BusinessMagazin

Tag: ciocolata

  • Preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30%; Ebola scumpeşte ciocolata

    Fluctuaţiile majore ale preţului la cacao pot afecta puternic producătorii de ciocolată, însă jucătorii din domeniu iau măsuri pentru a răspunde acestei probleme. “Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

    Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

    Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

    Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

    “Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, spune Mathieu Guemas de la GeoTraceability. GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia.

  • Ebola nu ajunge numai în spitale, ci şi în televizoare. Şi ar putea scumpi şi ciocolata

    The Hot Zone prezintă originile şi evoluţiile virusurilor ce declanşează febra hemoragică, Ebola şi Marburg în Africa. este adevărat că Ridley Scott (Alien) lucrează la acest proiect de circa un an împreună cu producătoarea Linda Obst, dar proiectul a devenit extrem de actual în momentul în care Ebola a început să se răspândească în Vestul Africii.

    În altă ordine de idei, Nestle se pregăteşte să facă faţă impactului epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în condiţiile în care preţul pentru cacao creşte din cauza temerilor că boala ar putea ajunge şi în Coasta de Fildeş, sursa a circa 40% din cacaua produsă la nivel mondial. Compania este în alertă, chiar dacă grupul nu are fabrici în cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia şi Guinea, spune directorul general Paul Bulcke.

    Coasta de Fildeş este pe o listă de 13 state cărora Organizaţia Mondială a Sănătaţii le-a cerut săptămâna trecută să fie pregătite pentru cazuri de Ebola, pentru a se asigura că epidemia nu se răspândeşte. Nestle crede că trimestrul patru al anului ar putea fi dificil, din cauza epidemiei, a tulburărilor politice  şi creşterii preţurilor materiilor prime. În ultima lună, preţul contractelor futures pentru cacao a crescut cu 16%.

     

  • Kandia Dulce: ”Faţă de mărci româneşti cu tradiţie există un ataşament emoţional în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”

     “Dezavantaje nu există. Kandia Dulce are ceva ce nu au mărcile internaţionale: sunt mărci româneşti şi există un ataşament emoţional  în relaţia cu consumatorii, ataşament care nu poate fi cumpărat pentru nimic în lume”, declară Munteanu. Tot ea admite că brandurile cu tradiţie se confruntă cu o provocare majoră zi de zi: de a fi în continuare relevante pentru consumatori (atât pentru cei care au avut experienţe anterioare cu brandul sau au crescut cu el, dar şi pentru noile generaţii de consumatori), mai ales în contextul competiţional actual, în care mărcile româneşti se confruntă cu cele internaţionale. Cel mai relevant exemplu pentru Kandia Dulce este Rom, spune reprezentanta companiei. ”Cu o tradiţie de peste 50 ani, Rom a devenit un simbol naţional, un brand despre români şi România şi, astfel, a reuşit să fie relevant pentru toate categoriile de consumatori şi, în special, pentru generaţia tânără”, susţine Gabriela Munteanu. Rom a devenit lider al categoriei de batoane de ciocolată, cu peste 36 de milioane de bucăţi vândute anual, iar produsul a fost extins şi în alte categorii, de pildă praline şi biscuiţi. La rândul său Kandia, prima ciocolată produsă vreodată în România, ocupă locul trei în segmentul de ciocolată amăruie iar Măgura este liderul segmentului de miniprăjituri (cu vânzări de peste 35 de milioane de bucăţi pe an).

    Dincolo de puterea mărcilor însă contează mult ca liniile de producţie să ţină pasul cu tehnologia iar pe parcursul ultimelor două decenii, investiţiile totale pentru modernizarea şi menţinerea facilităţilor de producţie la stadarde europene se ridică la 20 de milioane de euro. În fiecare an sunt necesare investiţii de 500.000-1.000.000 de euro pentru achiziţia de echipamente şi dispozitive noi iar pentru întreţinerea echipamentelor şi a spaţiilor de producţie sunt necesare în fiecare an bugete de 400.000 -700.000 de euro.

  • Vestea care va afecta toţi iubitorii de Nutella şi Ferrero

    Producătorii de ciocolată şi fanii produselor care folosesc alune, printre care şi Nutella, vor trebui să se confrunte cu majorarea masivă a preţurilor, după ce vremea a devastat recoltele de alune de pădure, potrivit The Independent.
    70% din producţia de alune a lumii creşte în Turcia. Anul acesta, recolta ar putea fi afectată de furtunile cu grindină şi gheaţă de la sfârşitul lunii martie. Furtunile au distrus florile alunilor într-o perioadă importantă în ciclul de viaţă.

