BusinessMagazin

Tag: castigator

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Ce va obţine oraşul care va fi desemnat Capitala Tineretului din România?

    “Ca să putem observa beneficiile câştigării acestui concurs putem arunca o privire la ce s-a întâmplat în Cluj după ce a fost desemnat Capitala Tineretului European”, a dat exemplu Tudor Ogner, viceprşedinte al federatiei Share din Cluj. El a mai adăugat că în urma câştigării competiţiei, numărul turiştilor din oraş a crescut cu 21% şi au fost organizate peste 3500 de activităţi în care au fost mobilizaţi un număr mare de voluntari.

    Festivalul Untold a reuşit să aducă beneficii financiare la bugetul local prin concertele susţinute de Dj renumiţi. Un alt avantaj al obţinerii acestui titlu este implicarea tinerilor în societate. Astfel, ei pot înţelege mult mai uşor modul în care se pot soluţiona anumite probleme cum ar fi birocraţia sau cum să duci la capăt un proiect fără să ai resurse financiare la început.

    Concursul pentru a desemna Capitala Tineretului din România are aceiaşi structură cu cel în care se desemnează Capitala Tineretului European. Mihai Vîlcea, vicepreşedinte al Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Timiş, a spus că bugetul pe care Timişoara şi-l propune pentru acest concurs ajunge pe la câteva sute de mii de euro.

    Pe 14 noiembrie se va anunţa câştigătorul, iar termenul limită de înscriere a oraşelor este 14 octombrie. Oficialii au declarat la conferinţa de presă că va exista şi un premiu în bani pentru câştigător, dar suma exactă nu a fost comunicată.

     

  • Actorul Eddie Redmayne şi soţia sa, Hannah Bagshawe, au devenit părinţii unei fetiţe

    Reprezentanţii actorului au confirmat duminică faptul că cei doi au devenit părinţi. Cuplul a făcut anunţul primului lor copil în ziarul britanic “The Times.” Actorul Eddie Redmayne s-a căsătorit cu Hannah Bagshawe, specialist în relaţii publice în industria financiară, pe 15 decembrie 2014.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un start-up din Republica Moldova ajunge în Silicon Valley după câştigarea Startup Avalanche

    Planable, startup-ul creat de 4 tineri din Republica Moldova, este marele câştigător al competiţiei Startup Avalanche, organizată în cadrul Techsylvania. Proiectul tinerilor,  dezvoltat în Spherik Accelerator, a reuşit să se impună într-o competiţie la care s-au înscris peste 100 de proiecte din 15 ţări.

    Cei cinci finalişti au fost: Planable (Chişinău), Visitor Analytics (Cluj), Approd (Cluj), HalftonePro (Moscova), ExigeApp (Bucureşti).

    Planable, câştigătorul Startup Avalanche, va pleca spre Silicon Valley, unde vor avea ocazia să discute cu unii dintre cei mai importanţi investitori şi fonduri de investiţii în tehnologie. Plecarea este programată pentru septembrie, echipa având cateva luni pentru a pregăti discuţiile cu investitorii în cadrul Spherik, la Cluj.

    Planable este o platformă destinată colaborării în timp real pentru crearea campaniilor de social media în cele mai importante medii sociale. Echipa Planable este formată din Xenia Muntean (CEO), Nicolae Gudumac (CTO), Vlad Caluş (CMO) şi Veronica Zubcu (PR). Cei patru tineri sunt din Republica Moldova şi s-au mutat anul trecut în Cluj-Napoca pentru a beneficia de sprijinul Spherik Accelerator în dezvoltarea startup-ului lor.

    Disputa la vârf s-a purtat între Planable şi Approd.ro, un alt startup accelerat de Spherik, anunţând lupta deschisă cu birocraţia din România. Platforma lor permite înfiinţarea unei companii în mai puţin de 5 minute.

    “Techsylvania este o conferinţă cu adevărat uimitoare, depăşind ca anvergură multe evenimente similare din SUA sau vestul Europei. Suntem mândri că împreună cu Techsylvania am reuşit să organizăm o competiţie fără precedent în România, intrând astfel în atenţia investitorilor din întreaga lume. Nu am nicio îndoială că putem transforma Clujul într-o destinaţie globală pentru antreprenoriat”, a declarat Jennifer Austin, Managing Director Spherik Accelerator.

  • Elev câştigător al unui concurs NASA, ameninţat de profesori după ce a scris pe Facebook că liceul este un ”abator mental şi spiritual”

     Unul dintre elevii Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” a postat pe reţeaua de socializare Facebook un mesaj în care îşi exprima dezamăgirea faţă de actualul sistem de învăţământ.

