„Aventura mea în domeniul turismului a început în urmă cu trei ani, atunci când am fondat proiectul Wildventure Romania, proiect prin intermediul căruia am centralizat peste 180 de experienţe din nişa turismului rural premium, pe care le-am promovat. Practic, am reuşit să scot la iveală România frumoasă şi să o prezint unui public de câteva sute de mii de persoane, dintre care o parte s-au transformat în clienţi recurenţi ai acestor servicii”, spune Radu Fusea, fondatorul platformei Travlocals.com.
Aceasta nu este prima sa încercare în domeniul antreprenoriatului, Radu Fusea administrând de-a lungul timpului firme din domeniul imobiliarelor sau al vânzărilor. „De asemenea, am petrecut câţiva ani şi în cadrul unei corporaţii, ca inginer proiectant, loc din care am dobândit anumite competenţe ce s-au dovedit foarte utile în businessurile ulterioare.” Pe 1 decembrie, anul trecut, Radu Fusea lansează
Travlocals.com, o platformă de rezervări care promovează cazări şi experienţe locale, atent selecţionate. „Totul a pornit de la o nevoie pe care am identificat-o, fără ca măcar să o caut. Mi se întâmpla adesea să văd în momente nepotrivite anumite experienţe pe care mi-ar fi plăcut să le încerc, dar când aveam nevoie de ele erau de negăsit. Aşa am hotărât să le descopăr pe toate şi să le centralizez în cadrul unei singure platforme, axate exclusiv pe aşa ceva. Astfel, comunitatea dezvoltată în jurul acestor servicii le poate rezerva mai simplu, mai rapid şi, foarte important, necomisionat.”
Modul de funcţionare al platformei este următorul: „Partenerii noştri sunt acceptaţi în urma unei verificări atente, iar ulterior sunt promovaţi
în baza unor abonamente.
Travlocals.com nu ia parte la procesul de plată, aceasta realizându-se necomisionat, direct între client şi gazdă, oferind astfel garanţia celui mai bun preţ”. Astfel, platforma oferă conturi individuale gazdelor, din care îşi pot administra personal rezervările, disponibilităţile, tarifele şi orice alte detalii, aşa cum o fac în cadrul celor mai moderne platforme internaţionale de booking. Clienţii pot rezerva serviciile promovate în cadrul platformei cu sau fără cont personal.
„Pentru a aduce platforma Travlocals.com am studiat foarte mult, am muncit la fel de mult şi am investit aproximativ 120.000 de euro. Un procent semnificativ din această sumă a mers către marketing, pe care l-am considerat la fel de important precum dezvoltarea platformei.”
În acest moment, pe platforma Travlocals.com sunt 60 de cazări listate şi 10 experienţe, de la tururi cu bicicleta în Roşia Montană, până la observarea bizonilor sau a urşilor în locurile care găzduiesc astfel de animale, degustări de vinuri sau plimbări cu sania trasă de câini husky.
„Pe Travlocals.com promovăm cazarile autentice în case tradiţionale, case boiereşti, conace sau castele, dar şi cazări mai spectaculoase, recent intrate pe piaţa turismului românesc, cum ar fi glampingurile sau căsuţele în copac. Practic, suntem interesaţi de toate serviciile care pot oferi turiştilor o experienţă aparte, care să le rămână în suflet pe tot restul vieţii. Pe noi nu ne interesează turismul de masă.”
Mai departe, platforma are deja înregistrate 364 de conturi de client, în condiţiile în care rezervările nu sunt condiţionate de crearea unui cont, 394 de rezervări sau solicitări de rezervare, în condiţiile în care de aproximativ o lună ne aflăm în pandemie de COVID-19.
„Începutul a fost foarte greu, însă odată ce am pus afacerea pe roate, vorba s-a răspândit în comunitate, iar acum ne este mult mai uşor să încheiem contracte cu potenţialii parteneri.”
În contextul în care platforma are doar patru luni de la lansare, Radu Fusea spune că este prea devreme pentru a vorbi de rezultate financiare. Izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi obligaţia la izolare pe care aceasta a declanşat-o fac ca estimările pentru anul în curs să fie şi mai greu de făcut, dar cu toate acestea antreprenorul îşi păstrează optimismul.
„Estimările noastre pentru acest an sunt semnificativ influenţate de pandemie, însă, până la apariţia acestei probleme aveam o medie de 15 noi parteneriate încheiate lunar. Obiectivul nostru, având în vedere datele actuale, este de a ajunge la 150 de parteneri până la finele anului şi de a le oferi tuturor rezultatele aşteptate, astfel încât să putem prelungi contractele.”
