Tag: CEO

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 95 – Alin Ioaneş, CEO, Rombat SA

    Alin Ioaneş ocupă funcţia de CEO al producătorului de baterii Rombat SA din februarie 2021. Clujean de origine, el a studiat Economia şi Managementul la Universitatea Babeş-Bolyai şi şi-a construit cariera în mare parte în cadrul grupului britanic de ambalaje Versapak, unde a deţinut şi un rol internaţional, conducând operaţiunile din Londra şi făcând parte din consiliul de directori. 

    În prezent, Ioaneş coordonează o afacere cu o prezenţă extinsă, produsele Rombat fiind disponibile în peste 3.000 de magazine şi sprijinite de o reţea de peste 100 de centre de service în România. Compania exportă baterii în peste 40 de ţări din patru continente.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 93 – Alexandru Chiriţă, CEO, Electrica

    Cu o dedicare puternică pentru inovare şi sustenabilitate, Alexandru Chiriţă spune că se concentrează pe dezvoltarea unor soluţii care să sprijine tranziţia către o energie mai curată şi eficientă. Experienţa în gestionarea proiectelor complexe şi colaborarea cu echipe diverse îi permit să creeze valoare pe termen lung atât pentru companie, cât şi pentru comunitate. Crede cu tărie că tehnologiile emergente şi un management responsabil sunt esenţiale pentru un viitor energetic durabil, iar obiectivul său este să contribuie activ la această schimbare, prin strategii care asigură creştere şi impact pozitiv pentru toţi cei implicaţi.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Profită din plin de această etapă a vieţii, explorând pentru a descoperi ce te pasionează cu adevărat! Ieşi din zona de confort şi acceptă provocările, fiecare experienţă fiind o oportunitate de creştere. Construieşte relaţii autentice care pot avea un impact semnificativ în viitor şi îngrijeşte-ţi sănătatea fizică şi mentală, stabilind obiceiuri sănătoase. Nu uita că împlinirea vine din efortul de a atinge obiective care aduc beneficii tuturor!




     
  • Velin Ganev, CEO Danubius: Numărul de mici comercianţi din România este în scădere. Cornershop-urile dispar din ce în ce mai mult, durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică

    Numărul de mici comercianţi din România este în scădere, nu în creştere. Cornershop-urile dispar din ce în ce mai mult, durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică, a declarat Velin Ganev, CEO Danubius în cadrul conferinţei ZF Retail Summit 2025.

    ”Există un fenomen care trebuie să ne îngrijoreze. Numărul de comercianţi din România nu este în creştere, ci în scădere. Retailul suferă la un nivel micro. Noi am construit un ecosistem în care încercăm să ajutăm companiile mici şi foarte mici să câştige nu neapărat din produsele pe care ei le vând în mod tradiţional, ci prin produse care nu s-au gândit că le pot aduce venitori suplimentare.  De exemplu, niciun comerciant nu s-a gândit până acum că poate să câştige bani din încasarea de facturi la utilităţi”.

     Velin Ganev a spus că numărul de comercianţi care folosesc case de marcat este undeva la 400-430.000 de unităţi unice, companii propriu-zise. Comparativ, în Bulgaria sunt 320.000. ”Numărul din România este extraordinar de mic. Am observat în 2021-2022 încă un fenomen foarte îngrijorător. Dacă până ieri comercianţii aveau 3-4-5 zone de casierie, în acest moment s-au redus semnificativ la una, două maxim. Asta înseamnă că există o restrângere a pieţii, nu neapărat o extindere a ei. Brandurile mari sau companiile mari, retailerii mari într-adevăr se extind, îşi extind activităţile. Dar ei sunt doar o parte din piaţă. Cei mici, cornershop-urile, dispar din ce în ce mai mult. Durata lor de viaţa lor este din ce în ce mai mică”.

