BusinessMagazin

Tag: Cod Fiscal

  • Premierul Victor Ponta anunţă şedinţă comună cu Guvernul Republicii Moldova

    Victor Ponta a declarat, după şedinţa informală pe care a avut-o, vineri, în Delta Dunării, cu miniştrii, că l-a invitat în România pe premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, acesta urmând să participe la o şedinţă comună a celor două guverne în perioada următoare, la Tulcea.

    “Cu siguranţă va fi o şedinţă comună, împreună cu Guvernul Republicii Moldova, i-am adresat invitaţia noului premier, a zis da, nu avem încă data stabilită. I-am zis să ne grăbim cât e vremea frumoasă şi să nu fie prea frig. A fost o şedinţă la Iaşi, după aceea la Chişinău, şi următoarea ar fi trebuit să fie la Bucureşti, dar n-am scăpat ocazia să propun Tulcea şi sigur că s-a bucurat”, a precizat Ponta.

    Victor Ponta, însoţit de o delegaţie formată din miniştri şi consilieri de stat, a făcut, joi, o vizită oficială la Chişinău, cu ocazia Zilei Independenţei Republicii Moldova.

     

  • Tăriceanu, despre acordul pe Codul Fiscal: Măsurile au în vedere consolidarea creşterii economice

    Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu s-a declarat mulţumit că s-a reuşit ajungerea la un consens politic în ceea ce priveşte Codul Fiscal.

    “Este lucrul cel mai important ca mesaj pe care putem să-l transmitem pentru mediul de afaceri, pentru că în acest fel dăm garanţia unei stabilităţi pentru viitorul Cod Fiscal, unei stabilităţi care să depăşească ciclurile elctorale“, a declarat Tăriceanu, la finalul discuţiilor dintre liderii politici pe tema Codului Fiscal.

    Tăriceanu a subliniat că, o dată cu intorducerea noului Cod Fiscal şi aplicarea măsurii reducerii TVA la 20 la sută începând cu 1 ianuarie 2016, toţi cetăţenii vor avea de câştigat pentru că le va creşte puterea de cumpărare prin diminuarea preţurilor la produse şi servicii şi, în egală măsură, va beneficia şi mediul economic.

    “Măsurile care sunt prevăzute în Codul Fiscal sunt îndreptate în această direcţie – de consolidare a creşterii economice şi a încercării de a reduce decalajele care separă România de celelalte ţări din Uniunea Europeană”, a arătat copreşedintele ALDE.

    Tăriceanu a explicat că la consultările de joi s-a adoptat o atitudine prudentă, lucru pe care l-a evidenţiat şi preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea, dar şi liderii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga.

    “O serie de măsuri care sunt prevazute în Codul Fiscal şi care au fost deja anunţate vor intra în vigoare cu 1 ianuarie 2017. Dacă la anul creşterea economică va continua în acelaşi ritm susţinut şi încasările bugetare vor demonstra că avem o baza economică solidă, sigur că vom putea devansa o serie de măsuri care sunt cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2017“, a precizat Tăriceanu, adăugând că nu se poate să nu se ia în considerare semnalele care apar în legătură cu posibilitatea unei crize economice.

    “Vedem ceea ce se întâmplă în China şi nu ştim dacă această criză, China care este a doua ce mai mare economie a lumii, va influenţa celelalte economii, în speţă economia europeană de care România este profund legată şi puternic integrată şi cred că în acest moment atitudinea cea mai înţeleaptă era să ţinem cont de aceste realităţi economice“, a mai precizat Tăriceanu.

     

  • DISCUŢII privind Codul Fiscal, la Parlament: Liderii partidelor s-au întâlnit în biroul lui Zgonea / Oprea: Dialogul s-a dovedit constructiv

    UPDATE 10:40 – Oprea, despre discuţii: Dialogul s-a dovedit constructiv

    Preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat joi, ieşind de la consultările dintre liderii partidelor politice pe tema Codului Fiscal, că dialogul s-a dovedit a fi constructiv şi “lucrurile merg spre concluziile de la discuţia tehnică între partide”.

    Oprea a plecat mai devreme de la consultări spunând că merge la o altă acţiune.

    “Dialogul s-a dovedit a fi constructiv, lucrurile se armonizează, discuţiile merg spre concluziile de al discuţia tehnică între partide”, a precizat Oprea.