Radu Fusea mai este optimist dintr-un motiv, chiar dacă acum este evident că numărul de rezervări sau de parteneriate a scăzut semnificativ.
„Cele mai recente studii sociologice arată că noile generaţii nu se mai axează pe a avea, a deţine, ci pe a fi, a trăi, a experimenta. Aşadar, observăm un prim avantaj pentru turismul bazat pe experienţe cu iz local, acesta fiind capabil să satisfacă noile nevoi.”
În plus, actuala criză va schimba semnificativ turismul, promotorii experienţelor locale, autentice urmând a avea de câştigat, crede Fusea.
„În contextul actual al pandemiei globale, turismul la distanţe mari va deveni din obişnuinţă, cum era până în prezent, un lux. Teama de locurile aglomerate, rezervările cu mult timp înainte, combinate cu incertitudinea în care ne aflăm, vor face ca turismul fiecărei ţări să se bazeze pe propriii cetăţeni. Dacă ne referim în mod particular la turismul rural, bazat pe experienţe locale, este uşor să ne dăm seama că va avea mai mult de câştigat, întrucât chiar dacă vor călători în ţară, românii vor evita pentru o perioadă locurile aglomerate.” Astfel, planurile de supravieţurire sunt făcute, intenţia echipei Travlocals.com fiind de a duce conceputul peste graniţe.
„Planurile noastre sunt să acoperim o mare parte din piaţa românească a experienţelor cu iz local, iar ulterior să internaţionalizăm proiectul. Vom începe cel mai probabil cu ţările din Europa de Est, întrucât acestea şi-au conservat mai bine tradiţiile şi obiceiurile, încadrându-se excelent în tiparul proiectului nostru.”
Mai departe, Radu Fusea caută o soluţie pentru realizarea plăţilor online prin intermediul platformei, reglementările actuale fiind o piedică în acest sens. „De asemenea, intenţionăm să dezvoltăm şi o aplicaţie mobilă. Vom fi mereu atenţi să îmbunătăţim serviciile oferite de platformă atât la nivel de user experience, cât şi la nivel de securitate.”
Investiţiile în zona de marketing, pentru vizibilitatea brandului vor continua şi ele. „Odată ce toate acestea vor fi puse la punct, vom avea drum liber spre scalarea proiectului la nivel internaţional.”
Astfel, deşi acum singurele călătorii posibile sunt cele imaginare, odată cu depăşirea acestei crize, ar trebui să rezulte şi un nou mod de a face turism. Iar până atunci, Travlocals.com, proiect început acum patru luni, ar trebui să ajungă la maturitate, la fix pentru noua specie de călători.
Tag: cazare
-
Comisia pentru drepturile omului a eliminat privilegiile pe care le-ar fi primit Avocatul Poporului. Ea urma să aibă salariu şi pensie specială de judecător ÎCCJ, cazare gratuită şi paşaport diplomatic
Deputaţii din Comisia pentru drepturile omului au avizat iniţiativa privind organizarea şi funcţionarea Avocatului Poporului
Adriana Săftoiu a propus un amendament, care a fost aprobat, pentru eliminarea beneficiilor pe care urma să le primească Avocatul Poporului
Avocatul Poporului urma să aibă salariu şi pensie specială de judecător ÎCCJ, cazare gratuită şi paşaport diplomatic
Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor a eliminat privilegiile care urmau să fie date Avocatului Poporului. Acesta din urmă ar fi avut salariu şi pensie specială de judecător ICCJ şi paşaport diplomatic, însă Adriana Săftoiu a propus un amendament şi beneficiile au fost eliminate.
„Problema PLX 102 este modul în care este reglementat statutul conducerii instituţiei Avocatul Poporului, fiind asimilaţi cu magistraţii de la Înalta Curte, respectiv Curtea de necesară pentru îmbunătăţirea mecanismelor de funcţionare a instituţiei, dar riscul e ca această lege să fie considerată neconstituţională din cauza modului în care este reglementat statutul. Propunerea mea este să eliminăm din PLX referirile la statut”, a declarat Adriana Săftoiu în timpul şedinţei Comisiei drepturilor omului din Camera Deputaţilor, care s-a desfăşuta online.
