BusinessMagazin

Tag: CÎŢU

  • Florin Cîţu nu va face parte din viitorul Guvern: PSD şi USR m-au dat jos, nu există compatibilitate

    Preşedintele PNL Florin Cîţu spune că nu există „compatibilitate” între el şi PSD sau USR, pentru că cele două partide l-au dat jos prin moţiune de cenzură. Cîţu afirmă că nu va fi premier în viitorul Executiv.

    Florin Cîţu a fost întrebat, duminică, dacă va face parte din viitorul Guvern, iar el a răspuns: „În niciun caz”.

    Premierul interimar a mai spus că între el şi PSD sau USR nu există compatibilitate, cele două partide având un rol esenţial în căderea Guvernului pe care l-a condus.

    „Moţiunea, tot Congresul din 2021 a fost despre lupta mea cu PSD. Faptul că PSD m-a dat jos pe mine şi împreună cu USR este clar că aici nu există compatibilitate. În ceea ce priveşte viitorul, PNL are un mesaj foarte clar: nnoi suntem aici pentru a implementa liberalismul în România. Ceea ce înseamnă că lucrurile nu sunt compatibele cu ceea ce a spus PSD până acum”, a afirmat Florin Cîţu, întrebat dacă după perioada de tranziţie de 3 sau 6 luni PSD şi PNL vor putea intra împreună la guvernare, formând USL 2.

    Cîţu a mai spus că el l-a propus pe Nicolae Ciucă pentru a fi premier, iar acum este rolul celorlalte partide să fie responsabile şi să voteze Guvernul.

  • Decizie finală în PNL: Liberalii nu susţin Guvernul condus de Dacian Cioloş

    Liberalii nu vor susţine în Parlament un guvern condus de Dacian Cioloş, a spus, vineri, preşedintele PNL Florin Cîţu, care consideră că USR a rupt coaliţia votând moţiunea de cenzură. Dacă Cioloş nu va face altă majoritate, PNL va demara noi negocieri cu toate partidele, excluzând, însă, AUR.

    Florin Cîţu a spus că Guvernul a fost dat jos prin votul USR la moţiunea de cenzură.

    „USR este parte a unei majorităţi alături de PSD şi AUR (…). Votul pentru moţiune este unul politic şi arată că o majoritate PSD, USR, AUR s-a unit în jurul unor valori, principii, obiective. Primul demers al majorităţii a fost sancţionarea unui guvern cu rezultate foarte bune. Votul politic pentru susţinerea moţiunii PSD a însemnat ruperea coaliţiei de guvernare rezultate după alegerile parlamentare din 2020. Votul USR a fost definitoriu în demiterea Guvernului. Astfel, răspunderea politică în faţa românilor pentru demiterea guvernului revine în principal USR şi în subsidiar alianţei PSD, USR, AUR”, a spus Cîţu.

    Potrivit preşedintelui PNL, responsabilitatea creării unui nou Guvern revine coaliţiei care s-a format pentru demiterea Guvernului.

    „Prim-ministrul desemnat, Dacian Cioloş are datoria morală faţă de români să încerce cu adevărat să gfăsească sprijinul la partenerii de coaliţie PSD şi AUR”, a mai spus Florin Cîţu.

    Astfel, PNL îi solicită lui Cioloş să aibă mai întâi discuţii cu PSD şi AUR pentru un Guvern.

  • Cioloş: Drum bun, domnule Cîţu!

    „Un premier care avea toată puterea şi susţinerea de care avea nevoie pentru reforme a preferat un război politic, pentru că nu a reuşit să înţeleagă şi să respecte programul de guvernare şi partenerul de care avea nevoie”, îl caracterizează Dacian Cioloş pe Florin Cîţu.  

    „Drum bun, domnule Cîţu! O ţară întreagă a stat blocată în demisia dumneavoastră şi iată că, astăzi, demiterea a avut loc. E important ca din acest moment criza politică provocată de premierul Cîţu să se încheie cât mai repede. Pe cetăţeni îi interesează ca cineva să se gândească la ei şi nu la putere, de dragul puterii. Oamenii se luptă azi cu scumpiri, pandemie, un sistem sanitar ajuns la limită, nesiguranţa cu privire la rămânerea şcolilor deschise. Toată lumea ştie că avem o problemă sistemică, că încrederea în stat a ajuns la cote minime, iar situaţia este absolut dramatică. Regretabil, această criză a fost provocată şi escaladată de domnul Cîţu, care, pentru a câştiga puterea în partid, a sacrificat o coaliţie funcţională”, scrie Dacian Cioloş pe Facebook.