    La discuţiile pe tema Codului Fiscal participă preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, dar şi liderul grupului PSD, Marian Neacşu. Din partea UNPR sunt prezenţi vicepremierul Gabriel Oprea şi ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, iar de la ALDE de copreşedinţii Daniel Constantin şi Călin Popescu Tăriceanu.

    Opoziţia este reprezentată de copreşedinţii Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, iar UDMR de preşedintele Kelemen Hunor.

    Întâlnirea are loc în contextul în care reprezentaţii partidelor politice au avut săptămână trecută o consultare tehnică, la care a participat şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovci şi în cadrul căreia cei mai mulţi au fost de acord cu un pact tehnic privind o cotă de TVA de 20%, în loc de 19% şi amânarea eliminării accizei la carburanţi.

    Deşi acordul tehnic urma să stea la baza unei decizii privind cererea de reexaminare a Codului Fiscal, în cadrul sesiunii parlamentare extraordinare, preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat, însă, luni, după prima şedinţă a coaliţiei guvernamentale, că partidele din coaliţie doresc o întâlnire politică, la nivelul preşedinţilor de partide, pe tema cererii de reexaminare a Codului Fiscal făcută de preşedintele României, considerând că nu sunt suficiente consultările tehnice.

    Sesiunea parlamentară extrordinară a fost anulată, modificarea Codului urmând să fie făcută în sesiunea normală care începe la 1 septembrie.

     

  • Ambasadorul Olandei: Este important ca România să investească în infrastructură, sănătate şi educaţie

    Întrebat ce părere are despre discuţiile din România pe tema Codului Fiscal, diplomatul olandez a subliniat necesitatea investiţiilor în România. “Este important ca România să investească în infrastructură, sănătate, educaţie. Investiţiile sunt necesare, toată lumea este de acord. Dacă aveţi bani publici, aş sugera să investiţi acei bani publici în domeniile cu slăbiciuni, nu să-i daţi înapoi oamenilor. Ar putea fi un mix, să daţi o parte înapoi oamenilor, ca să aibă mai mulţi bani de cheltuit, dar întrebarea e cât de mulţi. Banii publici există pentru a face chestiuni publice, nu să fie daţi înapoi oamenilor”, a spus Matthijs van Bonzel.

    Referitor la investitorii olandezi, ambasadorul a spus că aceştia văd România ca pe “o ţară care se dezvoltă”. Diplomatul a mai spus că, din discuţiile sale recente cu mai mulţi oameni de afaceri olandezi, a reieşit că România ar putea să atragă unii investitori care se află momentan pe piaţa asiatică, fără să depună eforturi prea mari, având în vedere că multe ţări din Asia nu se descurcă foarte bine.

    “Regulile pe care le avem în UE, să facem competiţia liberă posibilă, sunt cruciale. Ca societate, ca guvern, dacă respecţi aceste reguli şi arăţi asta investitorilor privaţi, ei vor veni, vor investi”, a spus van Bonzel, dând exemplul Constanţei.

    “Rotterdam a vrut să colaboreze cu Constanţa, dar a preferat Istanbulul. Voiau să lucreze cu Constanţa, din motive evidente, dar momentan, lucrează cu Istanbul, dar asta nu exclude posibilitatea în viitor. Noi urmărim acest aspect mereu, care este climatul, dacă lucrurile se înbunătăţesc”, a spus ambasadorul.

    Ambasadorul a explicat că oamenii de afaceri ar fi încântaţi să poată vinde mai multe produse pe piaţa românească, însă dacă România vrea să atragă investitorii aici, trebuie să aloce mai mulţi bani pentru investiţii, pentru a-şi creşte competitivitatea.

    Diplomatul olandez a spus că nu trebuie să fie un mediu de afaceri perfect, dar trebuie să fie nişte minime condiţii îndeplinite pentru atragerea investitorilor. De asemenea, Matthijs van Bonzel a mai spus că lucrurile se înbunătăţesc gradual în România şi că există perspective pentru investitori.

    “Spre exemplu, în Constanţa am fi avut sute de milioane de investiţii, dar investitorii nu au venit pentru că mediul de afaceri nu a fost suficient de stabil pentru investiţii. Aceasta este o pierdere pentru România, au plecat în altă parte, este competiţie De asemenea, pe tema statului de drept, ţările sunt în competiţie, oraşele sunt în competiţie. Cu cât eşti mai stabil, iar Clujul este un exemplu bun. Clujul are un climat de afaceri care place companiilor noastre”, a spus van Bonzel.