    Preţul alunelor a crescut deja cu mai mult de 60 de procente. Deja confruntaţi cu creşterea preţului pentru cacao, ciocolatierii trebuie să să confrunte cu preţul alunelor care va ajunge la 10.500 de dolari/tonă, comparativ cu preţul de 6.900 de dolari/tonă pe care îl plăteau în februarie, potrivit lui Michael Stevens, un trader din Edinburgh.

    Dimensiunea pagubei este neclară, dar reprezentanţii industriei de alune de pădure prezic că vor recolta doar 540.000 de tone din ţinta de 800.000 de tone.

    Cele mai mari companii producătoare urmăresc astfel piaţa pentru a vedea care va fi următoarea mişcare pe care trebuie să o facă. Ferrero este printre cele mai afectate companii: cumpără 25% din producţia mondială de alune de pădure, fiind cel mai mare cumpărător de alune. Totuşi, compania a achiziţionat recent Oltan – cel mai mare producător de alune din Turcia, astfel s-ar putea ca dimensiunea pagubei să fie atenuată pentru companie. Ferrero nu a răspuns solicitărilor The Independent referitoare la modul în care preţul alunelor va afecta afacerile companiei.

    Compania americană Cadbury, pentru care cele mai mari vânzări sunt realizate de un baton de ciocolată cu alune, a refuzat să declare pentru The Guardian dacă va creşte preţurile batonului cu ciocolată.

    În timp ce vremea din Turcia a coincis cu o secetă în California care a urcat preţul alunelor la un maximum al ultimilor nouă ani, cacaoa este mai scumpă din cauza shimbărilor pieţei cauzate de creşterea apetitutului pentru ciocolată al indienilor şi chinezilor.

  • 5 lucruri uimitoare realizate cu imprimante 3D

    Produsele obţinute prin printare 3D sunt la mare căutare, iar comercianţii încep să genereze o piaţă considerabilă. Printarea în forma tridimensională pare să nu aibă limite, însă unii producători au avut rezultate ieşite din comun.

    1. Produse alimentare

    Compania 3D Systems a dezvoltat un aparat numit Chefjet care poate produce ciocolată sau pizza.

    2. Maşini de curse

    Patruzeci de studenţi de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Changsha, China, au construit o maşină de curse folosind exclusiv componente printate. Maşina poate ajunge la 160 de kilometri pe oră şi are greutatea de 220 de kilograme.

    3. Baterii şi generatoare

    Firma Erichsen a produs un generator manual, al cărui centru poate produce până la 4.000 de rotaţii pe minut. Energia produsă este suficientă pentru încărcarea electronicelor de mici dimensiuni, precum telefoanele mobile.

    4. Bicicletă de nylon

    Grupul european EADS a creat o bicicletă pentru a demonstra modul în care utilizează tehnnologia printării 3D. Aparatul este perfect funcţional şi conţine mai multe straturi de nylon suprapuse.

    5. Scule

    Mai mulţi producători au început să se folosească de tehnologie pentru a produce scule; avantajul pentru clienţi este că pot obţine produsul în câteva ore, chiar dacă magazinul nu îl are pe stoc.

  • Culmea artei interactive: instalaţie din ciocolată comestibilă (FOTO, VIDEO)

    Artista scoţiană Anya Gallaccio a creat o lucrare intitulată “Stroke”, care a presupus tapetarea unei încăperi cu bucăţi de carton pe care a întins ciocolată amăruie, invitând vizitatorii să interacţioneze cu ea, scrie Boston Globe.

    Cei care vin să admire “Stroke” până la jumătatea lui iulie pot chiar lingă sau să ronţăie ciocolata de pe bucăţile de carton tapetat cu ea. Artista zice că vrea ca lucrarea ei nu numai să le stimuleze simţurile, dar şi să-i facă să se gândească la asociaţiile trezite în mintea lor de ciocolată. Expoziţia este sponsorizată de firma Chocolate Trading Company din Macclesfield, Cheshire.

  • Zece batoane de ciocolată care au schimbat industria dulciurilor

    10. Milky Way

    Când a debutat în anul 1923, a fost primul baton care să se inspire dintr-un desert cunoscut: milkshake-ul cu acelaşi nume. Ani mai târziu, acelaşi desert avea să inspire batonul Dulce de Leche şi plăcinta cu brânză şi căpşuni a celor de la Kit Kat.