-
Unde să fugi de telefon: ce e de făcut dacă vreţi să nu mai folosiţi atât de mult telefonul
Dacă, totuşi, vor să petreacă o vacanţă în linişte, există anumite locuri care-i ajută să se descurce fără avantajele tehnologiei moderne ca telefonia mobilă sau internetul fără fir. Printre acestea, conform Washington Post, se numără un complex de 17 bungalouri din Costa Rica, Lapa Rios Ecolodge, situat în pădurea tropicală de pe Peninsula Osa, unde nu este semnal la telefon şi nici internet, oaspeţii petrecându-şi timpul în natură. O fostă mănăstire la nord de Roma, Eremito, aflată la jumătate de oră depărtare de orice drum şi accesibilă doar cu vehicule 4×4, a fost special amenajată ca să-i ajute pe cei care-i trec pragul să se detaşeze de tehnologie, camerele nefiind prevăzute cu televizor sau internet, iar la mesele luate în comun fiind obligatorie tăcerea. În America de Nord, în Alaska, se află cabana Ultima Thule Alaska Lodge, la care se ajunge cu avioanele unităţii de cazare, turiştii fiind preluaţi de la Anchorage şi neputând ajunge altfel acolo. Situată în cel mai mare parc natural din SUA, Wrangell-St. Elias National Park and Preserve, nu beneficiază de acoperire din partea reţelelor de telefonie mobilă, iar conexiunea la internet este foarte lentă. Temerarii pot opta pentru Skylodge Adventure Suites din Peru, din apropiere de Machu Picchu, unde cazarea se face în nişte capsule prinse de munte cu cabluri. Turiştii pot admira stelele, dormi şi mânca, neavând semnal la telefon şi nici internet.
-
Cum poţi să ai o experienţă de localnic în calitate de turist
Motivul nu îl constituie neapărat bugetul, ci dorinţa de a avea o experienţă diferită de cele promovate prin pachete turistice obişnuite şi de a cunoaşte mai bine cultura şi viaţa locală. Chiar şi agenţii de turism de pe segmentul de lux primesc cereri de la turişti să li se aranjeze şederea pe la gazde din locurile pe care le vizitează, acestea trebuind astfel să modifice ofertele în consecinţă şi să le permită clienţilor să nu se cazeze la hoteluri luxoase. Turiştii primesc chiar sugestii de gazde şi cartiere din zonele în care doresc să călătorească pe baza preferinţelor culinare sau muzicale, de exemplu. Au apărut până şi platforme online care facilitează găsitul de gazde, cum ar fi homestay.com, lansată în 2013 şi care în prezent activează în 142 de ţări. Statul pe la localnici este preferat şi de turiştii care nu sunt mulţumiţi de oferta hotelieră redusă dintr-un loc anume ori de cei care caută linişte în oraşe sau vor să viziteze zone mai greu accesibile, cum ar fi una izolată din Munţii Altai, unde cei care ajung acolo sunt cazaţi în colibe din lemn de pin, gazdă fiindu-le un vânător de lupi.
-
Afacerea inedită facută de un tânăr din România. Acesta a dezvoltat cea mai ciudată şi interesantă metodă de cazare – GALERIE FOTO
La 21 de ani, Ionel Burtea, un tânăr din oraşul Ţicleni, judeţul Gorj, pe vremea când era în ultimul an, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, la ASE, şi-a convins familia să investească într-o plantaţie de mure şi zmeură.
Plantaţia s-a înfiinţat în 2017, iar părinţii tânărului au devenit între timp angajaţii săi.
„În urmă cu trei ani am înfiinţat plantaţia, cu fonduri proprii. Aveam un teren moştenit de la bunici. Până în prezent am investit 100.000 de euro, treptat. În primul an a fost un hectar, ajutat de părinţi, împrumuturi, reinvestirea profitului. Am început cu un hectar şi în momentul acesta avem şapte hectare plantate, din care cinci sunt pe rod”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ionel Burtea.
De anul viitor, acesta doreşte ca un alt vis să devină realitate. Vrea să ofere locuri de cazare în butoaie lângă plantaţia de mure, o idee pe care a descoperit-o în Portugalia.
„Am depus actele pentru autorizaţie, pentru a face o zonă de agroturism, în formă de butoi. Va fi cazarea turiştilor în butoaie de lemn, şase metri lungime pe patru, cu încălzire, va fi de genul full-time, nu doar vara. Dorim să promovăm foarte mult zona noastră, o să fie în plantaţie efectiv. Proiectul l-am văzut în Portugalia şi am zis de ce nu şi l-a noi? Există la o cramă de viţă de vie. O să venim şi cu ceva autentic. Vrem să aducem şi case tradiţionale olteneşti, foarte foarte vechi. Am nivelat terenul şi pregătim lemnul. E o investiţie pe termen lung. Începem cu cinci butoaie în 2020 şi vrem să ajungem în doi ani la 20 de unităţi de cazare. O să fie tip cameră, fiecare butoi o să reprezinte o cameră, cu pat matrimonial. O experinţă inedită, fiind şi în apropierea operelor lui Brâncuşi, de Târgu-Jiu”, a afirmat Burtea.