    Ce a mai declarat Velin Ganev:

    ►Danubius este de 30 de ani de zile prezent în piaţă ca furnizor de soluţii fiscale pe zonă de retail, în special în zona de IMM-uri.  În  ultimii 3 sau 4 ani am văzut o diversificare a modalităţilor de plată. Iar retailerii au început să acorde o mare atenţie la tot ce înseamnă analiză a datelor, pe care până acum nu ştiau cum să le folosească.

    ►Noi lansăm pentru retaileri un echipament fiscal care se numeşte BlueCash 500, o continuare a investiţiilor făcute în ultimul an. Tot în 2025 am lansat şi primă imprimantă fiscală cu bonul fiscal total digital.  Investim foarte mult în informaţie şi în digitalizarea informaţiilor.

    ►Când vorbim de centrul unui oraş, gen Bucureşti sau Cluj, este clar că cei care deschid în centrul oraşului se adresează unui specific de clienţi. De regulă, turişti. Ei aduc cel mai mare aport de vânzări în centrul oraşului.

    ►Când ne adresăm populaţiei, trebuie să ne gândim ce anume şi unde deschidem. Nu poţi să deschidiţi un Mobexpert pe Calea Victoriei, dar  poţi deschide un magazin cu obiecte de artă.

    ► Eu consider că România este o piaţă imensă, atât de virgină, încât există foarte, foarte mult loc de creştere în toate direcţiile posibile şi imposibile. Practic, noi ne-am renăscut în anul 2007, când am intrat în UE.

    ►Noi suntem foarte uşor manipulabili, ca şi populaţie vorbim. Învăţăm repede, vedem ce se întâmplă şi implementăm. Problema este că suntem ca un val, ne ducem într-o zonă, ne ducem în cealaltă zonă. Trebuie să există un echilibru. Echilibrul se creează cu timp şi cu educaţie. În ultimii 5-6 ani vedem un nivel de educaţie, mai ales în zona de retail, deja spre creştere. În retailul mic, noi să le arătăm prin tehnologie şi  îşi iau exemple de la jucătorii mari.

    ►Aşa cum a necesitat 30 de ani să ne dezmeticim din comunism, aşa ce mai probabil o să dureze încă puţin timp până când începem să ne dăm drumul şi spre zona de comerţ stradal. Eu sunt foarte optimist că tot ce înseamnă investiţii şi am respect pentru toate companiile care încă mai cred în piaţă românească.

    ►Trebuie să acordăm atenţie pool-ului foarte mare de comercianţi care, din păcate, au murit odată cu anul 2000 şi acum încep să se renască.

    ►Cred că fiecare dintre noi trebuie să facem acţiuni concrete. Nu doar să vorbim. Când spunem că ajutăm IMM-urile, chiar trebuie să facem ceva.

    ►Consider că în viitorul apropiat sau în viitorul îndepartat România va creşte. Zona stradală va creşte. Indiferent de situaţii. Dar va creşte odată cu numărul de turişti, cu numărul de oameni care se întorc în ţară. Oraşele mari nu înseamnă România. Bucureştiul nu înseamnă România.

    ►Sunt convins că viitorul este foarte bun, pentru noi cel puţin, pentru că România este o piaţă de consum. Se va dezvolta din ce în ce mai mult. Mi-aş dori să vedem din ce în ce mai mulţi comercianţi. Vrem să fie din ce în ce mai multe investiţii. Ne dorim să investim şi noi vom investi în continuare în tehnologie pentru că toţi retailerii au nevoie de tehnologie.

     

  • Bursă. Chimcomplex îl numeşte în funcţia de CEO pe Cosmin Şoaită. Mandatul britanicului Steven Hunt încetează pe 15 mai

    Chimcomplex (simbol bursier CRC), cel mai mare combinat local de produse chimice, cu două platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea, a anunţat că, pe 7 mai, consiliul de administraţie al companiei a decis încetarea mandatului de director general al britanicului Steven Hunt începând cu joia viitoare, pe 15 mai.

