BusinessMagazin

Tag: colectare

  • Vestea pe care o aşteptau TOŢI ROMÂNII: în curând toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Lia Olguţa Vasilescu: De la 1 ianuarie 2018 absolut toate salariile vor creşte cu 25%

    “De la 1 ianuarie absolut toate salariile vor creşte cu 25%, după care, ce este în plată în acel an şi ce au în Legea salarizării în căsuţă, pentru că pe fiecare ocupaţie este o căsuţă cu salariul la care trebuie să ajungă în 2022, deci 2019, 2020, 2021 şi 2022, se împarte câte o pătrime în fiecare an”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, la TVR 1.

    Lia Olguţa Vasilescu a afirmat că, în prezent, pentru sistemul de salarizare din România este nevoie de 63,5 de miliarde de lei, la care se vor adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, susţinând că o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

    “Prognozele pe care la avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul pervers al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a explicat ministrul Muncii.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • ANAF a realizat în primul trimestru venituri bugetare de peste 50 de miliarde de lei

    Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18,429 miliarde lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane lei în cifre absolute mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au âncasat 17,524 miliarde lei.

  • Adevăratul Ragnar Lodbrok, legendarul viking care a UMILIT Franţa. VIDEO

    Pe 28 martie 845, Parisul a fost prădat de către vikingi, în funtea cărora se afla Ragnar Lodbrok, care ar fi colectat o răscumpărare uriaşă pentru a pleca.

    Ragnar Lodbrok a fost un conducător danez legendar. Istoricii cred că el a trăit în prima parte a secolului al IX-lea, fiind unul dintre cei mai influenţi lideri militari din acea perioadă.

    Vezi aici ce a făcut adevăratul Ragnar Lodbrok, legendarul viking care a UMILIT Franţa. VIDEO

     

  • Kruk: Valoarea creanţelor vândute sau externalizare spre colectare a crescut la 3,1 miliarde de euro

    Grupul Kruk a investit 88 de milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe în România, ceea ce reprezintă a doua mare investiţie făcută de grup în Europa, după Polonia, ţară în care a achiziţionat portofolii în valoare de 99 de milioane de euro.

    Grupul a investit o sumă record de 299 milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe pe şapte pieţe: Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Spania şi Italia. Cele mai mari investiţii din 2016 au fost făcute în Polonia (99 milioane de euro, 33% din total), urmate de România (88 milioane de euro, 30% din total) şi Italia (75 milioane de euro, 25% din total), conform unui comunicat al grupului, care a publicat rezultatele financiare pentru 2016.

    Conform estimărilor grupului, în 2016, valoarea nominală a creanţelor vândute sau externalizate spre colectare de către bănci şi alte entităţi pe piaţa din România a totalizat suma de 3,10 miliarde de euro (în 2015- 2,01 miliarde de euro), din care:

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grindeanu spune că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare

    ”Pe mine m-au interesat, în primul rând, care sunt măsurile pe care Ministerul Finanţelor şi ANAF le iau pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru 2017. Nu am de ce să fiu pesimist, nici eu, nici colegii mei. Sunt anumite lucruri care au venit urmare a măsurilor de anul trecut, care s-au răsfrânt într-o anumită măsură pe ianuarie, căci în februarie lucrurile au început să vină în normal – încasări mai mari decât anul trecut. Dar problema de fond e cea legată de reforma, de priorităţile ANAF în perioada următoare”, a declarat Sorin Grindeanu.

    El s-a întâlnit, vineri dimineaţa, la Palatul Victoria, cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, şi cu preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae-Stan.

    ”În cursul săptămânii viitoare, până marţi, o să-mi transmită modul în care, pe termen scurt, văd priorităţile. Lucrurile au scăzut drastic ca şi încasări, ca şi plăţi de impozite în două domenii sensibile, mai ales pe sfârşitul anului şi s-au răsfrânt şi pe începutul anul 2017, respectiv tutun şi prelucrarea lemnului. Sunt lucruri care vor fi detaliate. Pe mine mă interesează ca tot ceea ce înseamnă ANAF, în întreg, să-mi fie prezentat proiectul de prioritizare”, a adăugat premierul.

    Totodată, Sorin Grindeanu a mai spus că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare.

    ”În niciun caz nu ne abatem de la ceea ce ne-am propus şi nici nu ne afectează”, a apreciat premierul.

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • Guvernul care se plânge că încasează prea mulţi bani de la populaţie. Cum profită oamenii de această situaţie

    Acest lucru se datorează faptului că dobânzile pe care le primesc în conturile fiscale sunt mai atractive decât cele bancare, care sunt negative.

    Datele oficiale arată că guvernul a înregistrat un surplus bugetar de 85 de miliarde de coroane suedeze (9,5 miliarde dolari) în 2016, din care aproximativ 40 de miliarde de coroane provin din plăţile prea mari pentru taxe.  Astfel guvernul va trebui să returneze 4,45 miliarde de dolari cetăţenilor şi companiilor care au plătit taxe prea mari anul trecut.

    Suedezii plătesc intenţionat taxe mai mari deoarece legislatia fiscală suedeză prevede că sumele excedentare din conturile lor aduc o dobândă anuala de minimum 0,56% pe an. 

    De aceea mulţi oameni le folosesc în locul depozitelor bancare.
     

  • CE propune modificarea colectării TVA, pe “principiul destinaţiei”, pentru tranzacţii peste 10.000 €

    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, o propunere de directivă care prevede introducerea “principiului destinaţiei” în colectarea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la tranzacţiile peste suma de 10.000 de euro între companii, informează un comunicat oficial.

    “Comisia Europeană a prezentat miercuri o propunere care, dacă va fi adoptată, va permite statelor membre să aplice un sistem de TVA diferit de cele existente în acest moment în statele membre. Pentru a se proteja piaţa internă, această derogare se va aplica doar în condiţii stricte. În prezent, toate companiile implicate în reţeaua de producţie şi distribuţie sunt parţial responsabile de colectarea TVA. Propunerea de astăzi privind un Mecanism opţional de Taxare Generală Inversă înseamnă că ţările UE vor putea aplica temporar un sistem care face derogare de la actuala plată fracţionată a TVA-ului”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EXIT POLL IRES: PSD 45%, PNL 20%, USR 9%

    Rezultate parţiale EXIT POLL IRES la alegerile parlamentare 2016, citate de surse politice, rezultate valabile pentru ora 20.00: PSD 45%, PNL 20%, USR 9%, UDMR 6,7%.

    Biroul Electoral Central a acreditat 3 institute de sondare a opiniei publice pentru realizarea sondajele la iesirea de la urne la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din data de 11 decembrie 2016.

    Exit-poll-urile la alegerile Parlamentare din 11 decembrie 2016 vor fi realizate de IRES (Institututul Roman pentru Evaluare si Strategie) si de Consortiul format din Centrul de Sociologie Urbana si Regionala – CURS si Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE. Sondajele de opinie la iesirea de la urne vor fi facute la nivel national iar datele vor fi prezentate public imediat dupa inchiderea urnelor, adica duminica 11 decembrie, la ora 21:00.