    Referitor la oportunităţile de afaceri din România, diplomatul a spus că turismul medical are toate premisele să se dezvolte în România.

    “Este un domeniu în care România este competitivă şi este foarte foarte promiţător, mai exact turismul medical. Am văzut acest lucru întâmplandu-se în Costa Rica. (…) Poţi să faci acelaşi lucru şi aici, în Deltă sau în Transilvania. Este una din cele mai frumoase părţi ale Europei, aveţi ambele comori: Delta şi Carpaţii”, a spus van Bonzel.

    Matthijs van Bonzel a fost trimis la post la Bucureşti în decembrie 2011, fiind unul dintre cei mai activi ambasadori acreditaţi în România. El va pleca din România în septembrie, fiind numit ambasador în Spania. “Am fost numit ambasador în Spania. O mare onoare. Vom pleca în septembrie. Ne va lipsi România. Cei doi copii vor rămâne aici”, anunţa la începutul lunii iulie van Bonzel, pe Facebook.Potrivit unui comunicat al MAE olandez, Stella Ronner- Grubačić, în prezent director de comunicare în cadrul Ministerului Afacerilor Externe de la Haga, a fost numită ambasador în România şi Republica Moldova.

     

     

  • Ponta: Eu mi-am făcut datoria. Am pus pe masa Parlamentului un Cod Fiscal foarte bun

    Premierul a spus că nu şi-a schimbat părerea şi doreşte un Cod Fiscal cu o cotă TVA de 20%, arătând că nu îl deranjează amânarea adoptării acestuia şi că este foarte bine ca liderii partidelor să se întâlnească.

    “Eu nu mi-am schimbat decloc părerea legat de forma decisă de Guvern, cu TVA de 20% şi alte măsuri bune. Vreau să avem Cod Fiscal şi vreau să avem TVA de 20%. Celalte chestiuni le stabilesc oamenii politici. Eu mi-am făcut treaba şi am pus pe masa Parlamentului un cod foarte bun şi sunt convins că până la urmă va fi votat”, a declarat Victor Ponta, adăugând că liderii partidelor parlamentare nu au decât să se întâlnească pentru a discuta despre reexaminarea Codului Fiscal.

    Întrebat dacă îl deranjează amânarea dezbaterii parlamentare privind reexaminarea Codului Fiscal, Ponta a spus: “De ce să mă deranjeze (amânarea Codului – n.r.)? Dacă se ajunge la adoptarea Codului Fsical cu 20% TVA sunt cel mai fericit. E foarte bine să se întâlnească”.

    De asemenea, întrebat ce a intervenit de a fost amânată dezbaterea Codului Fiscal, Ponta a spus: ”Discuţiile între liderii politici”.

    Sesiunea extraordinară a Parlamentului referitoare la reexaminarea Codului Fiscal a fost anulată luni, la scurt timp după ce preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a anunţat, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică.

    Dragnea a spus luni că propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.

    Iniţial, Parlamentul a fost convocat, în perioada 24-26 august, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Înaintea sesiunii extraordinare, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.

    Consultările au avut loc la o zi după ce premierul şi şefului statului au discutat pe acest subiect.

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că în cadrul discuţiilor avute la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu reducerea TVA la 20%, însă ar vrea ca eliminarea taxei pe construcţii speciale sau a accizei să fie efectuată “la o dată ulterioară”.

  • Tăriceanu anunţă că sesiunea parlamentară extraordinară pentru Codul Fiscal se anulează

    “Sesiunea extraordinară nu se va putea ţine, vom amâna pentru săptămâna viitoare, când va fi sesiune ordinară, dezbaterea pe marginea sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Decizia Senatului vine la scurt timp după ce preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a anunţat, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică. De asemenea, şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, programată pentru luni, ora 13.30, a fost anulată.

    Dragnea a spus luni că propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.

    Şi preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat, luni, întrebat în legătură cu amânarea discuţiilor din Parlament pe Codul Fiscal, că este normal ca după întâlnirea tehnică a reprezentanţilor partidelor să urmeze discuţii la nivelul liderilor, arătând că şi copreşedinţii PNL au spus acest lucru.

