„Anul 2020 este cel mai bun an ca tranzacţii avansate”, a observat Laurenţiu Lazăr, managing partner al companiei de consultanţă în imobiliare Colliers România, în cadrul unui eveniment axat pe aşteptările legate de viitorul real estate-ului românesc. Lazăr previzionează că numărul tranzacţiilor în curs de pregătire şi de semnare din România se situează la un nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori.
În acest context, una dintre predicţiile Colliers arată că România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini. Implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic, potrivit consultanţilor Colliers International. „Este puţin probabil ca reformele structurale care ne-ar putea ajuta anul acesta să se întâmple. Dincolo de acest an electoral, trebuie să ţinem cont că nu discutăm despre proiecte dificile, ci doar despre două autostrăzi: de la nord la sud şi de la est la vest pentru a străbate Carpaţii”, spune Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers. Datele arată că anul trecut construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României – înregistrată în primele trei trimestre din 2019. Chiar şi în acest context, dacă ritmul de creştere economică încetineşte în 2020, această tendinţă se va reflecta şi asupra pieţei imobiliare.
Colliers mai prezice că România va rămâne în continuare decupată ca piaţă de tensiunile şi riscurile geopolitice globale, astfel încât Brexitul sau disputa referitoare la tarifele comerciale nu vor afecta în mod direct piaţa locală. „Cum vor afecta evoluţiile externe piaţa locală? Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexitul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020”, notează reprezentanţii Colliers.
O altă predicţie arată că 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada postcriză. Din perspectiva tranzacţiilor încheiate, Colliers se aşteaptă ca în 2020 să depăşească un nivel total de 1 miliard de euro, în contextul în care există deja tranzacţii de 600 de milioane de euro în pregătire.
„Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul NEPI Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă. Referitor la tendinţe, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor verzi”, notează specialiştii.
Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, potrivit predicţiilor, încât rata de neocupare se estimează a fi la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. „Creşterea costurilor de construcţie – o noutate pentru piaţa din România – la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%) influenţează deciziile de relocare ale companiilor”, apreciază consultanţii Colliers International.
În 2020 România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne, astfel încât în prezent stocul se situează la circa 4,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit statisticilor, în România stocul este la jumătate faţă de cel din Cehia şi chiar de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Pentru a atinge pragul, dezvoltatorii trebuie să livreze 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare.
În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa spaţiilor logistice, mai mulţi jucători activi şi în piaţa locală caută să îşi reconfigureze distribuţia şi poate să se mute. „Se anunţă un an foarte bun, cu livrări estimate de dezvoltatori la circa 800.000 de metri pătraţi. Sunt sigur că nu vor fi 800.000 de metri pătraţi, dar cred că vor fi totuşi încă 650.000 de metri pătraţi. Pe de altă parte, portul Constanţa devine atractiv. Sunt trei retaileri mari polonezi care se uită mult la portul din Constanţa. Geografia ne ajută aici”, explică Laurenţiu Duică, partener, şef al departamentului industrial al Colliers. El consideră că potenţialul României nu se rezumă la 5 milioane de metri pătraţi. „Eu zic că în 3-4 ani vom ajunge la 8 milioane de metri pătraţi, urmând ca după ce atingem acest nivel să discutăm de alte probleme, precum căi ferate, transporturi, impozite mai mari, timpi de livrare etc.”, apreciază specialistul.
Va continua dezvoltarea centrelor comerciale în zonele consacrate de birouri, pe fondul unui consum mai sănătos, cred consultanţii. „Proprietarii centrelor comerciale vor continua să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement. Dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile malluri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate. Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă. În ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail”, arată Colliers.
În cazul acestei predicţii, consultanţii atrag atenţia asupra tendinţelor care implică parterul marilor clădiri de birouri – un alt segment care a prins avânt şi în România. „Avem acum mai mulţi antreprenori români care au cunoştinţe şi operează ori în sistem de franciză, ori ca business propriu, diverse baruri, cafenele, baruri sportive, restaurante şi cantine la parterul clădirilor de birouri. Acum zece ani exista un singur operator de cantine, iar acum există peste 15 operatori. Este o luptă pe piaţă. Acum există cinema, locuri de joacă şi mai mulţi operatori de fitness. În urmă cu zece ani era doar World Class, dar acum avem vreo 10 operatori în Bucureşti”, explică Simina Niculiţă, director retail în cadrul Colliers.
Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii de la Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019. Una dintre particularităţile care intervin pe segmentul de terenuri ţine de interesul investitorilor şi dezvoltatorilor faţă de oraşe mici, cu populaţii cuprinse între 50.000 şi 150.000 de locuitori.