    El spune că nu-l miră „minciunile cinice ale fostului premier la adresa USR PLUS”: „Un premier care avea toată puterea şi susţinerea de care avea nevoie pentru reforme a preferat un război politic, pentru că nu a reuşit să înţeleagă şi să respecte programul de guvernare şi partenerul de care avea nevoie. Deşi a scăzut dramatic la nivelul încredere şi susţinere publică, fostul premier a dovedit încă o dată că nu a înţeles că vorbind în modul în care a făcut-o – şi o face în continuare – îşi prăbuşeşte complet şi partidul pe care îl conduce”.

    „L-am auzit pe domnul Cîţu că USR PLUS nu a realizat niciuna dintre reformele promise. Exact de asta am ajuns în situaţia de a iniţia o moţiune împotriva sa: pentru că s-a opus la reformele pe care le-am promis şi a rupt astfel protocolul de coaliţie şi programul de guvernare agreat. L-am auzit pe domnul Cîţu spunând că am trădat Coaliţia. Noi nu am trădat Coaliţia, pentru că nu avem datorii faţă de coaliţie, ci faţă de programul la care ne-am angajat în faţa celor care ne-au votat. Nu avem loialitate faţă de persoane, ci faţă de principii. Între noi, diferenţa este uriaşă şi l-aş îndemna la mai multă cumpătare. Până una alta, aşteptăm o reacţie echilibrată de la PNL, vrem să înţelegem ce îşi doresc în continuare şi vom vedea în funcţie de negocierile de la Cotroceni în ce direcţie o vom lua. Ne abţinem de la mai multe comentarii şi propuneri până când nu avem o propunere realistă de coaliţie guvernamentală. Suntem pregătiţi să reluăm discuţiile în condiţii civilizate şi rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîţu în ultimele luni”, arată Cioloş în postare.

    Guvernul Cîţu a fost demis marţi. 281 de parlamentari au votat pentru moţiunea de cenzură a PSD, a anunţat liderul AUR George Simion, prin intermediul unei transmisiuni live din Parlament. Este vorba despre senatori şi deputaţi de la PSD, USR şi AUR.

  • Cîţu: Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa a avut bani, dar nu i-a folosit

    Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, că unul dintre motivele pentru care a decis să ceară demiterea managerului Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa este faptul că deşi a avut fonduri pentru gestionarea pandemiei, nu a făcut-o.

    Cîţu a spus că în 2021 bugetul aprobat pentru Ministerul Sănătăţii a fost de 58,3 miliarde de lei, iar la rectificare au mai fost adăugate 4,5 miliarde de lei.

    Săptămâna aceasta s-au adăugat încă 400 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane s-au dus către secţiile ATI, iar restul pentru achiziţie de medicamente

    „Asta înseamnă că s-au alocat în acest an 5,7 miliarde de lei în plus faţă de 2020 şi 10 miliarde de lei mai mult ca în 2019”, spune premierul.

    În ceea ce priveşte Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Florin Cîţu spune că au existat fonduri europene în valoare de 22,6 de milioane de lei alocate pentru gestionarea crizei sanitare, din care doar 5 milioane au fost folosiţi anul acesta.

    „Deci bani au existat, doar se pare că nu au fost folosiţi cum trebuie. Aceasta este situaţia”, a explicat Cîţu.

    El a spus că sunt multe nereguli la spitalul din Constanţa, unde vineri a avut loc un incendiu, între care faptul că deşi din 2017 ISU Constanţa a înştiinţat Spitalul de Boli Infecţioase că trebuie să obţină aviz de securitate de la incendiu, nici până astăzi nu a depus cerere de autorizare.

  • Cîţu: Fără restricţii în Bucureşti până la incidenţa de 6 la mie

    Nu vor fi restricţii în Bucureşti până la incidenţa de 6 la mie, spune premierul. Florin Cîţu dă asigurări că sistemul de sănătate va face faţă şi valului 4 al pandemiei. 

    Întrebat luni despre noi restricţii în Bucurşeti, premierul a răspuns că nu există motive pentru noi restricţii până când incidenţa ajunge la 6 la mie.

    Sunt mai multe spitale care se transformă în spitale COVID, iar „soluţiile sunt în continuă mişcare”, spune Cîţu.

    Numărul de paturi a fost crescut de la 600 la 1200, existând posibilitatea ca ţinta să fie 2.000 de paturi în ATI.

    „Majoritatea covârşitoare, cred că 99% din persoanele care se îmbolnăvesc, sunt persoane nevaccinate”, adaugă prim-ministrul, dând asigurări că „vom face faţă. Am făcut faţă şi în trecut”.

