idee, că dacă produsele din Europa de Est sunt mai iefine, atunci ele sunt şi mai slabe calitativ. Acest lucru care poate fi uşor de depăşit cu un produs bun”, a concluzionat Radu Georgescu.

     

     

     

     


     

     

  • Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, cumpără un parc eolian de 80 MW din Constanţa. Tranzacţia ajunge la 88 mil. euro şi este condiţionată de aprobările de reglementare

    Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, a achiziţionat parcul eolian Mihai Viteazu din Constanţa, cu o capacitate totală instalată de 80 MW.

    Tranzacţia ajunge la 88 de milioane de euro şi include aproximativ 520.000 de certificate verzi.

    Oficialii companiei spun că preluarea urmează să  se finalizeze în această vară, tranzacţia fiind condiţionată de aprobările de reglementare standard, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenţei.

    Grupul Premier Energy, împreună cu subsidiara sa Alive Capital, este unul dintre cei mai  mari jucători din segmentul energiei regenerabile, cu o capacitate instalată de peste 900 MW în proprietate, gestionare şi dezvoltare în România. Înainte de achiziţie, parcul eolian era gestionat de Alive Capital.

    Recent, Premier Energy a finalizat achiziţia CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup a urcat la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

    Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

    Compania deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

    Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

    Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.

     


     

     

  • Cum vrea Cristian Rusu să relanseze Rus Savitar, grup pe care l-a răscumpărat de la Greenbridge: Vrem să aducem compania pe break-even. Începem să reconstruim cu 200 de oameni

    ♦ În octombrie 2023, Cristian Rusu şi soţia sa au reintrat în acţionariatul producătorului şi retailerului de mobilă ♦ Rus Savitar lucrează în prezent doar cu clienţi mari precum Dedeman şi din piaţa din Marea Britanie, restructurând câteva divizii ♦ Reţeaua Casa Rusu mai are şase magazine şi 200 de angajaţi, faţă de circa 1.000 în anii de creştere a businessului.

    Cristian Rusu, antreprenorul care a răscumpărat grupul Casa Rusu-Rus Savitar de la fondul de investiţii Greenbridge, căruia i-l vânduse în 2019, spune că de la finalul lunii octombrie anul trecut, de când a reintrat în acţio­nariat, a luat o serie de măsuri prin care treptat să readucă businessul pe o pantă ascendentă. Rus Savitar, divizia de producţie a grupului, intrase în concordat preventiv la jumătatea anului trecut, şi a fost timp de doi ani, în 2022 şi 2023, pe pierderi.

    „Am răscumpărat compania pentru că anul acesta Rus Savitar împlineşte 30 de ani şi normal că aveam resursele necesare să închid creditul bancar, având în vedere că făcusem vânzarea în 2019, şi să scot compania de sub concordat preventiv. Ceea ce s-a şi întâmplat, am ieşit vinerea trecută de sub concordat preventiv şi am făcut nişte restructurări importante la fabrica de mobilă şi la cea de tapiţerie. Ele sunt funcţionale în continuare şi produc, dar la un nivel mai scăzut, tocmai ca să ne reglăm veniturile şi cheltuielile“, a spus Cristian Rusu într-un interviu acordat ZF.

    El împreună cu soţia sa Laura sunt acum singurii acţionari ai Rus Savitar (fabrica) şi Casa Rusu (divizia de retail). Rus Savitar este o afacere pusă pe picioare de familia Rusu în 1994, iar în 2019 a semnat cea mai importantă tranzacţie din sectorul mobilei, vânzând mai întâi 75% din grup către fondul de investiţii suedez Greenbridge. Cristian Rusu a mai rămas la conducerea executivă a companiei o perioadă pentru a face mai uşoară tranziţia, iar apoi contractul cu fondul suedez viza şi vânzarea restului de 25% din părţile sociale la finalul următorilor doi ani după prima achiziţie. Ultimul deal dintre cele două părţi s-a perfectat în martie 2022, după cum povesteşte Cristian Rusu. În 2021, el a fost înlocuit de un executiv polonez la conducerea grupului, iar Cristian Rusu nu a mai avut nicio funcţie executivă în companie până când a preluat-o.