    În aceeaşi zi, funcţia de CEO va fi preluată de Cosmin Şoaită pentru un mandat de 12 luni, potrivit unui raport de la BVB.

     

    Ce spune compania despre noul director general:

     

    „Domnul Cosmin Şoaită este antreprenor şi economist, cu experienţă internaţională în management strategic, audit intern, achiziţii şi finanţare structurată. Din august 2024, face parte din Consiliul de Administraţie al Chimcomplex SA. Este absolvent al unui master în strategie industrială la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne şi deţine titlul de doctor în economie obţinut în cadrul aceleiaşi universităţi, printr-un parteneriat între mediul academic, statul francez şi compania Lafarge. Timp de 12 ani a activat în cadrul grupului Lafarge, dintre care o parte semnificativă a fost petrecută la sediul central din Paris, cu responsabilităţi internaţionale şi interacţiuni directe cu top managementul grupului.

    Revenit în România, şi-a dezvoltat propriile iniţiative antreprenoriale la Sibiu şi este lector asociat al Universităţii «Lucian Blaga» din Sibiu, unde predă discipline de controlling şi management.

    În declaraţia sa cu ocazia numirii, Cosmin Şoaită a transmis: «Sunt onorat de încrederea acordată de Consiliul de Administraţie al Chimcomplex prin numirea mea în funcţia de CEO. Este o provocare profesională în contextul actual, marcat de turbulenţe atât pe plan internaţional, cât şi intern. Suntem mobilizaţi pentru aplicarea unei foi de parcurs care să îmbunătăţească rezilienţa conjuncturală şi, totodată, să menţină Chimcomplex ca lider regional în chimie, mizând pe competenţele echipelor noastre, pe structura industrială solidă, dar şi pe agilitatea antreprenorială pe care o dorim gravată în ADN-ul companiei.»”

     

    Chimcomplex a raportat pentru 2024 un profit net consolidat de 2,7 mil. lei, în scădere de la 18,6 mil. lei în anul anterior, la vânzări conso­lidate de 1,5 mld. lei, în creştere cu 7%.

    În martie, compania a convocat acţionarii pentru a aproba, printre altele, un împrumut de până la 60 mil. euro din orice surse – bancare sau nebancare – şi vânzarea unor active non-core (care nu sunt esenţiale pentru activitate) în valoare de maxim 20 mil. euro.

    Titlurile CRC au pierdut 36% în ultimul an, ducând capitalizarea la 2,8 mld. lei. Principalii acţionari sunt CRC Alchemy Holding (84,8%) şi statul român (9%).

    Chimcomplex a dat în judecată Ministerul Energiei pentru că a primit un ajutor de stat mai mic decât a cerut

     

     

  • Întrebările lui Dragoş Damian, CEO Terapia, pentru candidaţii la preşedinţia României, Nicuşor Dan şi George Simion

    1.     Cum s-a numit prima construcţie a Uniunii Europene, cea a lui Schuman, din 1950?

    2.     Ce tip de pilot AI folosiţi?

    3.     Cum îl cheamă pe omul/ oamenii care este/ sunt mâna lor dreaptă în probleme economice, finanţe, bugetare, pe care se bazează şi ar vrea să-l pună ministrul al Finanţelor sau Ecoloniei?

    4.     Ce este GloBE?

    5.     Puteţi numi 5 antreprenori români care au construit/ au preluat fabrici, uzine sau combinate, care produc şi exportă, adică creează valoare adăugată în Roomânia? Care sunt fabricile? Ce exporturi au? Şi ce tip de ajutor cred echipele economice ale celor doi candidaţi că trebuie să dea pentru ca exporturile României să crească?