    Cîţu a reiterat ideea că valul 4 nu a fost pregătit cum trebuie, „dar acum lucrurile merg mai bine. Vă spun că în situaţia de faţă avem un plan pentru a transforma mai multe spitale, în special în Bucureşti, în spitale COVID. Sunt soluţii. Sunt sigur că soluţiile vor veni de fiecare dată”.

  • Iulian Anghel, editor ZF: Încă o victorie ca asta şi sunteţi terminaţi

    Anul 279 înainte de Hristos. Regele Pirus al Epirului (azi provincie a Greciei, la frontiera cu Albania) îi învinge pe romani în bătălia de la Ausculum. Însă pierderile armatei sale sunt atât de grele, încât regele Epirului ar fi spus, potrivit lui Plutarh: „Încă o victorie ca asta şi suntem terminaţi!”

    După cum ne arată istoricii, Pirus a pierdut razboiul cu Roma şi înfrângerea sa este una dintre cauzele declinului, în Europa, a imperiului lui Alexandru cel Mare.

    Liberalii şi-au ales un alt şef, în persoana lui Florin Cîţu, după o campanie ce aduce aminte nu de trecutul apropiat, ci de vechile cronici în care fraţii îşi luau gâtul pentru moştenirea subţirei averi a defunctului lor părinte.

    Pentru asta s-au luptat până la urmă, în mocirlă, Cîţu şi Orban: pentru un partid în derivă, ajuns la 15% în opţiunile de vot ale electoratului. Dar, deh, ştim de acum 3.000 de ani, de la Solomon: „Mândria merge înaintea pieirii şi trufia înaintea căderii.”

    Klaus Iohannis, la congresul liberalilor unde, dacă era un tip decent, nu avea ce să caute: „E imperativ să depăşim actuala criză.” Criză? Da, criză. Dar care criză? Criza politică pe care chiar el a provocat-o? Criză până când obţine el controlul definitiv al guvernului, cu mâna preasupusei sale ordonanţe, Florin Cîţu?

    Sau criza în care a intrat ţara pe care crede el că o conduce?

    • Aproape 8.000 de îmbolnăviri de Covid – 19 şi spre 200 de morţi, raportaţi în chiar ziua congresului PNL, şi ţara intrată, aproape în întregime, pe „cod roşu”. Faţă de doar câteva sute de îmbolnăviri pe zi, în vară.
    • O inflaţie care va ajunge, probabil, la 6-7%, în urma scumpirilor uluitoare.
    • Un deficit de cont curent de 6% din PIB, al doilea cel mai mare din UE, imputabil, aproape în totalitate, guvernului şi care pune o presiune puternică pe cursul de schimb.
    • O datorie publică ajunsă la 50% din PIB, care creşte necontrolat şi compromite orice redresare viitoare.
    • O obligatorie restructurare a cheltuielilor publice care nu poate fi pusă în practică de un guvern minoritar precum cel al lui Iohannis-Cîţu.

    „Echipa câştigătoare” şi-a pus ambele labe din faţă pe manivelele puterii, iar cu cele din spate îşi acoperă nechibzuinţa.

    „​Ne aflăm într-un punct de inflexiune. Nu a fost o campanie internă aşa cum ne-am fi dorit”, a susţinut dl Iohannis. Cum adică „ne-am fi dorit” – cine, unde, când, de ce?

    Şi, continuă preşedintele: „Mi-ar fi plăcut să văd mai multe dezbateri de idei mai multe discuţii aplicate. Sub scuza dezbaterii nu se pot ascunde atacuri la persoană şi derapaje. Astfel de atitudini nu ar trebui să vedem niciodată. S-au spus lucruri grave, s-au spus lucruri dure care sapă credibilitatea unui partid puternic”. S-au spus lucruri grave, dar preşedintele este cel care le-a încurajat. Rar o aşa făţărnicie!

    Preşedintele a fost aplaudat, în trecut, când a vorbit, la sediul guvernului din Victoriei, de cei doi „elefanţi” din sufrageria premierului Grindeanu (PSD) – amnistia şi graţierea. Şi a reuşit să-i izgonească pe elefanţi, fapt ce i-a adus puncte electorale. Acum, preşedintele zugrăveşte, din nou, sufrageria din Victoriei şi înstalează în capul mesei doi cai morţi, buni doar să-şi adauge ani în cartea de muncă pentru vechimea la pensie: unul este chiar el, celălalt este preaiubitul său paharnic.