-
Cine sunt curajoşii care au readus la viaţă una dintre perlele turismului românesc. Spun că inconştienţa, nu curajul i-a mânat în luptă
În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.
Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.
Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.
„Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.
În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.
Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.
Pionierii
Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.
„Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.
Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.
Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.
„În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.
Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.
Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.
Mânaţi de inconştienţă
La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.
Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.
Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.
De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor. -
Cum poate România să devină o destinaţie de turism viticol?
BM: Ce ar trebuie să facem noi ca Transilvania, Dealu Mare sau Drăgăşani să fie asociate cu Toscana, cu aerul din Provence?
Mircea Matei, director general, Villa Vinea: Cineva din panelul anterior vorbea despre străinii care vin în restaurant şi au o experienţă de tipul câte vinuri de calitate găsesc; în situaţia noastră, mă bucur că foarte mulţi turişti străini vin în cramă şi este o experienţă în care se minunează: de vinuri, de privelişte, de un personal prietenos. Asta trebuie să facem: să îi aducem, să avem o politică de incoming şi să le oferim o experienţă într-adevăr care să îi uimească. În momentul în care se creează o experienţă de acest tip, aceasta devine un ambasador al ţării, al zonei, al regiunii şi mă aştept ca efectiv să crească în timp, aducând mai mulţi turişti în ţară.
BM: Vă ajută faptul că sunteţi amplasaţi în Transilvania pentru a atrage turişti la cramă?
Mircea Matei: Ne ajută pentru că într-adevăr despre Transilvania se ştie mai mult decât despre alte regiuni din ţară. Avem un avantaj legat de faptul că suntem undeva între aeroportul de la Cluj, Braşov, satele săseşti, se caută crame în traseurile turistice şi acest lucru ne ajută într-adevăr.
Victor Deleanu, director general, Casa de vinuri Cotnari: Cred că ar trebui ca în primul rând să punem cramele pe harta turismului naţional, să începem de aici. Din păcate, noi suntem amplasaţi într-o zonă departe de Bucureşti, mare parte din turismul cramelor fiind în această zonă; nu suntem nici din Transilvania, trebuie să inventăm ceva. În ultimul timp ne-am gândit la un proiect de turism, o cramă mică ce ar fi construită în cadrul domeniului. În a doua cramă am investit foarte mult în parte de arhitectură şi în partea de finisaje, considerăm că acesta ar fi un pas la noi pentru a putea face un turism de calitate, neavând atracţii foarte importante în zona apropiată. Proiectul nostru este unul pe termen lung, urmează să dezvoltăm şi spaţii de cazare, însă primii paşi i-am făcut.
Valentina Vesler, marketing director, Valvis Holding: La noi porţile sunt deschise la cramă, organizăm tot felul de evenimente acolo, în schimb este tot aşa, o vizită de o zi. Concentrarea noastră a fost păstorirea unei suprafeţe mari de vin şi am zis să facem lucrurile temeinic de la bun început, iar toate investiţiile s-au îndreptat în zona de replantare, retehnologizare, investiţie în produs, soiuri noi. Astfel, bucata de business care aducea practic banii a fost mult mai importantă – nu este o cramă butic, este o bucată foarte mare din industrie, dar turismul, acolo unde se produce vinul, este extrem de important şi ar trebui să existe nişte eforturi articulate în sensul acesta – pentru noi este o prioritate, dar urmează să facem lucrurile de la bază, o bază solidă, pe care să construim şi această componentă.
BM: Credeţi că într-un final turismul poate schimba lucrurile pentru un producător – poate nu pentru unul atât de mare pe cât sunteţi voi, dar pentru unul mai mic – poate să îl pună pe harta vinului, dacă are o cramă bine amplasată, dacă are spaţii de cazare?
Valentina Vesler: Absolut, o cramă butic este foarte importantă, în primul rând aceasta nu gestionează bugete de marketing. Bugetele de marketing sunt foarte importante pentru promovarea vinului, dar o cramă butic nu are astfel de bugete. S-a invocat destul de mult comparaţia cu Italia, Spania, Franţa. Industria vinului este organizată acolo cu totul altfel, nu există producători care au hectare foarte multe, pentru ei să aducă omul acolo e important. Acel model poate funcţiona şi pentru noi. Pentru cramele mari, direcţia de business este puţin alta, dar pentru o cramă butic, în planul de business, această componentă ar trebui să fie obligatoriu luată în calcul.