    Iniţial, Parlamentul a fost convocat, în perioada 24-26 august, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Înaintea sesiunii extraordinare, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.
     

  • Taxa pe construcţii speciale ar putea fi eliminată din 2016, iar supraacciza din 2017 – surse

    PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ALDE au căzut deja de acord ca TVA să fie redus la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, urmând ca ulterior să aibă loc discuţii şi pentru reducerea suplimentară la 19%, au menţionat sursele citate.

    Taxa pe construcţii speciale şi supraacciza la carburanţi ar fi urmat să fie eliminate, la rândul lor, de la 1 ianuarie 2016, însă, în urma negocierilor de joi, varianta luată în calcul de reprezentanţii partidelor este ca doar taxa pe construcţii speciale să fie eliminată de anul viitor.

    Supraaciza ar urma să rămână în vigoare până în 2017, potrivit unor surse participante la discuţii.

     

  • Lider PNL: Analiza măsurilor Codului Fiscal se face în discotecile de pe Litoral sau croaziere de lux

    Bălan, vicepreşedinte PNL pentru regiunea nord-est, a apreciat, duminică, într-un comunicat de presă, că îmbulzeala liderilor tuturor partidelor politice la consultările iniţiate de PNL pe marginea Codului fiscal este expresia cea mai clară că partidele au intrat într-un fel de pre-campanie electorală şi privesc totul doar în pură logică electorală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Este tare suspectă vitejia unor lideri politici, în special de la PSD, care au sărit imediat să confirme participarea la consultările iniţiate de PNL pe marginea Codului fiscal! De ce nu le-au organizat ei de la Guvern, înainte de adoptarea în Parlament a acestei legi, cu date precise şi fundamentarea cifrelor pe masă? Când PNL le-a solicitat aceste fundamentări au spus că e treaba Guvernului Ponta şi că ei îşi asumă legea şi fără prea mari calcule”, a explicat deputatul liberal.

    El a adăugat că a mai văzut lupul îmbrăcat în blană de oaie şi că are tot dreptul să creadă că gestul unor partide politice în legătură cu aceste consultări nu este decât unul pur politicianist.

    “Când s-au mai consultat cei din PSD şi cu cine atunci când au luat decizii la guvernare? Cu nimeni! Când s-a mai întâmplat în România ca liderii PSD să se aşeze sincer şi onest în jurul mesei şi să bată palma cu celelalte partide asupra unor obiective pe care să le urmărească oricine s-ar afla la guvernarea ţării? Niciodată! De făcut, au mai făcut-o, dar numai pentru a înşela electoratul şi partenerii politici! Tare îmi este teamă că şi de această dată liderii PSD nu vor veni la consultări cu obiective politice oneste, orientate către cetăţeanul român, către economia naţională, către soarta României, ci se vor prezenta tot pentru a “da bine” la televizor şi a da senzaţia că sunt deschişi dialogului”, a menţionat vicepreşedintele liberal.

    Deputatul Ioan Balan şi-a exprimat neîncrederea în capacitatea actualului ministru al Finanţelor Publice de a prezenta, în cadrul consultărilor, cifrele privind impactul noului Cod fiscal şi că va convinge pe cineva că Guvernul Ponta este capabil să implementeze măsurile de relaxare fiscală.

    “PNL i-a cerut constant ministrului să aducă date precise privind impactul măsurilor de relaxare fiscală şi sursele precise de acoperire a golurilor bugetare! Nouă nu ne-a arătat nicio cifră, aşa cum nu a arătat nici Preşedintelui României, nici Guvernatorului BNR şi nici altcuiva, pentru că pur şi simplu nu are asemenea estimări şi nici nu s-a străduit să le obţină. Mai mult, mi-e greu să cred că acesta le va obţine în cele câteva zile care au mai rămas până la consultări, mai ales dacă le va căuta în continuare prin discotecile de pe litoral, Singura sa şansă este să i le trimită şeful său de Guvern direct din croaziera de lux”, a spus Ioan Bălan.

    El a mai apreciat că discuţiile din spaţiul public şi politic pe marginea Codului fiscal s-au îndepărtat de esenţa acestei legi şi tind să ducă în derâdere o lege cu o importanţă economică uriaşă.