    6.     Sunt ţări de Europa de Est puternic exportatoare şi trebuie să ne gândim cum se face că oamenii de afaceri de acolo s-au axat foarte tare pe export? Cum se face că foarte multe dintre companiile construite înainte de 1990 în acele ţări au devenit companii strategice şi au fost orientate, cu ajutorul autorităţilor, către export? De ce nu are România un fond de investiţii, cum are Ungaria, care să încurajeze achiziţiile industriale ale companiilor româneşti în alte ţări, în aşa fel încât noi să facem hub-uri de producţie în alte ţări, cum fac ungurii şi polonezii în România? De ce nu putem să facem hub-uri industriale sau de distribuţie?

    7.     Când încep să plece delegaţii economice din România în India şi China?

    8.     Am nişte prieteni care s-au întors din Grecia şi au zis că n-au mâncat atâţi biscuiţi Croco, pe care i-au găsit în Grecia. Acum, întrebarea mea pentru candidaţi este: câţi oameni de afaceri români au fost decoraţi la Cotroceni? Ştiu că Antibiotice şi Dacia au primit premii, dar întrebarea mea nu este despre companii, ci despre omul care a creat fabrica sau imperiul de afaceri. Decorarea la Cotroceni este în atribuţia preşedintelui.

     

  • Cine este românul care conduce o companie de peste 700 de milioane de lei în ţara noastră şi cum vrea să ajungă să depăşească 1 miliard de lei

    100 Cei mai admiraţi CEO din România. 83 – Alexandru Stânean, CEO, TeraPlast

    A intrat în sectorul în care profesează „dintr-o pură întâmplare”, după cum spune chiar el, dar astăzi este un susţinător fervent al afacerilor cu capital românesc şi al creşterii economice sustenabile. Cu 1.150 de colegi în TeraPlast, Stânean consideră că „prea multe companii sunt one-man show. Succesul nostru este o construcţie colectivă.” Despre impactul admiraţiei în afaceri şi deciziile financiare, Stânean mărturiseşte că, deşi relaţiile personale şi admiraţia au o valoare, acestea „oferă o marjă de negociere de 5-10%, dar nu mai mult. Admiraţia şi relaţia personală pot influenţa decizia, dar nu sunt factorul determinant.” 

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Sunteţi ocupaţi cu alegerile, nu? Aşa-i că nu aţi auzit de Theodor, Sandra, Andrei, Ioan, David, Matei, Levin şi Noah?

    De Crin, Cristian, Daniel, Elena, George, John, Lavinia, Nicuşor, Sebastian, Silviu şi Victor aţi auzit, la fel şi de Ilie, Marcel, Catalin, Hunor şi de alţi politicieni.

    Ocupaţi cu aceştia v-a scăpat o ştire care n-are nimic în comun cu politica.

    Theodor, Sandra, Andrei, Ioan, David, Matei, Levin şi Noah sunt 8 adolescenţi – au 12, 13 si 14 ani, sunt din generaţia Alpha, li se spune Alpheri – membrii ai echipei Quantum Bits care a câştigat Marele Trofeu al Campionilor şi locul 1 la competiţia internaţională de robotică First Lego League 2025, desfăşurată între 1–5 mai în Grecia.

    Regula concursului este ca robotul să fie construit din piese Lego şi să aducă valoare adăugată printr-o serie de indicatori de performanţă. În fine, puteţi citi ştirea pe ZF, decupez doar un fragment: ”România a urcat pe primul loc, cu punctajul maxim – 600 de puncte, Quantum Bits bifând excelenţa în toate ariile competiţiei: proiectare robotică, performanţă tehnică, colaborare internaţională, inovare şi valori fundamentale”.

    Vedeţi aici înregistrarea emisiunii ZF Live cu Mihai Popescu, mentorul echipei

    În loc să citim mai des despre astfel de performanţe din sistemul de educaţie, cu care să umplem reţelele sociale şi cu care să ne mândrim citim despre maşinăriile de meditaţii care au devenit un sistem de educaţie în sistemul de educaţie. 

    Despre foşti miniştri ai educaţiei care au distrus învăţământul profesional. 

    Despre un sistem academic încovoiat de sinecuri politice şi de familie, fără legătură cu piaţa muncii. 