Roxana ANA, managing director,
Velvet Winery: Din perspectiva unui producător mic de vinuri pot să confirm cele spuse mai devreme. Într-adevăr, turismul viticol joacă un rol foarte important, atât în comunicarea şi imaginea cramei butic, cât şi în politica de vânzări. Nu ne putem baza pe volumele mari de vânzări pe care le au producătorii mari, atât pe piaţa internă, cât şi externă, drept urmare acest gen de comunicare, mai directă şi mai personală cu consumatorul, reprezintă un punct de plecare foarte important. Producătorul pe care eu îl reprezint se află în zona Dealu Mare, care, spre deosebire de celelalte zone, vine cu mai multe beneficii, este în prezent cea mai concentrată zonă viticolă, cu aproximativ 38 de crame înregistrate de-a lungul a două judeţe, ceea ce înseamnă că aici cumva enoturismul s-a conturat mult mai bine decât în alte zone.
Proximitatea faţă de Bucureşti este foarte importantă – circa 70% din turiştii pe care îi avem vin din Bucureşti. Tocmai pentru că, deşi noi stăm bine la capitolul industrie hotelieră în zonă, proximitatea faţă de Bucureşti încurajează excursiile de o zi, lucrurile se pot desfăşura foarte rapid, iar dacă vrei să rămâi peste noapte, există variante. În prezent sunt undeva la opt unităţi de cazare în zonă şi foarte multe proiecte pe rol, inclusiv crame care au în plan să îşi construiască propria unitate de cazare. Este şi cazul nostru, sperăm ca în viitor să deschidem o pensiune cu maximum 10 camere, care va fi amplasată în cel mai înalt punct al domeniului viticol; noi avem o vie situată la peste 400 de metri, cu o vedere completă atât asupra domeniului viticol, cât şi a lacului – avem un lac fix la baza plantaţiei cu un ponton special amenajat pentru cei care vin să ne viziteze.
Andreea Păunescu, CEO, Goodwine: Mi se pare foarte interesant tot ce aţi spus dvs., dar cred că este o abordare romantică. Turismul este o industrie, facilităţile de cazare din această zonă enologică nu sunt inventariate, nu aveţi colaborări, în primul rând, cu structurile, cu agenţiile de turism astfel încât ei să ştie ce ar putea să vândă, poate de aceea nu este atât de dezvoltat turismul enologic. Oamenii trebuie să îşi facă o structură de cazare pe care să o vândă, ei trebuie să vină în inspecţie, să ştie ce vând, cui vând, fiecare produs îşi are clientul. Oamenii trebuie să ştie, să vină să inventarieze, să cunoască facilităţile şi ceea ce s-ar putea face, nu trebuie făcut neapărat un spa, există multe alte posibilităţi cu care să le ocupaţi timpul şi să măriţi perioada de sejur. În primul rând, trebuie organizată oferta.
Valentina Vesler: În industrie există într-adevăr foarte multe lacune şi una dintre acestea este comunicarea, am simţit-o chiar eu în aceşti 10 ani de când sunt în această industrie, dar trebuie să le dăm credit. Soluţii avem, ştim asta, dar trebuie să le dăm credit cramelor mici să se organizeze. Avem nevoie de experţi, de expertiză şi de asta suntem aici, să le identificăm şi să găsim o voce comună.
Ionel Burtea, fondator, Abund Berry: Noi suntem lângă Târgu-Jiu, distanţa faţă de Bucureşti este undeva la 4 ore şi jumătate, ceea ce este o problemă, dar nu o vedem ca pe o problemă, ci ca pe un potenţial de dezvoltare. Aţi menţionat turismul de weekend, este undeva la 30% gradul de ocupare doar dacă lucrezi pe weekend, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung, ideal este să aduci turismul şi să îl menţii acolo minimum două zile, am calculat noi – important este ce îi oferi pe lângă.
Condiţiile într-o fermă trebuie direcţionate în zona de experienţă, pe lângă partea de acomodare sau luxury, experienţa e foarte importantă. Transilvania a avut un marketing foarte bun în ultimii ani ca zonă geografică, ne uităm în jur, la prietenii noştri, majoritatea au mers în Transilvania, nu au căutat luxury sau experienţe de spa sau ceva mai exotic, s-au dus pe zona de turism local. În zona mea, potenţialul meu este aproape zero: Gorjul, Brâncuşi, cramele turistice, sunt undeva la 5.000 de turişti care vin şi se cazează în medie câte două nopţi – nu este potenţial, dacă noi nu promovăm locurile respective, nu vom avea succes, nici în turism, nici în turismul viticol.