    “Am rămas uimit să văd cum jumătate de săptămână s-a tot dezbătut în mass-media paternitatea iniţierii consultărilor, deşi PNL, nu doar acum, ci în nenumărate rânduri a cerut ca legile importante să fie rezultatul unor consultări şi dezbateri între partidele parlamentare din care să rezulte consensul politic. Apoi din înghesuiala de confirmări şi comunicate de presă, m-am temut că PNL nici măcar nu o să mai aibă loc pe scaun sau la masa discuţiilor, chiar dacă PNL este organizatorul evenimentului”, a spus Bălan.

    El şi-a mai exprimat nemulţumirea că nu a văzut discuţii aplicate, profesioniste, bazate pe rigoare şi expertiză financiar-fiscală.

    “Am votat Codul Fiscal în Parlament! Susţin relaxarea fiscală nu doar pentru că este parte a Programului de guvernare al PNL, ci pentru că ştiu că mediul de afaceri din ţară are nevoie de susţinere, iar românii au nevoie de locuri de muncă şi de salarii decente”, a spus deputatul sucevean.

    El a încheiat cu un mesaj adresat premierului Victor Ponta prin versurile melodiei “Eu beu”, a lui Pavel Stratan.

    “Îi transmit un mesaj lui Victor Ponta, înainte de a merge la consultări cu liderii celorlalte partide, prin versurile lui Pavel Stratan: Şi dacă-mi spune cineva cum ar putea să fie mai bine/ Mă las de toate, mă duc acolo, mă-ntorc înapoi, mă iau şi pe mine”, a conchis Ioan Bălan.

    Săptămâna trecută, liberalii au propus partidelor politice şi instituţiilor abilitate să participe la consultări publice pe teme de interes major precum macrostabilitatea economică, în special Codul Fiscal şi noua lege a salarizării în sectorul de stat, absorbţia de fonduri europene, dezvoltarea infrastructurii şi investiţiile publice, reforma administraţiei publice, aderarea la Spaţiul Schengen şi pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE din anul 2019.

    Luni, PNL a anunţat că propune partidelor parlamentare data de 17 august pentru consultări, echipa desemnată de liberali pentru negocieri fiind alcătuită din Cătălin Predoiu, Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache.

    UNPR a propus, la rândul său, partidelor parlamentare data de 19 august pentru consultările pe tema Codului fiscal, acestea urmând să aibă loc în Parlament, iar invitaţia a fost transmisă inclusiv premierului Victor Ponta, potrivit unui comunicat al formaţiunii.

    Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a transmis, vineri dimineaţă, printr-un comunicat de presă, că salută iniţiativa UNPR de a chema partidele parlamentare la consultări pe tema noului Cod Fiscal şi spune că PSD va fi reprezentat la discuţii de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.

    De asemenea, Liviu Dragnea a anunţat că social-democraţii vor da curs invitaţiei PNL privind consultările pe teme economice, însă consideră că o singură întâlnire nu este suficientă şi propune “instituţionalizarea” dialogului cu opoziţia, printr-o serie de “întâlniri permanente”.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că liberalii vor participa la discuţiile pe tema Codului fiscal pe 17 şi pe 19 august şi “oricând va fi necesar”, arătând că PNL este partidul care a semnalat nevoia unui consens politic şi “maturitatea liberalilor a generat reacţii similare din partea UDMR, UNPR, PSD”.

  • UNPR propune consultări pe Codul fiscal pe 19 august, invitaţia a fost trimisă şi premierului Ponta

    UNPR precizează în comunicat că scrisoarea de invitaţie a fost transmisă prim-ministrului al Guvernului României, Victor Ponta, preşedintelui interimar al Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, co-preşedinţilor Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin, co-preşedinţilor Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, preşedintelui Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor, precum şi liderului grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.

    Potrivit invitaţiei, consultările vor avea loc la Parlament, în data de 19 august 2015, începând cu ora 10.00, la două zile distanţă de data propusă de liberali pentru consultările pe teme economice.

    Gabriel Oprea a anunţat că vineri UNPR va transmite o scrisoare tuturor partidelor, pentru a le chema la discuţii la Palatul Parlamentului, astfel încât să fie găsită cea mai bună formulă pe tema Codului fiscal, înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului pe această temă, programată pentru sfârşitul lunii august. ”Am decis ca UNPR să lanseze invitaţia la dialog pentru toate partidele politice înaintea sesiunii extraordinare a Parlamentului, discuţiile fiind pentru o viziune asupra noului Cod fiscal. România, economia României aşteaptă o decizie înţeleaptaă în privinţa rediscutarii noului Cod fiscal. Vom aduce la aceeaşi masă toate punctele de vedere şi vom încerca împreună să obţinem cel mai bun rezultat”, a declarat Gabriel Oprea.

