BusinessMagazin

Tag: cereri

  • Un singur incident poate justificarea etichetarea din nou a României drept ţară coruptă

    Senatul a mai blocat şi în februarie cererea DNA de încuviinţare a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian, iar Camera Deputaţilor a respins în martie o cerere similară pentru Laszlo Borbely, fără ca reacţiile externe să atingă astfel de intensitate, nemaivorbind de cele interne, care au mers până la cererea PNL de alegeri anticipate şi chemarea poporului să iasă în stradă ca să dea jos guvernul (chestiuni explicabile prin faptul că acum a fost vorba de un fruntaş PSD, nu de unul de la PNL sau UDMR).

    În cazul lui Şova, ceea ce distinge situaţia faţă de cele menţionate mai sus este însă decizia conducerii Senatului, în speţă a preşedintelui Călin Popescu-Tăriceanu, de a folosi drept etalon de validare a votului prevederile din regulamentul Senatului (2005) şi statutul parlamentarului (2006) care spun că hotărârile în privinţa cererilor de reţinere, arestare sau percheziţie a parlamentarilor care sunt sau au fost miniştri se iau cu majoritate califi-cată (jumătate plus unu din totalul senatorilor) şi nu cu majoritate simplă (jumătate plus unu din senatorii prezenţi la vot).

    Acest etalon de cvorum rămăsese specific numai în Senat, întrucât Camera şi-a actualizat regulamentul după două decizii CCR din 2008 care precizează că, aşa cum prevede Constituţia, cererile procurorilor sunt adoptate de parlamentari doar cu majoritate simplă. Chichiţa găsită acum de juriştii PSD a fost să arate că deciziile CCR din 2008 nu au legătură cu cazul Şova, pentru că ele nu se referă la cereri ale procurorilor de arestare, reţinere sau percheziţie a foştilor sau actualilor miniştri (adică aşa cum a cerut DNA în cazul lui Şova), ci numai la cereri de încuviinţare a punerii sub urmărire penală (adică aşa cum s-a întâmplat, de pildă, la votul de anul trecut când Senatul a aprobat rapid cu majoritate simplă cererile procurorilor de încuviinţare a urmăririi penale pentru Şerban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu şi Ion Ariton).

    Cert e că PNL, după ce cu ocazia votului n-a contestat etalonul de cvorum aplicat de Tăriceanu, probabil fiindcă nici n-a înţeles ce se întâmplă, a început apoi să vorbească de posibile acuzaţii de abuz în serviciu la adresa lui Tăriceanu şi să promită că va contesta la CCR etalonul de cvorum folosit. Cât despre DNA, soluţia acesteia, mult mai eficientă juridic şi practic, a fost să sesizeze direct CCR pentru „conflict de natură constituţională între puterile statului“.

  • Libertatea de exprimare în viziunea Facebook. Ce se ascunde în spatele propagandei

    La doar două săptămâni după ce Mark Zuckerberg a publicat o declaraţie extrem de vehementă cu privire la libertatea de exprimare, Facebook a acceptat să cenzureze în Turcia imagini ale profetului Mohamed, inclusiv imagini similare celor care ar fi determinat atacurile de la publicaţia pariziană Charlie Hebdo.

    „Am luat decizia de a nu cenzura pentru că vocile oamenilor – chiar dacă ele sunt uneori jignitoare – fac din această lume un loc mai bun şi mai interesant“, scria Zuckerberg pe 8 ianuarie. „Facebook a fost întotdeauna un loc unde oameni din lumea întreagă împart idei şi viziuni. Respectăm legile fiecărui stat, dar nu vom lăsa niciodată o ţară sau un grup de oameni să dicteze ceea ce oamenii pot împărtăşi.“

    Este un exemplu care arată cât de complicată este problema libertăţii de exprimare şi care dă o anumită greutate criticilor primite de Zuckerberg în urma declaraţiei sale. Deşi principiile transmise de către CEO-ul reţelei de socializare sunt corecte, ele nu sunt susţinute de practicile de zi cu zi ale Facebook.

    În luna decembrie, la cererea agenţiei ruse de reglementare în materie de online, reţeaua a acceptat să cenzureze pagina celui mai vehement critic al lui Vladimir Putin. Jurnalistul Michael Birnbaum remarca, la acel moment, „noile limite ale Facebook în ceea ce priveşte abilitatea de a servi drept platformă pentru mişcările politice de opoziţie“. Mai multe persoane au criticat reţeaua pentru retragerea unor pagini ale mişcărilor de rezistenţă din Siria, China sau Tibet, acolo unde circulă şi o petiţie împotriva cenzurii practicate de Facebook.

    Chiar dacă Facebook nu activează în mod oficial în China, compania lui Zuckerberg a răspuns pozitiv mai multor cereri din partea administraţiei chineze. Acest lucru poate fi perceput ca un prim semn că Facebook ar fi de acord să opereze, într-o formă ultracenzurată, pe o piaţă cu 648 milioane de utilizatori de internet.