    Este o victorie a preşedintelui cât un joc de sumă nulă, cu un partid de guvernare aflat la sub 20% încredere de vot şi cu mari posibilităţi de a ajunge în ghena partidelor nefolositoare.

    „Echipa câştigătoare” a suferit o victorie. Bravo! Încă o victorie ca asta şi sunteţi terminaţi definitiv.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Florin Cîţu admite că medicii şi profesorii care nu se vaccinează ar putea fi penalizaţi

    Oamenii se uită la cadrele medicale şi la profesori ca fiind exemple demne de urmat, dar în România 40% din fiecare din cele două categorii s-a vaccinat. Preşedintele PNL, Florin Cîţu, spune că se iau în calcul penalizări.

    „Oamenii se uită la medicii care nu se vaccinează şi gândesc că poate e ceva. Atunci este important ca medicii să fie un exemplu. (…) Am încercat să le arătăm românilor că este singura soluţie să trecem pandemia. Facem mai mult dacă este nevoie, dar atunci când 40% dintre medici nu sunt vaccinaţi şi 40% dintre profesori, acele categorii profesionale la care oamneii se uită pentru exemplu, mesajul este complicat”, a spus premierul Cîţu, sâmbătă seara, la Antena 3.

    Acesta spune că un român care merge la spital trebuie să se testeze pentru a nu îmbolnăvi şi pe altcineva în spital. În acest context, premierul spune că i se pare normal ca şi cadrul medical care tratează pacienţi să fie supus aceleiaşi reguli.

    Întrebat ce se va întâmpla cu cei care vor refuza să îşi plătească testele şi să se vaccineze, Cîţu a spus că există discuţii pentru a fi luate măsuri.

    „Am văzut în Europa că sunt ţări unde cei care nu vor să se vaccineze nu mai primesc salariu, li se desface contractul de muncă. Eu cred că asta cu desfăcutul contractului de muncă în România pentru medici este puţin extrem, când avem nevoie de medici, mai ales în această perioadă. S-ar putea să fie penalităţi financiare pentru cei care nu vor să se vaccineze sau să se testeze, pentru că pun în pericol viaţa pacienţilor şi nu este normal aşa ceva, mai ales că sunt cadre medicale. Şi în sistemul educaţional (la fel – n..r)”, a mai spus preşedintele PNL.

  • Orban: Niciodată nu a existat un premier cu o cotă de neîncredere atât de mare

    „Fraţilor, ce facem cu guvernarea?” – sa adresat Ludovic Orban colegilor săi, la Congresul PNL. El spune că niciodată nu a existat o cotă de neîncredere atât de mare pentru un premier sau un Guvern, aşa cum este Guvernul Cîţu. Orban promite să are soluţii la criza politică.

    „Fraţilor, ce facem cu guvernarea? Realitatea este în momentul de faţă că sunt într-o ecuaţie aproape imposibilă. Atâta timp cât nişte parteneri care au fost cu noi în coaliţie s-au retras din coaliţie şi au spus că au o singură condiţie pentru a reveni în coaliţie stau şi mă întreb cum vom îndeplini această condiţie ”, a spus Ludovic Orban.

    El spune că PNL va apăra Guvernul în Parlament la moţiunea de cenzură, dar se întreabă cu cine va face PNL majoritate parlamentară, dacă USR PLUS a condiţionat revenirea guvernului de plecarea lui Florin Cîţu.
    Orban denunţă „aranjamente pe sub masă” cu PSD.

    „Credeţi că există vreun liberal cub capul pe umeri care să fie de acord cu a bate palma cu PSD, cu refacerea USL-ului, cu compromiterea PNL într-o combinaţie pe masă sau pe sub masă cu PSD? Eu cred că nu! Iar dacă există cineva să o spună deschis, pentru că negocieri pe sub masă s-au făcut. Şi dacă cineva îşi imaginează că cineva îşi imaginează că Guvernul minoritar va putea rezista cu sprijinul în parlament cu că naiv şi că nu cunoaşte PSD ”, a spus Orban.

    Acesta spune că soluţia este ca să fie ales preşedinte PNL.

    „Va fi ales cel care a provocat criza în loc să fie ales cel care are soluţia la criză?”, întreabă Orban, care spune despre el că este respectat de parteneri şi are capacitatea de a reface majoritatea parlamentară şi de a genera un guvern de 4 ani pentru România, condus de un premier al PNL.