    Liderul UNPR a mai spus că o condiţie pentru participarea tuturor partidelor la consultările pe tema noului Cod fiscal este ca şi formaţiunea sa să lanseze o astfel de invitaţie, precizând că UNPR este o “punte” între instituţii şi partide. “O condiţie ca să vină toate partidele la aceeaşi masă, şi cred că înţelegeţi ce vreau să spun, este ca şi UNPR să lanseze această invitaţie. (…) Credem noi că suntem foarte credibili ca să poată să vină cu adevărat toate partidele la masa negocierilor”, a declarat Gabriel Oprea, întrebat fiind de ce UNPR a lansat o invitaţie separată de cea a liberalilor.

    Liderul UNPR a mai spus că partidul său poate fi “o punte” între Palatul Victoria, Palatul Cotroceni şi Palatul Parlamentului.

    Săptămâna trecută, liberalii au propus partidelor politice şi instituţiilor abilitate să participe la consultări publice pe teme de interes major precum macrostabilitatea economică, în special Codul Fiscal şi noua lege a salarizării în sectorul de stat, absorbţia de fonduri europene, dezvoltarea infrastructurii şi investiţiile publice, reforma administraţiei publice, aderarea la Spaţiul Schengen şi pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE din anul 2019.

    Luni, PNL a anunţat că propune partidelor parlamentare data de 17 august pentru consultări, echipa desemnată de liberali pentru negocieri fiind alcătuită din Cătălin Predoiu, Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache.

    Prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu a declarat, miercuri, că a observat două linii de gândire în PSD în privinţa Codului Fiscal, una ridigă a oamenilor din jurul lui Victor Ponta, iar alta de deschidere din partea preşedintelui interimar Liviu Dragnea, adăugând că speră ca raţiunea să prevaleze.

    Predoiu a precizat, la TVR, că se aşteaptă de la consultările din 17 august, propuse de PNL pe tema Codului Fiscal, ca Guvernul să refacă calculele şi să demonstreze sustenabilitatea măsurilor din acest cod, adăugând că există semnale din partea liderilor Gabriel Oprea, Liviu Dragnea şi Klemen Hunor că oamenii politici s-au maturizat şi nu mai joacă interesele României.

    Surse social-democrate precizau săptămâna trecută pentru MEDIAFAX că PSD nu a luat încă o decizie privind consultările cu PNL şi va discuta problema în cadrul următoarei şedinţe a Biroului Permanent Naţional al partidului, care ar putea fi convocată tot în jur de 15 august. Social-democraţii vor discuta şi mandatul pentru sesiunea parlamentară extraordinară care ar urma să aibă loc în perioada 24-26 august, pentru reexaminarea Codului fiscal.

     

  • Substanţa economică, abuzurile fiscului şi banii contribuabililor

    Ne-am decis să scriem acest articol având în vedere tot mai desele stări conflictuale pe care le-am constatat, în ultimul timp – din postura de consultant fiscal –, între contribuabili şi organele de inspecţie fiscală. Sursa celor mai multe dintre aceste divergenţe porneşte de la aplicarea neunitară în practică a deja celebrului art. 11 din codul fiscal, articol care – şi în opinia noastră – oferă organelor fiscale „o marjă de interpretabilitate” extrem de largă şi imprecis definită.

    Avem în vedere, desigur, posibilitatea conferită organelor de inspecţie fiscală cu privire la reconsiderarea conţinutului economic şi al substanţei economice ale unor tranzacţii, şi – pe cale de consecinţă directă – posibilitatea de a reconsidera şi de a ajusta veniturile şi cheltuielile contribuabililor şi, implicit, evidenţele contabile şi fiscale ale acestora, intervenindu-se astfel, efectiv, asupra bazelor de impunere declarate de către aceştia.