    9. Nestle Crunch

    Înainte de lansarea acestui baton, interiorul produselor de acest gen erau umplute cu nuci, caramel sau alte creme. Introducerea orezului expandat a lansat un nou curent în industrie şi a ajutat la scăderea preţurilor.

    8. Cadbury Milk Chocolate

    Fabrica din Birmingham, Anglia, locul unde aceste batoane au fost concepute în 1897, funcţionează şi în ziua de astăzi, iar batoanele Dairy Milk sunt în continuarea printre cele mai vândute din lume.

    7. Scharffen Berger

    Primul baton de ciocolată de casă a avut lansarea în 1997 şi a fost un succes instantaneu. A fost lansat în variante cu conţinut ridicat de cacao, de peste 75%.

    6. Grenada Chocolate

    Deoarece batoanele de ciocolată sunt produse mai ales în Europa şi America de Nord, fermierii care au grijă de soiurile de cacao nu primesc, de cele mai multe ori, laudele meritate. Astfel, compania Grenada Chocolate, fondată în 1999 de un expat american încearcă să folosească resursele locale fără a mai apela la producătorii străini.

    5. Snickers

    La mai bine de 80 de ani de la lansare, acest baton produs de compania Mars este cel mai bine vândut produs din industrie. Chiar dacă nu a revoluţionat în vreun fel piaţa de profil, Snickers reprezintă nivelul de referinţă atunci când ne gândim la ciocolată.

    4. Nestle Milk Chocolate

    Înainte de introducerea sa în 1875, batoanele de ciocolată aveau un gust amărui. Producătorii de ciocolată nu puteau îndulci produsele cu lapte normal, pentru că ar fi subţiat prea mult crema. Astfel, prin ideea de a folosi lapte condensat, cei de la Nestle au schimbat complet industria.

    3. Toblerone

    Celebrul baton a debutat în 1908, iar ciocolata elveţiană este şi astăzi unul dintre cele mai căutate dulciuri.

    2. Hershey’s Milk Chocolate

    Poate că Nestle a inventat batonul de ciocolată cu lapte, însă Hershey este compania care l-a făcut celebru. Milton Hershey a reuşit să construiască un sistem impresionant de distribuţie, transformând batonul într-o obsesie americană. În Statele Unite există chiar şi un muzeu dedicat celebrului produs.

    1. Kit Kat

    Fiind primul baton care s-a promovat cu ideea de a fi împărţit cu alţii, Kit Kat este creditat cu transformarea batoanelor de ciocolată într-o gustare socială. A fost, deasemenea, primul produs-desert care să fie recunoscut la nivel global. Zeci de ani mai târziu, batonul rămâne o obsesie globală: chiar şi gigantul IT Google a denumit una din versiunile sistemului de operare Android “Kit Kat”.

  • Ascensiunea Regelui Ciocolatei – cum a ajuns magnatul Poroşenko preşedintele Ucrainei

    Părea puţin probabil în urmă cu nici şase luni, dar magnatul Petro Poroşenko, cu afaceri importante în producţia de dulciuri, a fost ales preşedintele Ucrainei. Întrebarea rămâne, însă: este Poroşenko un oportunist sau un vizionar? Cei care ar vrea să-l înţeleagă pe Poroşenko ar trebui să viziteze Vinnîţea, reşedinţa unei regiuni la circa 200 de kilometri de Kiev. Oraşul, situat pe râul Bug, are 370.000 de locuitori şi o universitate de medicină.

    Timp îndelungat, oraşul a avut două atracţii turistice. Prima este casa lui Nikolai Pirogov, cel care a fondat medicina de război în Rusia. Pirogov a murit în 1881, iar în prezent se află îmbălsămat la Vinnîţea. Cealaltă atracţie este sediul “Werwolf” al lui Hitler, construit în 1942 şi situat într-o pădure la 8 kilometri de oraş. Dar de circa trei ani, Vinnîţea are şi o a treia atracţie turistică: cel mai mare spectacol cu fântâni arteziene muzicale, scrie revista germană Der Spiegel. Turişti din toată Ucraina vizitează oraşul pentru a vedea spectacolul, considerat printre cele mai impresionante 10 de acest fel din lume.

    Sau cel puţin aşa se spune în cele două fabrici de ciocolată din Vinnîţea, ambele deţinute de conglomeratul Roshen, al lui Poroşenko. Roshen este cel mai mare producător de ciocolată din Ucraina, iar Poroşenko unul dintre cei mai bogaţi ucraineni, cu o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari înaintea crizei.