    Un alt episod care a stârnit numeroase controverse s-a derulat în luna mai 2014, când oficialii din Iran au blocat accesul rezidenţilor la WhatsApp, ca urmare a faptului că Facebook achiziţionase aplicaţia pentru suma de 19 miliarde de dolari. Zuckerberg a fost atunci numit „un sionist american“ de către Adbolsamad Khorramabadi, şef al comisiei iraniene împotriva crimelor pe internet.

    În cazul Turciei, însă, lucrurile par a fi ceva mai complicate. Potrivit celor de la BBC, reţeaua socială a blocat un număr de pagini „jignitoare la adresa profetului“ după a primit un ordin judecătoresc emis de un complet din Ankara. „Facebook a acţionat pentru ca un anumit conţinut să nu mai fie vizibil pe teritoriul Turciei, în urma unei cereri din partea autorităţilor“, notează BBC. În trecut, companii de social media care nu au respectat asemenea ordine, precum Twitter sau YouTube, au fost interzise pe teritoriul statului turc.

    Turcia reprezintă un segment extrem de important nu doar pentru Facebook, ci pentru toate companiile din zona de tehnologie; numărul tot mai mare de tineri pasionaţi de lumea digitală şi economia în curs de dezvoltare au atras atenţia marilor jucători din zona de IT. Ultimul raport de transparemţă al celor de Facebook scoate însă în evidenţă o problemă, respectiv faptul că autorităţile au trimis aproape 2.000 de cereri de cenzurare a conţinutului. Din acest punct de vedere, la nivel global Turcia este depăşită doar de India. Cererile se referă în general la critici aduse lui Atatürk, fondatorul Turciei moderne, sau la adresa preşedintelui Erdogan.

    Fiind o companie globală, Facebook trebuie să respecte legile fiecărui stat în care operează. Oamenii lui Zuckerberg nu pot alege ce regulamente să urmeze, iar compania s-a dovedit de-a lungul timpului cooperantă în faţa deciziilor emise de autorităţile locale.

    Compania a mai fost implicate în numeroase scandaluri de-a lungul timpului, fiind acuzată inclusiv de realizarea anumitor experimente cu scopul de a modifica starea de spirit a utilizatorilor. Cu toate acestea, decizia de a cenzura mai multe postări vine la foarte scurt timp după declaraţia în care Zuckerberg apăra libertatea de exprimare şi condamna cenzura de orice fel.

  • Reţeaua de socializare Facebook, acuzată de încălcarea confidenţialităţii de 17.000 de utilizatori

     Max Schrems, în vârstă de 26 de ani, a făcut apel, săptămâna trecută, la utilizatorii Facebook să se alăture unei cereri depuse de acesta la Tribunalul comercial din Viena ca parte a campaniei sale.

    Potrivit legii australiene, un grup de persoane poate transfera pretenţiile sale financiare unui singur individ, în acest caz Max Schrems.

    Schrems a precizat că ecoul la apelul său a fost “colosal, mai mult decât s-a aşteptat”, precizând că majoritatea persoanelor care s-au înscris au fost din Europa.

    “E-mailurile şi feedback-ul primite au fost pozitive şi ceea ce este interesant este că mulţi oameni spun că în cele din urmă cineva face ceva în această direcţie”, a spus Max Schrems.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Corlăţean: Nu exclud o nouă operaţiune de repatriere a românilor din Fâşia Gaza, dacă nu mai multe

     Corlăţean a amintit că pe 14 iulie s-a încheiat o operaţiune de repatriere a 84 de cetăţeni din zona Gaza, români în special, dintre care foarte mulţi copii şi o parte din ei soţi palestinieni, această operaţiune fiind extrem de dificilă, cu conflict în teren, după o cooperare remarcabilă cu Israelul şi cu autorităţile din Ramallah.

    Ministrul de Externe a afirmat că există mai multe noi solicitări de repatriere, într-un număr comparabil cu operaţiunea care a avut loc anterior, dar în grupuri diferite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Dreptul de a fi uitat”. Google a primit din România 932 de cereri de eliminare din căutări a 4.611 linkuri

     Aceste solicitări din România privind eliminarea unor rezultate din căutările Google au fost primite în perioada 29 mai – 30 iunie, conform reprezentanţilor Google România.

    La nivel european, Google a primit 70.000 de solicitări de eliminare din căutări a 267.550 de linkuri, în doar o lună de la lansarea unui site creat special în acest scop, cele mai multe astfel de cereri fiind primite din Franţa, după cum informat, vineri, AFP.

    Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat site-ul şi o comisie de experţi pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) conform căreia utilizatorii pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea livrării paşaportului. Compania care va câştiga 120.000 de euro din cel mai vânat contract al anului

    Compania Sameday Courier estimează că va livra 60.000 de paşapoarte în uma parteneriatului încheiat cu Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP).