    Nu negăm acest drept al organelor de inspecţie fiscală; dimpotrivă, îl apreciem ca fiind unul legitim şi – la nivel de principiu – chiar justificat. Problema care se ridică este că această recalificare juridică şi fiscală a operaţiunilor economice derulate de contribuabili se realizează pe baza unor texte de lege insuficient structurate şi reglementate; şi, poate tocmai din acest motiv, pot reprezenta punctul de plecare al unor aprecieri pur subiective şi, implicit, al unor decizii arbitrare şi discreţionare (ca să nu le numim direct abuzive). 

    Noile reglementări ale legislaţiei fiscale – aprobate deja prin Legea nr. 187 / 2015 şi preluate ca atare şi în forma Codului fiscal aflat în prezent la promulgare – apreciem că nu vin să clarifice această problemă. Chiar „aria de acţiune” conferită organelor fiscale – din păcate, în detrimentul contribuabililor – poate fi şi mai generoasă.

    Deşi este de salutat eliminarea din cuprinsul art. 11 alin. (12) Cod fiscal a posibilităţii de a anula exercitarea dreptului de deducere fiscală de către un contribubil – pe motivul că respectivul contribuabil „ştia sau ar fi trebuit să ştie” de implicarea unui furnizor de al său într-un mecanism de fraudare a obligaţiilor fiscale – rămâne totuşi posibilitatea recalificării juridice şi fiscale a unor operaţiuni (şi chiar a unor activităţi!) ale contribuabilului în baza unor practici identificate de organele fiscale ca fiind „abuzive”. Şi asta în condiţiile în care noţiunea în sine de „practică abuzivă” nu este definită conceptual ca atare în curprinsul art. 7 Cod fiscal şi nici nu sunt stabilite criterii efective în baza cărora să se poată aprecia dacă o tranzacţie sau activitate poate fi calificată ca practică abuzivă.

    De asemenea, deşi în forma actuală a art. 11 cod fiscal, textul de lege impune acum în sarcina echipei de inspecţie fiscală obligaţia de a motiva decizia de reîncadrare fiscală a unei tranzacţii, apreciem această obligaţie ca având un caracter mai mult formal, atât timp cât textul de lege nu reglementează, în continuare, noţiunea în sine de tranzacţie fără scop economic sau atât timp cât nu s-a transpus vreo responsabilitate în sarcina organelor de inspecţie fiscală, în situaţia în care reîncadrarea tranzacţiei respective conduce la emiterea unei decizii de impunere desfiinţate ulterior de instanţele de judecată competente.

    În aceste condiţii, apreciem ca fiind absolut necesară – mai ales în etapa actuală, a unor conflicte evidente între fisc şi contribuabili – reluarea acestei teme şi introducerea (în cuprinsul viitoarelor norme metodologice ce urmează a fi date în aplicarea legislaţiei fiscale) a unor criterii clare şi explicite, în sensul calificării fiscale a unor tranzacţii / activităţi ca fiind fără substanţă şi conţinut economic sau supuse unor practici abuzive. Totul, evident, în urma unei dezbateri publice în adevăratul sens al cuvântului şi nu doar de formă, pentru a putea astfel identifica aspectele tehnice cele mai în măsură să diminueze actualele volatilităţi, inadvertenţe şi asimetrii normative şi să conducă la stabilirea unor criterii coerente şi explicite, a căror aplicare efectivă să nu genereze o practică neunitară, de la un caz la altul, privind clasificarea anumitor tranzacţii ca fiind artificiale sau fără substanţă economică.

    În ceea ce ne priveşte, apreciem că noua legislaţie fiscală trebuie să insiste nu pe definirea a ceea ce nu reprezintă o tranzacţie cu substanţă econmică, ci să reglementeze pe fond noţiunea în sine a substanţei economice a unei tranzacţii. Credem că şi necesitatea definirii noţiunii de „comportament fiscal inadecvat” al unui contribuabil este de maximă actualitate, cu atât mai mult cu cât aceasta este tot mai des invocată în rapoartele de inspecţie fiscală, fără a fi însă acoperită de prezentul areal normativ. 

    În caz contrar, degeaba vom avea „pe hârtie” un cod fiscal cu o fiscalitate competitivă, deoarece aceasta ar avea doar un caracter aparent, în condiţiile în care contribuabilii se vor afla permanent sub posibila incidenţă a unor acţiuni abuzive ale organelor fiscale, cu scopul de a se stabili – cu ocazia inspecţiilor fiscale – debite suplimentare de plată în sarcina contribuabililor respectivi.