    Fântânile arteziene au fost un cadou al miliardarului pentru locuitorii din Vinnîţea, pe care îi reprezintă în parlamentul de la Kiev. În Vinnîţea nu sunt semne ale luptelor din alte regiuni ale ţării. Este un oraş calm şi modern. Transportul în comun funcţionează permanent şi există chiar şi o linie telefonică la care locuitorii se pot plânge primarului când nu funcţionează ceva.

    Piaţa în stil Poroşenko. Cu câteva zile înaintea alegerilor, Poroşenko a vizitat oraşul pentru a convinge populaţia să-l susţină. Miile de oameni care l-au aşteptat nu au fost greu de convins, potrivit Der Spiegel. Şi nu doar pentru că 5.000 dintre locuitori lucrează în fabricile lui, ci şi pentru că plăteşte salarii mai mari decât în alte locuri. Recent, a deschis o a treia fabrică în oraş.

    Oamenii s-au adunat în centrul oraşului, cu baloane în culorile naţionale ale Ucrainei şi steaguri cu sloganul “Trăieşte într-un nou mod – Poroşenko!”. Fiul de 28 de ani al miliardarului, Aleksei, reprezentant în parlamentul regional, l-a aşteptat lângă podium.

    Candidatul la prezidenţiale a întârziat 20 de minute. Poroşenko, în vârstă de 48 de ani, purta un costum albastru, cu cravată cu dungi. A compensat pentru întârziere printr-un discurs înflăcărat. “Nu vom mai permite niciodată cuiva să tragă Ucraina înapoi în trecut. Vom înfiinţa o nouă armată, capabilă să apere suveranitatea ţării noastre. Şi nu mai putem trece niciodată printr-o ruşine precum anexarea Crimeei”, a strigat el către mulţime.

    Oamenii adunaţi în centrul oraşului au răspuns scandându-i numele. Poroşenko a promis tot ce au vrut oamenii să audă: o poliţie “care să apere drepturile fiecărui cetăţean”; pace pentru ca oamenii de afaceri să revină; sprijin pentru clasa de mijloc; perspective pentru tineri. “Ceea ce am făcut la Vinnîţea vom face şi în restul ţării. Vom fi mândri să trăim în Ucraina.”
    andidatul surpriză. În prezent, nimeni nu este mândru că trăieşte în Ucraina. Şi nici măcar Poroşenko, între timp ajuns preşedinte, nu a explicat cum va face toate aceste lucruri într-o ţară aproape în faliment.

    Dar fabricantul de ciocolată este un personaj care inspiră, aflat într-o stare permanentă de nelinişte, de impulsivitate. “Nu este lipsit de forţă”, spune o persoană care îl cunoaşte. Alţii îl descriu pe cel care afirmă că vrea să salveze Ucraina ca pe un om exploziv, isteric, răzbunător şi, câteodată, ciudat şi nebun. Oportunitatea organizării alegerilor prezidenţiale a fost pusă sub semnul întrebării de boicotul din regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate de separatişti, dar şi de incertitudinile privind poziţia Rusiei. În acelaşi timp, însă, Ucraina avea nevoie de un şef de stat.

    Deşi în urmă cu jumătate de an nimeni nu‑şi imagina o candidatură a miliardarului, care pe lângă producţia de ciocolată are şi fabrici auto, un şantier naval şi un post TV, într-o perioadă de câteva săptămâni notorietatea acestuia a crescut la un asemenea nivel, încât i-a permis să câştige alegerile din primul tur.

    Lungul drum către avere. Poroşenko este originar dintr-un mic oraş la sud-vest de Odesa, aproape de graniţa cu Republica Moldova. Tatăl său a lucrat ca inginer agronom în perioada sovietică, iar mai târziu a devenit director al asociaţiei antreprenorilor Ukrprominvest. În arhivele statului există unele indicii că tatăl lui Poroşenko ar fi petrecut doi ani în închisoare pentru că ar fi furat de la stat.

    Petro era destul de neastâmpărat în şcoală şi, chiar dacă avea note bune în general, a avut media scăzută la purtare. A practicat sporturi, mai ales judo, iar după ce s-a bătut cu patru cadeţi la comisariatul militar a fost trimis să facă armata în Kazahstan. După serviciul militar obligatoriu, Petro a studiat relaţii internaţionale şi drept internaţional la Kiev. În timpul facultăţii s-a întâlnit cu Marina, care avea să-i devină mai târziu soţie.