    Familia Rusu a bătut palma cu grupul suedez chiar înainte de izbucnirea pandemiei, perioadă care a venit cu un val de închideri de magazine şi de fabrici. Această perioadă a zguduit puternic industria mobilei, dar nu a fost singura. Au urmat apoi un val de scumpiri ale materiilor prime, dar şi un declin al consumului pentru că mobila este printre primele produse pe care oamenii renunţă să le cumpere atunci când au dificultăţi financiare.

     

    Povestea unei răscumpărări la patru ani de la vânzare

    În 2022 (ultimele date disponibile la Ministerul de Finanţe) arată că Rus Savitar a avut afaceri de 127,8 milioane de lei, în scădere cu 9% faţă de anul precedent, şi a trecut pe o pierdere netă de peste 6 milioane de lei, faţă de un profit net de 9 milioane de lei în 2021.

    „În 2023 lucrurile s-au înrăutăţit. Com­pania a avut o pierdere la nivel de EBITDA de peste 6 milioane de lei, iar pierderea netă a fost şi mai mare. Pe deasupra, exista acel credit pe care fondul de investiţii l-a contractat în momentul în care au achiziţionat compania de la noi şi care în luna aprilie a anului trecut a devenit insuportabil. Renegocierile au eşuat şi banca atunci a decis să declare creditul scadent anticipat şi le-au dat un termen foarte scurt să achite. Mai rămăseseră vreo 65 de milioane de lei de achitat către UniCredit Bank, lucru pe care normal că nu aveau cum să-l facă“, a explicat Cristian Rusu, care a adăugat că intrarea în concordat preventiv a fost măsura pe care grupul a găsit-o pentru a avea şansa să facă un plan de restructurare. Însă, el spune că acest plan nu a fost aprobat de bancă, iar singura şansă de a salva această companie a fost să o vândă. Aşa a fost întrebat Cristian Rusu dacă vrea să răscumpere compania.

    „A fost o sumă pe care am plătit-o la răscumpărare, plus obligaţia de a plăti toate obligaţiile de plată ale companiei au trecut în sarcina noastră, dar sunt lucruri care le-am gândit-o la început şi care le-am asumat în momentul în care am decis să răscumpărăm“. El nu a dat detalii despre valoarea tranzacţiei, însă fondul de investiţii din Suedia declara recent pentru un ziar suedez că au decis să treacă această investiţie la categoria pierderi (pe zero în bilanţ) pentru a o putea vinde. În 2019, tranzacţia prin care fondul a cumpărat grupul Rus Savitar- Casa Rusu a fost de ordinul zecilor de milioane de euro, conform datelor ZF. Cu toate acestea, Cristian Rusu spune că are resursele necesare pentru a aduce compania pe linia de plutire pentru ca mai apoi să înceapă din nou să crească.

    „Reducând activitatea, aşa cum am decis, fabrica lucrează strict pentru clienţii fabricii, alţii decât Casa Rusu, adică pe intern lucrează cu Dedeman şi pe export lucrează strict cu clienţii din piaţa din Marea Britanie, dar am redus numărul produselor la nivelul produselor care produceau într-adevăr o marşă care să ne permită să fim profitabili şi am regândit gama de produse în aşa fel încât să putem produce eficient şi să avem o activitate de producţie care să ne ducă pe plus anul ăsta“, a menţionat antreprenorul, care adaugă că alegerile în ceea ce priveşte restructurarea au fost destul de simple, pentru că „am ştiut exact ce trebuie să tăiem, care e necesarul de produse finite şi ce sectoare trebuiesc restructurate astfel încât să reuşim să stabilizăm compania“.

    În plus, printre măsurile luate de Cristian Rusu după revenirea la conducerea companiei este şi păstrarea magazinelor care aduceau profit, astfel că a închis 12 astfel de locaţii şi a mai rămas cu şase unităţi deschise sub brandul Casa Rusu.