    Despre absolvenţi de limbi străine care lucrează în mall. 

    Despre foşti miniştri ai educaţiei care au fost miniştri ca să-şi tragă fonduri europene în folos personal. 

    Despre ”fondul” clasei. 

    Despre exodul creierelor cu complicitatea sistemului academic – pregătim ingineri cu predare în limba germană. 

    Despre şmecherii cu cornul şi laptele. 

    Despre foşti miniştri ai educaţiei care ştiu ce este de făcut după ce au fost miniştri ai educaţiei. 

    Despre cel mai mare NEET (categoria de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional) 16-25 ani din UE.

    Despre şcoală altfel la mall, la filme şi în excursii, nu în fabrici, pe şantiere. 

    Despre inexistenţa cercetării.

    Despre părinţi care îşi pregătesc copiii încă din grădiniţă să plece în străinătate. 

    Despre autobuze şcolare cu 400.000 de km la bord. 

    Despre profesori tineri demotivaţi, profesori seniori în burnout, 30% din profesori la vârsta de pensionare.

    Cei 8 tineri, copii de fapt, pot schimba România. Sunt alte sute, mii, zeci de mii de copii talentaţi şi deştepţi care ar putea să crească IQ-ul românilor, făcut praf în ultimii 35 de ani. Însă ei pleacă din ţară, nu se mai întorc. Exodul creierelor ne-a tâmpit, iar asta se vede în fiecare colţişor din România.

    Votul din 4 mai a spulberat un sistem de guvernare, cel care ne-a alungat sute, mii, zeci de mii de copii talentaţi şi deştepţi din ţară. Votul din 18 mai trebuie să reţină în ţară sute, mii, zeci de mii de copii talentaţi şi deştepţi.

    Aparent fără legătură directa cu subiectul dar legat de nevoia de reindustrializare, fabrici, uzine şi combinate cât vezi cu ochii. Lego finalizează anul acesta extinderea fabricii sale aflate pe un teren de 250.000 mp inn Nyeregyhaza, Ungaria – normal, toate fabricile cool au fost luate de Ungaria – şi a inaugurat acum o lună o fabrică mamut în Vietnam, pe 440.000 mp de teren.

    Daca ştiam să atragem investiţii industriale în fabrici, uzine şi combinate, inclusiv Lego, cu siguranţa nu mai plecau din România sute, mii, zeci de mii de copii talentaţi şi deştepţi.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. 87 – Alexandru Bogdan, CEO, ROCA X

    ROCA X, vehicul investiţional parte din Impetum Group, l-a numit pe Alexandru Bogdan în rolul de CEO în 2020, după ce anterior a deţinut poziţia de manager de investiţii în cadrul companiei. El a coordonat procesul de identificare şi selecţie a start-up-urilor în care ROCA X a investit până acum, contribuind la dezvoltarea acestui proiect încă de la lansare. Experienţa sa cuprinde abilităţi valoroase în product design, user şi customer experience, digital şi IT, toate aplicate la consolidarea proiectului. De asemenea, Alexandru Bogdan aduce şi o perspectivă antreprenorială proprie, susţinând astfel viziunea ROCA X.

     

    SFAT PENTRU MINE TÂNĂR

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.

  • Board-ul Tesla neagă informaţia conform căreia îi caută înlocuitor lui Elon Musk pentru poziţia de CEO

    Robyn Denholm, preşedintele producătorului auto Tesla, a negat informaţia conform căreia consiliul de administraţie al companiei caută un CEO cu care să îl înlocuiască pe Elon Musk după ce vânzările companiei au scăzut brusc, iar opinia publică a criticat puternic alianţa celui mai bogat om din lume cu administraţia Trump, potrivit FT.