    În schimbul unei taxe de 8,68 lei, persoanele cărora li se eliberează paşaportul pot opta pentru livrarea lui la domiciliu. Tariful este unic atât pentru Bucureşti, cât şi pentru provincie. Durata de livrare a paşapoartelor este de 24 până la maximum 48 de ore de la preluarea lor din cadrul DGP. Prin această masură se elimină obligaţia persoanelor de a se prezenta la ghişeu pentru a ridica paşaportul. Rămâne însă necesară prezenţa la momentul depunerii documentelor pentru eliberarea documentului de călătorie.

    Parteneriatul cu DGP a început la data de 23 iulie 2014 şi a fost încheiat în urma unei licitaţii publice.

    Procesul de livrare constă în completarea unei cereri de către destinatar, în momentul în care sunt depuse actele pentru emiterea paşaportului. Destinatarul este notificat prin SMS atunci când paşaportul este ridicat de la DGP şi urmează să fie livrat, conform procedurii. 

  • CNS: Cererile de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei, României în procesul la CEJ, aprobate

     Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit de la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxemburg o înştiinţare privind aprobarea cererilor de intervenţie ale Slovaciei, Ungariei, Greciei şi României în procesul în care CNS atacase refuzul Comisiei Europene de a înregistra iniţiativa cetăţenească privind impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor în UE, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Aceste state au termenul de 25 iunie să depună în scris argumentarea intervenţiei”, a spus Izsak Balazs.

    Ca urmare a aprobării cererilor, cele patru state vor deveni părţi în acest proces.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ: Camera discută marţi arestarea deputatului Florin Popescu. Curentul general este de respingere a cererilor DNA

     Surse parlamentare au declarat pentru MEDIAFAX că valul de anchete ale DNA având drept ţintă senatori şi deputaţi din mai multe partide a determinat o solidarizare a parlamentarilor în a refuza cererile de aprobare a percheziţionării, reţinerii sau arestării colegilor lor. De altfel, chiar în cazul lui Popescu, solicitarea DNA a plecat cu aviz negativ din Comisia juridică.

    Orice astfel de solicitare se face în baza articolului 72 din Constituţie, conform căruia “deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”. Conform aceluiaşi articol, urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de judecată aparţinând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Granturi de până la 10.000 de euro pentru tinerii antreprenori: Care sunt condiţiile de înscriere

     Debutanţii în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, pot să depună online cererile începând cu data de 10 martie, ora 10.00, până la epuizarea bugetului, în valoare de 21 milioane de lei, potrivit datelor publicate de Departamentul pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism.

    Tinerii vor beneficia prin intermediul programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro echivalentul în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare.

    De asemenea, Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele înfiinţate de tineri în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, cu până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei.

    Mai mult, beneficiarii programului vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care a hotărât că nu are nevoie de milioanele chinezilor şi a decis să îi trimită acasă

    Chinezii reprezintă 70% din totalul aplicaţiilor existente la sistarea programu-lui, potrivit publicaţiei South China Morning Post. Statul canadian acorda viză de rezident oricărui străin cu o avere mai mare de 1,6 milioane de dolari canadieni (1,5 milioane de dolari SUA) care accepta să acorde Canadei un împrumut fără dobândă, pe cinci ani, de 800.000 de dolari canadieni. Viza de rezident putea con-duce ulterior la obţinerea cetăţeniei.

    Canada a fost nevoită să îngheţe programul la mijlocul anului 2012, din cauza numărului foarte mare de cereri primite din partea milionarilor chinezi la consulatul ţării în Hong Kong. O parte a problemei era că viza avea un cost mult prea mic şi subevalua astfel rezidenţa permanentă în Canada, afirmă autorităţile.

    Nu existau suficiente dovezi că aceşti investitori „menţin legături cu Canada sau aduc o contribuţie pozitivă la economia ţării“, a argumentat Ministerul de Finanţe. Sfârşitul programului ar putea avea un efect devastator pentru piaţa imobiliară din oraşul canadian Vancouver, unde agenţiile estimează că în unele cartiere bogate chinezii au făcut 80-90% din achiziţii.

    După ce şi-au obţinut banii din tranzacţii imobiliare şi investiţii în ţara natală, dar şi din surse dubioase, precum tranzacţii nedeclarate statului şi corupţie, mil-ionarii chinezi încearcă să-şi mute acum familiile şi averile în afara ţării. Exodul a fost accelerat de o campanie anticorupţie iniţiată de actualul preşedinte, Xi Jinping.

    60% din chinezii cu averi de peste 10 milioane de yuani (1,6 milioane de dolari) aveau sau vroiau să obţină anul trecut permis de rezidenţă pentru o ţară străină, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Bain, citată de portalul Quartz. Foarte conştienţi de problemele pe care le pot avea în China, bogaţii încearcă să-şi asig-ure astfel o alternativă în afara ţării.