    „Am început să închidem magazinele care erau foarte neprofitabile pentru că, sincer, puţine magazine mai erau profitabile, dar erau unele care generau pierderi mari. Încercăm o restructurare a business-ului până în zona de break-even, după care intenţia mea este să îl cresc înapoi. Dar trebuie să o duc în zona în care companiaeste stabilă financiar, nu doar din punct de vedere a datoriilor pe care deja le-am achitat, ci trebuie să ajungem şi la o sănătate financiară care să ne permită să începem să creştem din nou“, a punctat managerul.

    În plus, grupul mai are în prezent 200 de angajaţi, faţă de circa 1.000 cât aveau ambele companii în 2021 şi în anii de creştere.

    „Acesta nu mai este un plan de restructurare impus de cineva. E un plan de restructurare impus de noi intern, pentru că altfel nu puteam să o întoarcem din declinul în care a pornit din 2022 şi mult mai accelerat în 2023. Această restructurare era o măsură necesară, dar mă bucur că totuşi am salvat aceşti 200 de oameni şi cu aceşti 200 de oameni începem să reconstruim“, a punctat el.

  • Alphabet, compania-mamă a Google, este pe cale să depăşească o capitalizare de 2.000 de miliarde de dolari după ce a anunţat rezultate peste aşteptări, primul dividend din istorie şi răscumpărări de 70 mld. dolari. Acţiunile au urcat cu 13% în after-hours

    Alphabet, compania-mamă a Google, a raportat venituri mai mari cu 15% în primul trimestru fiscal din 2024 şi a anunţat primul dividend din istorie, de 20 de cenţi pe acţiune, alături de o răscumpărare de acţiuni în valoare de 70 de miliarde de dolari, susţinută de o creştere a veniturilor în principalele sale linii de afaceri.

    Veniturile au crescut la 80,5 miliarde de dolari, de la 69,8 miliarde de dolari în urmă cu un an, depăşind aşteptările analiştilor, de 79 miliarde de dolari, potrivit unui document depus joi, scrie FT. Profitul pe acţiune a ajuns la 1,89 dolari, în creştere de la 1,17 dolari anul trecut şi depăşind estimarea medie de 1,53 dolari.

    Acţiunile au urcat cu până la 13% în tranzacţiile de după orele de tranzacţionare, poziţionând Alphabet pentru a adăuga peste 250 de miliarde de dolari la capitalizarea sa de piaţă şi a depăşi 2 miliarde de dolari, unde s-ar alătura colegilor din “Cei şapte magnifici” Microsoft, Apple şi Nvidia. De asemenea, Microsoft a raportat joi venituri mai bune decât se aştepta.

    Directorul general al Alphabet, Sundar Pichai, a declarat că trimestrul a reprezentat o “performanţă puternică din partea Search, YouTube şi Cloud” şi că Google a fost “bine pusă la punct cu era noastră Gemini”, referindu-se la modelul său de limbaj mare de inteligenţă artificială generativă.

    “Poziţia noastră de lider în cercetarea şi infrastructura de inteligenţă artificială şi amprenta noastră globală de produse ne poziţionează bine pentru următorul val de inovaţie în domeniul inteligenţei artificiale”, a adăugat el.

    Dividendele din primul trimestru sunt în valoare de aproape 2,5 miliarde de dolari, iar consiliul de administraţie a declarat că “intenţionează să plătească dividende trimestriale în numerar în viitor”, o schimbare simbolică de politică pentru gigantul tehnologic, care până acum a folosit doar răscumpărări de acţiuni pentru a returna bani investitorilor. De la începutul lui 2024 acţiunile Alphabet au plus 24%. Compania are acum o capitalizare de 1.950 mld. dolari.

     

     

  • Maria Metz, NTT Data, companie cu prezenţă în 50 de ţări: Am dezvoltat un portofoliul special de securitate cibernetică

    „Am dezvoltat un portofoliu special de securitate cibernetică, pentru a pune pe masa clienţilor un pachet de servicii complet. Pe piaţa locală deţinem cote importante. Am dezvoltat propriul ERP. Suntem poziţionaţi pe piaţa intermediară, care este motorul de creştere, în România şi nu numai, şi strategia noastră este să dezvoltăm, să creştem”, a spus Maria Metz CEO NTT Data, la cea de-a treia ediţie a Ragional Business Summit.