BM: Ce targetaţi – români sau străini?
Ionel Burtea: În primul rând românii – vom începe în aprilie anul viitor – iar ulterior străini. În timpul sezonului turistic ne axăm pe români, iar în extrasezon străini – trebuie să calculezi planul de afaceri astfel încât să ai un grad de ocupare de circa 70%.
Mircea Matei: A fost primul an în care am promovat către agenţiile de turism turul de cramă şi degustarea la Villa Vinea, nu avem cazare din păcate, dar oferim acest serviciu. Promovând către agenţii, am avut o creştere de aproximativ 150% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ca număr de pachete. Valoarea efectivă este puţin mai mică ca şi creştere, dar este de trei ori mai mult aproape decât anul trecut, aproximativ aceeaşi perioadă – creşterea vine mult din străini.
Adrian Păduraru, actor, realizator de emisiuni radio şi TV despre cultura vinului: Daţi-vă seama ce experienţă rară în viaţa mea, dacă nu unică – un actor care să asculte. Exerciţiul ascultării este important. E o modă nouă în turism, care are deja vreo 50 de ani, turismul de eveniment şi vă dau un exemplu, al cifrelor, nu doar al părerilor: la Avignon există Palatul Papal, care este unul dintre cele mai vizitate monumente din Franţa, este în top 10 şi vin acolo circa 600.000 de vizitatori. Avignonul însă are 4 milioane de vizitatori, restul vin pentru festivalul de la Avignon. Există şi la Sibiu un astfel de festival, şi la Cluj, şi la Gărâna, dar există turistic şi care atrage mulţi turişti datorită unor evenimente culturale, artistice sau oenologice; ele cred că pot fi create.
Îmi permit să spun acest lucru fiindcă am văzut cam tot ceea ce înseamnă întregul lanţ, am avantajul de a fi un om care iubeşte cultura vinului, care e pasionat, dar care nu este direct implicat. Cred că sunt de făcut câteva lucruri fundamentale – pentru cei care nu sunt din industrie, mergeţi şi faceţi exprienţa unei degustări la crame, veţi vedea că este minunată experienţa, iar cei care sunt în industrie, la toate nivelurile, trebuie comunicat lucrul acesta. Atât timp cât lucrurile sunt necunoscute… Îl putem avea în buzunarul de la piept pe Kant, dar dacă el nu ajunge la oameni, stă doar pe cantul buzunarului. Ce vreau să cred este că într-o ţară care produce atât de mult vin nu există emisiuni specializate, de televiziune, de radio, cred că împreună, dvs. fiind difuzori ai aceste experienţe, să facem comunicarea mult mai bine. Ce poveşti aud despre vinuri româneşti, nu v-ar veni să credeţi. Închei spunând cred că există capacitatea de a face lucruri care să ne facă mândri. Dacă eram în Italia nu mai aveam nimic de făcut, dar fiind aici, avem ce face.
BM: Care au fost cele mai frumoase experienţe ale dvs. în vie?
Valentina Vesler: Primele experienţe cu vinul le-am avut de fapt în cramă – nu am ştiut foarte multe despre vin, dar m-a fascinat, foarte multe le-am învăţat de la fraţii Păduraru. Mie îmi place foarte mult la Sâmbureşti, via este absolut copleşitoare şi priveliştea înspre Olt îţi taie respiraţia. Avem aproximativ 500 de hectare acolo, dar pe rod mult mai puţin, undeva la 320.
Mi-au plăcut foarte mult via şi rezultatele vinificatorilor noştri. Înţelegeam că un vin poate fi frumos, corpolent, floral, erau concepte străine – acest univers m-a fascinat. Am vrut să spun că noi vorbim doar despre turismul vitivinicol, dar acesta este doar un picior din brandul de ţară. Trebuie să îl aduci pe consumator acolo, să aibă o experienţă directă, dar experienţa aceea directă vine şi trece – tu trebuie să o susţii, iar susţinerea aceasta se face treptat, de-a lungul timpului. Eu simt această nevoie în industria vinului. În 10 ani, foarte multe s-au schimbat în bine, oamenii se străduiesc, apar mulţi specialişti, au păreri importante, se organizează târguri, există o afinitate pentru târguri, comunicarea pe târguri este extrem de importantă, între ce a fost Good Wine acum 10 ani şi ce este acum e o diferenţă de la cer la pământ.