    „Nu pot să nu mă refer la adevărurile care sunt relevante în sondajele de opinie, dar pe care le simţiţi fiecare dintre ele. Am ajuns să îmi fie din ce în ce mai greu să ies pe stradă să vorbească cu oamenii, că mi se bate obrazul şi sunt întrebat ce faceţi cu România. V-am votat pentru că ne-aţi promis 4 ani de stabilitate, de investigaţie, de construcţie, de dezvoltare şi ce criză politică şi vă rupeţi oasele între voi. Să fim foarte limpezi: astăzi nu avem un premier şi un guvern cu care să nu putem mândri. Niciodată nu a existat un premier sau un guvern care să aibă o cotă de încredere aşa de joasă şi ştiu foarte bine că la ora actuală în România cota de neîncredere este atât de mare, cât şi dacă trebuie să suportăm cetăţenii reproşuri şi cuvinte grele. ”, A mai spus Ludovic Orban.

  • Promisiunea lui Cîţu: Mă voi bate pentru PNL aşa cum nu au ştiut sau nu au putut alţii

    Florin Cîţu le-a cerut delegaţilor de la congresul PNL să îl voteze, pentru că îşi face bine treaba. El a spus că a început spălând vase în SUA şi a ajuns în conducerea unor bănci naţionale.. „Mă voi bate pentru PNL aşa cum nu au ştiut, nu au vrut sau nu au putut alţii să o facă”, spune Cîţu.

    „Eu sunt un om de echipă şi vreau să lucrez cu voi toţi, să construim, să facem PNL cel mai mare partid din România. Astăzi nu mă votaţi pe mine, ci votaţi un nou mod de a face politică. Votaţi o echipă. Vă aştept cu toţii în echipa mea. Vă garantez că atâta timp cât voi fi preşedinte deciziile le vom lua împreună. Sunt un liberal convins şi mă voi bate pentru PNL aşa cum nu au ştiut, nu au vrut sau nu au putut alţii să o facă”, a spus Florin Cîţu

    El a adăugat că se va lupta pentru refacerea coaliţiei de guvernare, însă niciodată nu va permite ca PNL să fie „îngenunchiat”.

    „Eu sunt un liberal convins şi în orice poziţie am fost mi-am făcut bine treaba. Am început spălând vase în SUA şi am ajuns să fac parte din echipe de conducere din bănci naţionale. Sunt azi aici pentru că respect politicile liberale şi nu fac compromisuri. (…) Dragi colegi, suntem o echipă. Construim, nu ne sabotăm propriul guvern. (…) Ludovic Orban a avut un rol important pentru partid, îl apreciez pentru lucrurile bune, aşa cum l-am taxat de fiecare dată pentru lucrurile proaste. Acum PNL trebuie să facă o alegere care să duca partidul la alt nivel. (…) Azi vă cer să votaţi omul faptelor”, a adăugat Cîţu.

    Discursul său a fost întrerupt deseori de susţinătorii actualului lider al partidului, care scandau „Orban, Orban”.

  • Cîţu: Nu am văzut un plan al Ministerului Sănătăţii pentru valul 4

    Cîţu afirmă că atunci când Cseke Attila a preluat interimar Ministerul Sănătăţii a găsit puţin peste 600 de paturi ATI.

    „Nu e vorba numai de paturi. E nevoie şi de personal şi noi ştim foarte bine ce am făcut anul trecut, am detaşat personal. Trebuia să vorbeşti cu aceşti oameni din timp, să îi pregăteşti. Un plan era mult mai simplu”, a spus Cîţu la Digi24.

    Întrebat dacă Ministerul Sănătăţii nu a pregătit, practic, un plan, premierul a răspuns: „Eu nu am văzut acest plan şi acum îl căutăm”.

    Potrivit premierului, Ministerul Sănătăţii avea datoria să pregătească pentru orice şoc: „Eu am spus să menţină capacitatea, să fie aceleaşi paturi în secţiile ATI pentru că nu ştim cum va fi valul 4. Să avem măcar 1.600 de paturi. S-a luat decizia printr-un ordin al ministerului să fie reduse aceste paturi, să încerce o flexibilizare. Foarte bine, dacă se făcea în sensul în care să poţi să şi aduci paturile înapoi foarte repede”.

    Prim-ministrul declară că rolul Ministerului Sănătăţii era să se asigure că sistemul sanitar este pregătit, că poate face faţă oricărui şoc.

    În opinia lui Cîţu, în valul 4 va fi nevoie de 2.000 de paturi pe secţiile de terapie intensivă.

    „Dacă ne vaccinăm, nu este nevoie să ajungem la 1.600 de cazuri în ATI”, adaugă prim-ministrul.