    Fintechul iBanFirst, care facilitează tranzacţiile valutare ale companiilor, a organizat miercuri împreună cu Ziarul Financiar cea de-a treia ediţie a Regional Business Summit. Conferinţa a adunat la masa discuţiilor antreprenori din regiune şi lideri de companii multinaţionale cu experienţă în internaţionalizarea companiilor.

    Prezentă la eveniment, Maria Metz a vorbit despre experienţa internaţională a companiei pe care o conduce.

    „NTT Data face parte din grupul NTT din Japonia, care are statul japonez ca acţionar principal. NTT Data este o companie de IT. Avem afaceri de 50 mld. dolari anual şi investim circa 3,6 mld. Suntem prezenţi în 50 de ţări şi una dintre ţări este România. Suntem aici din 2000, deci avem aproape 25 de ani…Ţintim proiectele mari şi obiectivul meu este ca echipele mele să fie implicate în proiecte cu valoare adăugată mare împreună cu companiile surori. Motorul de creştere al pieţelor internaţionale va fi tot timpul mai mare în cifre absolute decât piaţa locală.”

     

  • Gigantul chinez Xiaomi blochează peste 75.000 de comenzi pentru noua sa maşină SU7, în timp ce compania urmăreşte peste 100.000 de livrări de autovehicule electrice în 2024

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a blocat 75.723 de comenzi pentru sedanul său electric sportiv SU7 începând cu 24 aprilie şi îşi propune să livreze peste 10.000 de unităţi în luna iunie, a declarat joi fondatorul Lei Jun, potrivit Reuters.

    Ţinta de livrare stabileşte un record pentru un startup de vehicule electrice (EV), a declarat Lei în timpul unui eveniment desfăşurat la Beijing.

    Comenzile blocate au fost anunţate la mai puţin de o lună de la lansarea primei maşini Xiaomi, la sfârşitul lui martie.

    Xiaomi ţinteşte peste 100.000 de livrări pentru SU7 în 2024 şi intenţionează să îşi menţină afacerea auto „100% concentrată” pe piaţa chineză în următorii trei ani, potrivit declaraţiilor lui Lei oferite marţi, în cadrul unei conferinţe cu investitorii.

    Compania a devansat livrările versiunilor standard şi Max ale modelului SU7 pentru 18 aprilie, cu 12 zile mai devreme decât era prevăzut iniţial. În afară de cele două versiuni, Xiaomi a declarat anterior că intenţionează să înceapă livrările modelelor Pro până la sfârşitul lunii mai.

    Debutul modelului SU7, care se inspiră din stilul Porsche, şi care a ieşit pe piaţă la un preţ mai accesibil decât cel al modelului 3 de la Tesla, sporeşte un conflict al preţurilor pentru vehiculele electrice pe cea mai mare piaţă auto din lume, producătorii auto cu modele comparabile anunţând reduceri de preţ şi subvenţii după lansarea SU7.

  • Compania austriacă de constructii Strabag a înregistrat în 2023 în România o creştere de 65% a volumului de productie, la 519 milioane euro, în paralel cu reducerea cu 13% a comenzilor, la 495 milioane euro

    Compania austriacă de constructii Strabag a înregistrat în 2023 în România o creştere de 65% a volumului de productie, la 519 milioane euro, în paralel cu reducerea cu 13% a comenzilor, la 495 milioane euro, a anuntat compania.

    În cursul anului trecut, compania a finalizat tronsonul Cheţani – Câmpia Turzii pe Autostrada Transilvania (A3), cu 8 luni înainte de termen, dar şi noul Terminal T4 de la Aeroportul Iaşi.

    În 2024, compania a livrat drumul expres de aproximativ 19 km care leagă Autostrada Transilvania (Biharia) de Şoseaua de Centură a Municipiului Oradea (Sântandrei).

    În plus, Strabag pregăteşte finalizarea modernizării DJ691 / LOT2 de lângă Timişoara şi lucrează la finalizarea Podului Hobanat peste râul Someş din Satu Mare şi a modernizării Aeroportului Târgu Mureş.

    Activă pe piaţa românească din 1991, subsidiara locală are birouri în Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Cluj, Iaşi.