Andreea Păunescu: Piaţa de vin este foarte efervescentă – în primul rând pentru că a crescut calitatea vinului românesc şi a crescut enorm, aş putea spune, faţă de acum 10-12 ani; sunt enorm de multe vinuri bune. Orice eveniment legat de vin este foarte important – tot ce înseamnă manifestări expoziţionale, saloane, festivaluri este foarte important şi sunt vehicule de comunicare. Noi, cei de la GoodWine, suntem târg, dar mi-aş dori foarte mult să putem dezvolta componenta tehnică a părţii de enoturism, ar fi foarte important, poate mai mult pentru structurile mici, care au dificultăţi în a comunica şi a se prezenta.
România este o ţară superbă. Eu i-aş vedea pe producătorii români însoţind expozanţii români la târgurile de turism. Vinul din România are cu certitudine ce îi trebuie pentru a deveni un brand de ţară.
BM: Ce trebuie să spunem lumii largi astfel încât vinul chiar să devină un brand de ţară?
Mircea Matei: Nu este doar povestea vinului, ci povestea societăţii româneşti. Toată societatea românească merge într-o direcţie pe care cu toţii ne-o dorim şi vinul trebuie să fie parte din această poveste, nu trebuie să îl disociezi. Trebuie să ţinem pasul cu povestea societăţii româneşti, să mergem mult în afară şi să nu mergem pe principiul „dacă e din România, trebuie să fie ieftin”, îmi doresc să trăiesc momentul în care să zicem: „Da, e un vin românesc bun şi da, este un preţ corect, nu doar trebuie să fie ieftin”.
Valentina Vesler: Pentru ca vinul să devină un brand de ţară, oamenii trebuie să creadă în el, omul de rând trebuie să creadă, dacă un consumator român ajunge să creadă că vinul îl reprezintă, atunci se poate transforma într-un brand de ţară, cu tot ce se orchestrează în spate. Mă întreb dacă românul crede în vinul lui.
Adrian Păduraru: Ce avem de spus este într-adevăr o poveste de suflet, dar este o poveste adevărată. Bucuria de a trăi pe care o avem aici, fiecare dintre noi, suntem îndrăgostiţi de bucuria noastră de a trăi, or asta cred că putem vinde despre noi şi despre vinul românesc. Până la urmă, de ce muncim de dimineaţa până seara? Ca să câştigăm nişte bani, ca să ne putem face plăceri, bucurii ale vieţii, iar vinul face parte din definiţia bucuriei de a trăi. -
Travelminit.ro: Se scumpesc vacanţele în piaţa locală. Creştere cu 9% a cazării în România, faţă de 2018
Potrivit datelor portalului de rezervări hoteliere Travelminit.ro, preţul cazării în hotelurile şi pensiunile din România a crescut cu 9% faţă de 2018 şi cu 55% faţă de 2017. Cele mai căutate destinaţii din România pentru vacanţele de toamnă rămân zonele montane (Valea Prahovei, Transfăgărăşanul) dar şi staţiunile balneoclimaterice şi chiar oraşele precum Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.
Tichetele de vacanţă au influenţat preţul hotelurilor în 2019, Travelminit raportând o creştere de preţ de 55% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018 pentru o noapte pentru 2 persoane, iar pentru o familie creşterea este de 44% faţă de 2017 şi de 9% faţă de 2018.
Printre cele mai scumpe destinaţii din România în 2019 se regăseşte capitala, cu un preţ de aproximativ 300 de euro pe sejur, fiind urmată de litoralul românesc şi Delta Dunării cu o medie de 287 de euro pe sejur. De asemenea, staţiunile balneoclimaterice se află în topul celor mai scumpe destinaţii din România cu un preţ de 240 de euro pe sejur, mediu 3 nopţi. Activităţile specifice fiecărei zone au crescut preţurile sejururilor, unele pachete incluzând şi activităţi populare cum ar fi excursii cu barca în Delta Dunării sau tratamente balneo.
În topul celor mai scumpe tipuri de cazări se află apartamentele care pot acomoda un număr mai mare de persoane, cu o medie de 227 de euro pe 3 nopţi (76 euro pe noapte), pe locul doi situându-se hotelurile cu un preţ de aproximativ 204 euro pe 3 nopţi (68 euro pe noapte). Pensiunile şi cabanele pot fi rezervate cu un cost de aproximativ 146 euro pe 3 nopţi (76 euro pe noapte).