Tag: cladiri
-
Cel mai bun an de după criză?
-
Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală
In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.
„Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.
Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.
Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.
Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.
World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp, Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.
-
Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală
In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.
„Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.
Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.
Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.
Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.
World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp, Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.
-
O parte din locuitorii unui oraş din România s-au trezit cu impozitul majorat cu până la 500% peste noapte
Primăria Făgăraş a decis ca de anul acesta să impună un impozit de la 300% până la 500% pentru clădirile degradate. Imobilele aflate în proprietatea municipalităţii vor fi reabilitate, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit Primăriei Făgăraş, aproximativ 200 de construcţii au fost verificate, constatându-se că 70 dintre acestea se află stare avansată de degradare. Clădirile sunt în paragină, insalubre, cu faţada degradată sau cu geamuri sparte.
Zeci de proprietari au fost deja somaţi să intervină pentru reabilitarea lor, anunţă Primăria Făgăraş.
De luna aceasta, persoanele care nu au început lucrările de întreţinere necesare, în termen de 6 luni de la data primirii somaţiei, vor plăti impozit majorat.
Consiliul Local a emis deja hotărâri în ultima şedinţă de anul trecut, care vizează proprietarii a 4 clădiri. Acestea vor fi supraimpozitate cu 300%, iar alţi doi proprietari, anunţaţi anterior că vor fi nevoiţi să plătească impozit de 500%, au început lucrările de reabilitare.
Pe de altă parte, alţii au finalizat deja reabilitarea clădirilor pe care le deţin, în special în zona centrală a oraşului.
Şi clădirile care aparţin Primăriei şi sunt degradate vor fi reabilitate.
„Primăria Făgăraş este vizată, de asemenea, de propriile măsuri. Municipalitatea deţine imobile degradate, astfel că anul viitor încep demersurile pentru reabilitarea acestora. Clădirea de pe strada Bălcescu nr. 53 va fi transformată într-o creşă, iar investiţiile vor fi demarate în 2020. În cazul imobilului în care a funcţionat Băia Comunală aşteptăm să se deschidă o linie de finanţare, pentru a fi transformată într-o clădire cu destinaţie culturală. Pentru fosta unitate militară, din cartierul Tudor Vladimirescu, se lucrează la un proiect prin care clădirea să devină sediu administrativ, unde să funcţioneze Primăria, Trezoreria, Finanţele şi alte instituţii”, transmite Primăria Făgăraş.
-
O parte din locuitorii unui oraş din România s-au trezit cu impozitul majorat cu până la 500% peste noapte
Primăria Făgăraş a decis ca de anul acesta să impună un impozit de la 300% până la 500% pentru clădirile degradate. Imobilele aflate în proprietatea municipalităţii vor fi reabilitate, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Potrivit Primăriei Făgăraş, aproximativ 200 de construcţii au fost verificate, constatându-se că 70 dintre acestea se află stare avansată de degradare. Clădirile sunt în paragină, insalubre, cu faţada degradată sau cu geamuri sparte.
Zeci de proprietari au fost deja somaţi să intervină pentru reabilitarea lor, anunţă Primăria Făgăraş.
De luna aceasta, persoanele care nu au început lucrările de întreţinere necesare, în termen de 6 luni de la data primirii somaţiei, vor plăti impozit majorat.
Consiliul Local a emis deja hotărâri în ultima şedinţă de anul trecut, care vizează proprietarii a 4 clădiri. Acestea vor fi supraimpozitate cu 300%, iar alţi doi proprietari, anunţaţi anterior că vor fi nevoiţi să plătească impozit de 500%, au început lucrările de reabilitare.
Pe de altă parte, alţii au finalizat deja reabilitarea clădirilor pe care le deţin, în special în zona centrală a oraşului.
Şi clădirile care aparţin Primăriei şi sunt degradate vor fi reabilitate.
„Primăria Făgăraş este vizată, de asemenea, de propriile măsuri. Municipalitatea deţine imobile degradate, astfel că anul viitor încep demersurile pentru reabilitarea acestora. Clădirea de pe strada Bălcescu nr. 53 va fi transformată într-o creşă, iar investiţiile vor fi demarate în 2020. În cazul imobilului în care a funcţionat Băia Comunală aşteptăm să se deschidă o linie de finanţare, pentru a fi transformată într-o clădire cu destinaţie culturală. Pentru fosta unitate militară, din cartierul Tudor Vladimirescu, se lucrează la un proiect prin care clădirea să devină sediu administrativ, unde să funcţioneze Primăria, Trezoreria, Finanţele şi alte instituţii”, transmite Primăria Făgăraş.