    Compania activează în toate sectoarele de construcţii, în special în segmentele de infrastructură de transport, construcţii de clădiri şi inginerie civilă, precum şi în proiecte de construcţii de mediu, şi se întinde pe toate domeniile industriei construcţiilor şi acoperă întregul lanţ valoric al construcţiilor.

    Anul trecut, numărul angajatilor locali a crescut cu 10%, la 1.942 de persoane.

    La nivelul Grupului, volumul producţiei a crescut cu 8%, ajungând la 19,1 miliarde de euro, iar portofoliul de comenzi a rămas relativ stabil, la 23,5 miliarde de euro. Profitul net după minorităţi a crescut cu 33%, ajungând la 631 milioane de euro, cea mai mare cifră din istoria STRABAG SE. 

     

     

  • Compania Meta (Facebook, Instagram) raportează rezultatele peste aşteptări, dar previziunile dezamăgitoare trag în jos acţiunile cu 15%

    Veniturile Meta au crescut cu mai mult de un sfert în primele trei luni ale anului, depăşind aşteptările, dar previziunile sale au lăsat Wall Street dezamăgit, iar acţiunile au scăzut miercuri cu 15 procente în tranzacţiile după orele de tranzacţionare.
     
    Veniturile grupului de social media au crescut cu 27%, la 36,5 miliarde de dolari, cu puţin peste aşteptările analiştilor, care estimau o creştere la 36,2 miliarde de dolari, scrie FT.
     
    Meta a declarat că a majorat valoarea maximă a previziunilor privind cheltuielile de capital pentru întregul an de la 37 miliarde de dolari la 40 miliarde de dolari pentru a “continua să accelereze investiţiile în infrastructură pentru a susţine foaia de parcurs a inteligenţei artificiale (AI)”. Aceasta a adăugat că se aşteaptă ca cheltuielile de capital să “continue să crească anul viitor”.
    Mark Zuckerberg a reaprins temerile investitorilor că nu va reuşi să controleze costurile la Meta după ce a promis că va creşte cheltuielile şi va transforma grupul de socializare în “principala companie de inteligenţă artificială din lume”, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor sale cu peste 15%, miercuri, după orele de tranzacţionare.
     
    Comunicatul privind rezultatele Meta a arătat că veniturile companiei – ale cărei platforme includ Facebook, Instagram şi WhatsApp – au crescut cu 27%, la 36,5 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului 2024, cu puţin peste aşteptările analiştilor de 36,2 miliarde de dolari.
     
    Aceasta a adăugat că se aşteaptă ca cheltuielile de capital să continue să crească anul viitor şi, de asemenea, a majorat intervalul inferior al previziunilor sale privind cheltuielile pentru întregul an 2024, de la 94 miliarde de dolari la 96 miliarde de dolari. A prognozat venituri pentru trimestrul curent în intervalul 36,5 mld. dolari – 39 mld. dolari, faţă de estimările consensuale de 38,3 mld. dolari.
     
    Anul trecut, directorul general al Meta a încercat să mulţumească Wall Street pe fondul unor condiţii macroeconomice dificile, reducând locuri de muncă, reducând costurile şi catalogând anul 2023 drept un “an al eficienţei”.
     
    Cu toate acestea, Zuckerberg se află din ce în ce mai mult sub presiune pentru a ţine pasul în cursa rapidă a inteligenţei artificiale cu grupurile din Silicon Valley, precum OpenAI, Microsoft şi Google de la Alphabet, ceea ce l-a forţat să stimuleze investiţiile în tehnologia şi infrastructura costisitoare necesare pentru a-şi susţine planurile. Microsoft şi Alphabet sunt aşteptate să ofere joi actualizări privind propriile eforturi în domeniul IA în rapoartele de venituri.
    Compania are o capitalizare de 1250 mld. Dolari. În 2024 acţiunile au urcat cu 42%.
     