Specificul călătoriilor de toamnă este că acestea se desfăşoară majoritar pe perioada weekendului sau a weekendului prelungit, Joi – Duminică, iar numărul mediu de nopţi rezervate de un cuplu, o familie sau un grup de turişti este de 2-3 nopţi. Principalele destinaţii din România spre care se îndreaptă românii sunt Valea Prahovei, Transfăgăraşanul, staţiunile balneoclimaterice din Covasna şi Harghita, dar şi oraşe precum Cluj, Timişoara, Iaşi şi Sibiu.
În perioada dintre lunile septembrie – decembrie, turiştii îşi rezervă sejurul cu aproximativ o lună înainte.
Platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro a înregistrat în primele 9 luni ale anului 2019 de trei ori mai multe rezervări decât în aceiaşi perioadă a anului 2017 şi de două ori mai multe nopţi rezervate.
Aproape jumătate din numărul total al rezervărilor sunt făcute pentru perioade de 2-4 zile de vacanţă şi un sfert din acestea sunt pentru rezervări de o singură noapte. O rezervare din 10 se face pentru vacanţe mai lungi, de 5-7 zile.„Rezervările hoteliere în România clar au fost puternic influenţate de posibilitatea folosirii voucherelor de vacanţă. Nu numai că românii au rezervat într-un număr mai mare, dar optează pentru hoteluri mai bune şi servicii suplimentare. Aşa se face că Travelminit.ro şi-a dublat valoarea rezervărilor în ultimii doi ani. Dacă în 2018 valoarea totală a rezervărilor pe Travelminit.ro era de 6 milioane euro, în 2019 rezervările până în luna Septembrie totalizează deja peste 12 milioane euro, urmând să ajungă la 15 milioane de euro până la finalul anului.” a declarat Rigo Ferenc, CEO şi fondator Travelminit.ro
„Pentru că există un potenţial enorm pentru piaţa din România, ne propunem să investim în tehnologia platformei astfel încât să facilităm şi mai mult procesul de rezervare. Deşi peste 90% din rezervări sunt făcute online, asigurăm si suport offline pentru toţi cei care doresc să interacţioneze telefonic cu noi. Echipa noastră in sezon număra 60 de colegi, dintre care peste 25 de colegi asigură suportul telefonic pentru toate rezervările noastre” a declarat Laszlo Buzogany – CEO şi fondator Travelminit.ro
-
Cum se poate transforma un copac într-un spaţiu de cazare de lux
Se întâmplă şi ca o astfel de căsuţă să pornească drept spaţiu de relaxare şi apoi să fie transformată în altceva, ca în cazul celei deţinute de o artistă ceramistă americană, Raina J. Lee. Desemnată iniţial loc de citit, căsuţa la care nu se poate ajunge decât pe un pod suspendat cu balustrade de funie, de pe proprietatea acesteia din Los Angeles, a trecut printr-o transformare în momentul în care proprietara şi-a dat seama că nu mai are suficient spaţiu în casă pentru creaţiile sale, scrie New York Times.
Cu ajutorul soţului său, architect de meserie, aceasta a adăugat rafturi speciale pe care să-şi poată înşira lucrările de ceramică pentru a a le arăta celor interesaţi, reuşind astfel să-şi asigure un spaţiu de prezentare fără a mai fi nevoie să închirieze unul pe undeva. Mai mult, din când în când, expoziţia de ceramică din copac este şi cu vânzare, doritorii putând pleca acasă cu obiectele care le-au plăcut.
-
Oraşul care le impune turiştilor cea mai mare taxă din Europa. Cât vor avea de plătit pentru fiecare noapte de cazare
Amsterdamul va deveni oraşul european care le impune turiştilor cea mai mare taxa de vizitare.
De la 1 ianuarie 2020, cei care merg în capitala Olandei vor avea de plătit câte 3 euro pe noapte în plus faţă de taxa actuală, de 7%, din factura la hotel. În cazul celor care se cazează prin Airbnb, taxa va creşte la 10% din tarif.
Amsterdamul se numără printre oraşele europene torturate de turismul excesiv, cu 18 milioane de vizitatori la o populaţie stabilă de nici 900.000 de oameni.
Autorităţile locale, au luat şi alte măsuri menite să taie din zelul plimbăreţilor: o taxă de intrare de 8 euro pentru cei care vin cu barca în oraş, desfiinţarea unui faimos loc pentru selfie-uri de lângă muzeul de artă şi istorie şi interzicerea hoinărelii prin “districtul roşu”.
De anul viitor, şi Veneţia va institui o taxă de intrare de 10 euro în vârf de sezon pentru cei care nu se cazează, măcar o noapte, în oraşul-lagună, scrie www.stirileprotv.ro