-
Ce s-a întâmplat cu imobiliarele pe final de 2019: În noiembrie s-au eliberat cu 8,4% mai puţine autorizaţii de construire, comparativ cu luna octombrie
În luna noiembrie 2019, s-au eliberat 3423 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de luna octombrie 2019 şi în creştere cu 5,6%, faţă de luna noiembrie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) publicate marţi
Totodată, în perioada 1.I – 30.XI.2019, s-au eliberat 39359 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.
În luna noiembrie 2019 s-au eliberat 3423 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, din care 67,7% sunt pentru zona rurală.
Distribuţia în profil regional în luna noiembrie 2019 evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-313 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă.
Această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-132 autorizaţii), Nord-Est (-74), Sud-Vest Oltenia (-66), Centru (-28), Sud-Muntenia (-27), Bucureşti-Ilfov (-17) şi Sud-Est (-16). Creştere s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Vest (+47 autorizaţii).
În luna noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+183 autorizaţii), creştere reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (+83 autorizaţii), Sud-Est (+74), Centru (+53), Vest (+21)şi Sud-Vest Oltenia (+7). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-36 autorizaţii), Nord-Vest (-10) şi Nord-Est (-9), transmite INS.
În perioada 1.I – 30.XI.2019 s-au eliberat 39359 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,5% faţă de perioada 1.I – 30.XI.2018.
Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-852 autorizaţii), Vest (-480), Nord-Est (-36) şi Sud-Muntenia (-19). Creşteri au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (+471 autorizaţii), Centru (+154), Sud-Vest Oltenia (+102) şi Nord-Vest (+59).
-
Iulian Dascălu vrea să construiască la Romexpo cel mai mare proiect imobiliar din România: 2 mld. euro
Camera de Comerţ şi Industrie a României a demarat primele proceduri pentru obţinerea autorizaţiilor necesare demarării proiectului imobiliar de la Romexpo, potrivit datelor de la Urbanism, iar proiectul este susţinut de compania Iulius. Proiectul vizează construcţia a 14 clădiri de birouri, rezidenţial, hotel şi un nou mall, toate reprezentând o investiţie cumulată de peste 2 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF. Acesta este cel mai mare şi complex proiect demarat vreodată pe piaţa locală.
„Propunerea de dezvoltare presupune un proiect mixt complex, ce include foarte multe componente social – culturale, cu un impact pozitiv semnificativ şi direct pentru comunitate şi pentru companiile mici şi mijlocii, şi în care sunt implicate mai multe părţi. Se doreşte dezvoltarea unui pol urban puternic, printr-un proiect la un cu totul alt nivel, ca amploare, dar şi cu un concept unic, ce îmbină funcţiuni culturale, artistice, retail, office, dar şi soluţii de infrastructură şi spaţii verzi. În forma propusă de Camera de Comerţ şi Industrie a României, este un proiect cu o puternică identitate românească, dar care va reprezenta un reper la nivel internaţional“, au declarat oficialii Grupului Iulius.
Zona Romexpo din Capitală se va transforma radical în următorii ani, pe măsură pe lângă proiectele de birouri deja demarate de Portland Trust şi GTC şi cele rezidenţiale ale Cordia (Parcului 20) şi Impact (Luxuria). Lista va continua cu proiectul Ţiriac Imobiliare, al doilea cel mai mare după cel de la Romexpo şi cel al dezvoltatorului Forte Partners, care vrea să dezvolte pe bdul Expoziţiei un ansamblu de clădiri cu funcţiune mixtă. De asemenea, la începutul lunii decembrie, GTC România a demarat construcţia proiectului City Rose Park din zona Expoziţiei.
-
Livrările de noi clădiri au pus presiune pe piaţa birourilor, iar gradul de neocupare a crescut pe final de an la peste 9%
Rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti a crescut cu aproximativ 15% în primele nouă luni ale anului 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE.
Rata de neocupare pentru spaţii moderne de birouri de clasa A şi B din Capitală a ajuns la 9,3% la finalul lunii septembrie 2019, raportat la un stoc de 3,16 milioane de metri pătraţi. Prin comparaţie, la sfârşitul trimestrului al treilea din 2018, rata de neocupare era de 8,1%, arată datele CBRE Research, departamentul de analiză al companiei de consultanţă imobiliară CBRE România.
Creşterea ratei de neocupare a fost influenţată în parte de faptul că în primele nouă luni ale acestui an volumul de spaţii finalizate a fost aproape dublu faţă de perioada similară a anului anterior. În primele nouă luni din 2019, în Bucureşti au fost livrate 10 noi proiecte, cu o suprafaţă totală de 254.000 mp, ceea ce a dus stocul total de 3,16 milioane de metri pătraţi. Nu toate zonele au avut evoluţii similare ale gradului de ocupare însă, unele fiind avantajate de poziţia geografică favorabilă spre exemplu.