  • Compania din spatele programului de facturare SmartBill a funcţionat în 2023 cu o marjă netă cu 43%, mai mare decât a Facebook, de 41%: câştig net de 18,7 mil. lei la afaceri de 43,1 mil. lei

    Compania Intelligent IT din Sibiu, care operează platforma de facturare şi gestiune pentru companii SmartBill, a funcţionat în 2023 cu o marjă a profitului net de 43,4%, rezultă din datele din bilanţul contabil, care sunt disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Compania, al cărei acţionar majoritar este grupul norvegian Visma, a raportat mai exact un profit net de 18,7 mil. lei, mai mare cu 76% faţă de anul precedent, la afaceri de 43,1 mil. lei, mai mari cu 41,2% faţă de anul anterior.

    Numărul mediu de angajaţi a scăzut la 64 de la 66 în anul precedent. Acţionarii companiei Intelligent IT sunt: Visma Romania Holding – 72,5%, fondul de investiţii Catalyst – 4,9%, compania Concentric Limited (în spatele căreia se află Radu Georgescu – fondatorul Gecad), Lucian Todea – 0,6% şi compania Smartbill Ventures – 20,5%. În spatele companiei Smartbill Ventures se află alte două companii: Mayeduholding SRL şi Smartholding SRL, cu procent aproximativ egal din acţiuni.

    Acţionarii Mayeduholding SRL sunt Ioana Hasan şi Radu Călin Hasan. Principalii acţionari ai Smartholding SRL sunt: compania Dawning Horizon SRL – controlată de Mircea Căpăţînă (37,9% din acţiuni); compania Mayeduholding SRL a familiei Hasan (26,6%), Daniel Brad – 8,3%, Alexandru Leca – 8,2%, Cristina Tamara Căpăţînă – Boarteş – 7,7%. Fondatorii SmartBill sunt Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă. Visma a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al companiei în decembrie 2019.

     

  • Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international

    Lanţul românesc de restaurante Spartan, vândut anul trecut de omul de afaceri Ştefan Mandachi celor mai mari francizaţi ai lanţului, a încheiat 2023 cu o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro şi are în plan extinderea cu până la 50 de noi locaţii în perioada următoare, inclusiv la nivel international, de la 75 de unităti în prezent.

    Cei doi noi asociaţi, Remus Cosovanu şi Răzvan Nanuş, care au preluat business-ul Spartan în 2023, împreună cu CEO-ul Gabriel Melniciuc, îşi propun extinderea modelului de franciză şi către Spania, unde există deja două locaţii Spartan.

    Noul actionariat şi-a propus o serie de transformări strategice, care includ lansarea unor noi produse, deschiderea unor noi locaţii stradale, în proximitatea zonelor rezidenţiale şi de birouri, precum şi iniţierea unei şcoli de management. În planurile companiei mai intră şi implementarea unor procese de sustenabilitate, care urmăresc reducerea consumului de energie în locaţiile operate şi colectarea selectivă a deşeurilor, eliminarea plasticului şi introducerea tacâmurilor din materiale sustenabile.

    „Vizăm consolidarea poziţiei Spartan în top 3 restaurante de profil în România şi, mai mult decât atât, ne dorim să avansăm pe locul 2 anul acesta. Luăm în considerare deschiderea a până la 50 de noi restaurante în perioada următoare şi, în acelaşi timp, continuăm procesul de eficientizare şi dezvoltare a conceptului nostru de francizare în Spania, unde suntem deja prezenţi în 2 locaţii”, a declarat Gabriel Melniciuc, CEO Spartan.

    În pofida unei uşoare scăderi a întregii pieţe de fast-food în primul trimestru al acestui an, industria preconizează o creştere a consumului în a doua jumătate a anului. Lipsa forţei de muncă calificată este printre principalele provocări care impactează şi segmentul de restaurante quick-service. În acest context, Spartan va iniţia o şcoală de management pentru pregătirea resursei umane existente.

    Spartan a fost fondat în anul 2012 de Ştefan Mandachi, iar în 2023 compania Strong MND Corporation, care operează business-ul din HoReCa, precum şi marca Spartan, au fost preluate de către Remus Cosovanu, primul investitor francizat al brandului, care avea deja o cotă de 30% din numărul de restaurante – şi de Răzvan Nanuş, Directorul General al companiei francizate Rerum Food, care operează din 2016 un număr de şapte restaurante, în regiunile Bucureşti şi Constanţa.