    „A existat mai devreme un articol în presă care a susţinut în mod eronat că board-ul Tesla a contactat firme de recrutare pentru a căuta un nou CEO. Este fals. Elon Musk este CEO-ul Tesla, iar board-ul are încredere în abilitatea lui de a continua să execute strategia de creştere”, a scris Robyn Denholm într-o postare pe contul de pe platforma X al companiei Tsla.

    Răspunsul lui Denholm a venit ca reacţie la un articol din Wall Street Journal care scria că board-ul a contactat firme de recrutare pentru a căuta un succesor al lui Elon Musk, după ce investitorii au început să fie îngrijoraţi că miliardarul american se concentrează mult mai mult pe Washington decât pe propria companie.

    Donald Trump l-a adus pe Musk în centrul administraţiei sale, numindu-l la şefia aşa-numitului departament pentru eficienţă guvernamnetală (DOGE). Cel mai bogat om din lume a promis că va găsi un mod de a economisi anual 1.000 de miliarde de dolari din bugetul federal.

    Însă mutările lui controversate din administraţie şi mesajele sale de susţinere pentru partide extremiste, cum e AfD din Germania, a declanşat o reacţie puternică din partea clienţilor şi invesititorilor. Vânzările Tesla au scăzut puternic, iar oamenii protestează în faţa showroom-urilor Tesla.

    Profitul din T1 2025 a scăzut cu 71% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, o evoluţie mai proastă decât cele mai pesimiste aşteptări. Totodată, Tesla a pierdut titlul de cel mai mare producător de vehicule electrice din lume în faţa concurenţilor chinezi de la BYD.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu 30% de la începutul anului, iar capitalizarea bursieră a scăzut cu peste 800 de miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută, Elon Musk a cedat în faţa presiunilor pieţei şi a promis că va reduce semnificativ timpul alocat administraţiei prezidenţiale şi că va aloca mai mult timp companiei Tesla, deşi a anunţat anterior că va rămâne la DOGE până în 2026.

  • Liderii grupului Orange, din nou la Bucureşti doar pentru întâlniri cu şefii subsidiarei locale

    Liderii grupului francez Orange, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de comunicaţii, au fost prezenţi marţi în Bucureşti pentru discuţii cu membri ai echipei subsidiarei locale a grupului de telecom, conform datelor publicate pe conturile de social media ale Orange România.

    Christel Heydemann – CEO al Orange Group şi Mari-Noëlle Jégo-Laveissière – CEO al Orange Europe, care au fost însoţite de  Caroline Guillaumin – vicepreşedinte executiv pentru comunicare al Orange Group nu au avut şi interacţiuni cu media, la fel ca în cazul vizitelor din anii precedenţi, urmând astfel modelul celorlalte grupuri europene prezente pe piaţa locală, Vodafone şi Deutsche Telekom & OTE, de a reduce interacţiunile cu media şi de a limita datele comunicate despre performanţa operaţiunilor locale.

    Grupul Orange a anunţat pe 24 aprilie 2025 rezultatele financiare pentru primul trimestru al acestui an, dar acestea nu mai conţin date şi despre businessul din România şi alte pieţe mai mici, care sunt comunicate acum doar de două ori pe an – pentru primul şi cel de-al doilea semestru. Grupul Orange a anunţat venituri de 9,9 mld. euro, mai mari cu 0,6% şi un profit operaţional (EBITDAaL) de 2,48 mld. euro, mai mare cu 3,2%. Motorul creşterii pentru grupul Orange este reprezentat de operaţiunile din Africa şi Orientul Mijlociu (cu o creştere de 13% sau 231 mil. euro). În Franţa veniturile Orange au scăzut iar în Europa au fost relativ stabile (-0,2%).

    Christel Heydemann a mai fost în Bucureşti în martie 2024 şi în aprilie 2022 fără a avea, de asemenea, întâlniri cu media locală. În mandatul lui Heidemann grupul Orange a finalizat achiziţia fostului Romtelecom şi fuziunea cu fostul monopol din telefonia fixă, statul român deţinând acum 20% din entitatea formată în urma tranzacţiei.