„Dacă ne uităm din punctul de vedere al zonelor de business, cele mai mari modificări au fost în zona CBD (Central Business District), unde s-a observat o scădere de 23% a gradului de neocupare, generată de numărul limitat de spaţii noi de birouri finalizate, în timp ce la pol opus este zona de vest. Creşterea ratei de neocupare din zona de vest a fost influenţată de numărul mare de proiecte finalizate, 50% din volumul total la nivel de Bucureşti“, a declarat Daniela Boca, head of research la CBRE România.
Dezvoltarea de proiecte în anumite zone ale Capitalei, precum în vestul Bucureştiului, vine ca urmare a faptului că firmele încearcă să reducă timpul de tranzit al angajaţilor la o medie de maximum o oră pe zi.
„CBRE a venit în întâmpinarea angajatorilor cu diverse aplicaţii online, cum ar fi analiza codurilor poştale ale angajaţilor (ZIP Code Analysis). Prin intermediul acestei aplicaţii, calculăm timpul parcurs de la birou sau spre birou, respectiv de la adresa de reşedinţa a angajatului până la sediul companiei, atât dimineaţa cât şi seara“, a explicat Daniela Boca.
Ea adaugă că CBRE analizează atât varianta transportului în comun, cât şi cu maşina şi identifică astfel zonele cel mai uşor accesibile pentru angajaţi. Ulterior, restrânge căutarea noului spaţiu de birouri şi analizează împreună cu compania doar clădirile din zonele care avantajează cei mai mulţi dintre angajaţi, a explicat Daniela Boca.
Multe companii întâmpină dificultăţi în retenţia sau recrutarea angajaţilor, motiv pentru care se uită tot mai atent atunci când îşi caută un nou spaţiu de birouri şi încearcă să răspundă cât mai bine la cerinţele salariaţilor.
„Acest tool de analiză, ZIP Code Analysis, este strâns legat de un chestionar intern realizat în companii, prin care încercăm să aflăm ce îşi doresc agajaţii de la noul spaţiu. După ce avem concluzia la cele două analize realizate pentru a îmbunătăţi starea de bine la birou, companiile pot lua decizia de selecţie mult mai uşor, având siguranţa că noul spaţiu de birouri o să îndeplinească aproape toate cerinţele angajaţilor“, a adăugat Daniela Boca.
Pentru următoarea perioadă, CBRE Research estimează o scădere a ratei de neocupare, cu precădere în zonele cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi la zonele de relaxare şi cumpărături.
Până la finalul anului, doar în Bucureşti se estimează finalizarea a încă 81.600 mp de birouri în şase proiecte, circa 40% din această suprafaţă fiind deja preînchiriată. În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
Stocul total de spaţii moderne de birouri din Bucureşti a ajuns la finalul primelor trei trimestre din 2019 la aproximativ 3,16 mil. mp, cu 15% mai mult decât perioada similară a anului trecut, cu o rată generală de neocupare de 9,3%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care împreună însumează peste 254.000 mp, potrivit datelor CBRE.
Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica. Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zonă de nord, iar zonele de Centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri.
Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
Spre finalul acestui an este programată a fi livrată clădirea Ana Tower, unde deja o parte dintre spaţii sunt închiriate de cei de la PwC, dar şi prima fază a Equilibrium, birourile construite de Skanska pe Gara Herăstrău, în zona Barbu Văcărescu.
Până la finalul anului, doar în Bucureşti se estimează finalizarea a încă 81.600 de metri pătraţi de birouri în şase proiecte, circa 40% din această suprafaţă fiind deja preînchiriată.
-
De ce este blocat traficul în Bucureşti: Fiecare parchează unde şi cum vrea
Zona Buzeşti din Capitală, dominată de mai multe clădiri de birouri este una şi cu foarte multe maşini parcate ilegal deoarece toate parcările din zonă sunt cu plată. Deşi la 100 de metri există o parcare cu 5 lei pe oră, intersecţia dintre străzile Polizu şi Buzeşti este blocată zi de zi de maşini parcate.
Vineri, 6 decembrie, un autobuz a fost blocat pe breteaua de intrare pe str. Polizu de un conducător auto care a parcat prea departe de bordură. Situaţia se repetă pe toate străzile Bucureştiului deoarece prea puţini sunt dispuşi să plătească 5 lei pe oră, deşi conduc maşini de zeci de mii de euro.
-
Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani
Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.
Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.
Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.
„Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
„O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.