    Primul copil al celor doi, un băiat s-a născut în 1985, urmat de două fete gemene în 2000 şi un alt fiu în 2001. În timp ce Poroşenko îşi termina studiile la începutul anilor ‘90, URSS se destrăma. La fel ca mulţi oameni cu studii superioare, a ales să-şi deschidă o afacere, în comerţul cu boabe de cacao. În anii í90 a început să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria.

    Poroşenko a organizat aceste fabrici în grupul Roshen, după partea din mijloc a numelui său. Roshen se situează, după venituri, pe locul 18 în lume între companiile producătoare de dulciuri, nu cu mult în urma unor nume precum Haribo, Lindt şi Arcor. Succesul lui Poroşenko, adus de vânzările mari din Rusia, a devenit însă un blestem odată cu înrăutăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

  • LIDL retrage de pe piaţă ciocolată suspectă de salmonella

    Mai multe afişe de informare a clienţilor au fost lipite în zona caselor de marcat ale unor magazine Lidl din Cluj-Napoca, în care aceştia sunt anunţaţi că pot returna tableta cu fulgi de cocos asupra căreia există suspiciuni de infestare cu salmonella “chiar fără a face dovada bonului de casă”, primind contravaloarea produsului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Lidl a decis să retragă în mod preventiv produsul. Până în momentul de faţă nu s-au înregistrat reclamaţii referitoare la acest produs. Niciun alt produs comercializat de Lidl nu este afectat de această rechemare”, se arată în informare.

    Suspiciunea de contaminare cu salmonella a produsului a apărut după ce, în cadrul analizelor de autocontrol efectuate de magazin, au fost analizate două probe, la un laborator din Germania, dintre care una a ieşit pozitivă pentru această bacterie. Drept urmare, Lidl a retras toate produsele din acel lot şi a făcut şi rechemarea în rândul populaţiei.

    Pe de altă parte, în rândul cumpărătorilor acestor tablete de ciocolată nu au existat reclamaţii.

    O alertă privind o posibilă contaminare cu salmonella a unor tablete de ciocolată de origine poloneză, comercializate într-un lanţ de magazine din ţară, a fost dată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în 25 aprilie, a declarat pentru MEDIAFAX directorul Direcţiei Audit din ANSVSA, Monica Neagu.

    “Lanţul de magazine ne-a informat şi noi am dat alertă. Au mai fost cazuri raportate la Comisia Europeană de salmonella în ciocolată. Poate fi din cauza unui ingredient sau a procesului tehnologic, pentru că la noi produsul a ajuns ambalat, fără probleme. Am informat şi autorităţile din Polonia care vor stabili ce măsuri trebuie luate de producător”, a spus Neagu.

    Salmonella, una din cele mai răspândite bacterii alimentare, are peste 2.500 de serotipuri, dintre care doar două sunt patogene pentru om. După depistarea bacteriei, trebuie să se facă tipizarea pentru a se vedea despre ce serotip este vorba. Analizele pentru tipizarea salmonella durează între şapte şi 10 zile.

  • Regina ciocolatei de casă face 1,5 milioane de euro într-una dintre cele mai frumoase comune din ţară

    Ibolya Laczko a vrut să ducă mai departe tradiţia fabricării de ciocolată de casă din localitatea Remetea, judeţul Harghita, şi a deschis împreună cu soţul ei propria fabrică, End-Ibo, la începutul anului 2000.

    Au început să producă ciocolată de casă cu şase angajaţi într-o secţie cu o suprafaţă de 128 de metri pătraţi aflată lângă casa în care locuiau, iar după un an au construit o nouă fabrică. Începând cu jumătatea anului 2012, după ce soţul ei a decedat, Ibolya Laczko a preluat frâiele firmei.

    Produsele de la End-Ibo, ciocolată de casă, turtă dulce şi încă alte câteva tipuri de dulciuri, ajung în 18 judeţe din ţară, dar şi în Ungaria. “Este destul de greu să ai o afacere în România şi mai ales în industria alimentară, unde cerinţele sunt foarte mari, de la un an la altul s-a schimbat legislaţia, a trebuit să facem investiţii noi pentru ca fabrica să corespundă normelor UE,  dar din fericire am reuşit să facem faţă tuturor cerinţelor”, spunea antreprenoarea într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

    În prezent, fabrica are o suprafaţă de 450 de metri pătraţi şi 50 de angajaţi. În 2012, societatea End-Ibo a înregistrat o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro.  “Majoritatea  profitului l-am reinvestit, mereu fiind nevoie de noi dotări, de utilaje, doar aşa îţi poţi menţine un loc pe piaţă”, a declarat antreprenoarea.