     Andrei Turtoi, câştigător al consursului NASA Ames Space Settlement Design Contest din 2014, a ales să posteze un mesaj pe Facebook despre sistemul de învăţământ din România, în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de un sistem bolnav, care în loc să îl ajute, mai mult îi face rău.

    Profesorii săi nu au privit însă cu ochi buni mesajul tânărului şi au decis să îl apostrofeze, obligându-l să şteargă ce a scris şi să posteze mesajul ”Să postez aşa ceva a fost o greşeală”. Asemenea practici aveau loc şi în regimul comunist atunci când cineva avea obiecţii la adresa sistemului.

    Va prezentăm mai jos textul integral al elevului apostrofat de profesori:

    „Sistemul educaţional din România.

    Cum să nu îl iubeşti?!

    După ce termini gimnaziul, te duci cu forţe proaspete la abatorul mental şi spiritual, căruia i se mai spune şi liceu. Totul pentru o diplomă de hârtie, cu poza ta spânzurată pe ea, pentru care înveţi din rupte 4 ani întregi, te trezeşti în fiecare dimineaţă cu spaimă şi scârbă, gândindu-te ce orori te mai aşteaptă în acea zi. Dar, de parcă nu ar fi de ajuns, mai trebuie să înveţi materii nefolositoare, să le memorezi aşa cum ţi se dictează, pentru că mai apoi să stai înţepenit 3 ore într-o bancă de un metru pătrat şi să tutui toate prostiile pe care le-ai reţinut, pentru că termenul învăţat este impropriu.

    But wait, there’s more. Toate astea le faci, cum am mai spus, pentru o coală A4 care atestă că, într-adevăr, ai fost distrus mental, fizic şi psihic în ultimii 4 ani cu brio. După cum ştim mare parte dintre noi, este perioada simulărilor, şi în viaţa mea nu m-am simţit mai indignat şi mai jignit decât astăzi, când mai aveam puţin şi ieşeam din clasă, pentru că în urmă eforturilor susţinute de a revizui materia predată în ultimii 3 ani, pe lângă temele zilnice, am fost anunţaţi într-un mod foarte plăcut că ne-am descurcat execrabil, că nu suntem buni de nimic, ce mai, încă un pic şi ne zicea că degeaba mai încercam să trecem anul şi să intrăm în bac, pentru că oricum nu vom reuşi să-l absolvim. Dar deja deviez de la subiect…

    Cum spuneam, mirificul, mirobolantul, inegalabilul sistem de învăţământ românesc şi unele cadre profesorale pur şi simplu mirifice, m-au făcut să îmi pun întrebări serioase cu privire la viitorul meu şi al colegilor mei, precum şi la viitorul tării… Un sistem care se bazează pe învăţare reproductivă, a unei materii învechite (predata câte-odată de nişte profesori mai învechiţi decât materia în sine), care cere elevului mai mult decât poate acesta duce, şi, de ce nu, nişte cadre didactice puse acolo numai ca să îl streseze, făcand cateodată şi abuz de putere, că doar de, e fain să faci asta, şi care consideră că materia lor e cea mai importantă, singura din programă chiar, aşa că temele pentru acasă şi lecţiile pe care elevul trebuie să le înveţe, sunt îndeajuns de stufoase încât să ocupe întregul timp al acestuia.

    Şi totuşi considerăm că ai reuşit să îţi iei bucătica aia de hârtie. Ajungi după la facultate, sau chiar mai rău, direct în piaţa muncii fără să ştii cu ce se mănâncă munca, dar, nu-ţi face griji, ştii în caz că vine un isteţ de la show-uri cu proşti să îi faci o analiză completă pe cele cinci scrisori ale lui Eminescu, să îi calculezi înclinaţia marginală spre consum a baicoianului tipic, să îi spui care sunt oasele care alcătuiesc membrul inferior (şi centura pelviană), ceea ce te duce mai apoi la strategiile militare ale lui Alexandru Macedon, îi mai explici cum să devină un antreprenor de succes, asta ca să îşi schimbe slujba de tot râsul. Îl convingi că slujba sa e de tot râsul cu ajutorul pătratului sap-sep-sip-sop, îi prezinţi o variantă mai profitabilă, făcand analiză pe piaţă muncii, îi afli profilul psihologic, ca să vezi şi ce i se potriveşte…

    Între timp faci gimnastică acrobatică şi îi explici domnului de ce uleiul nu se dizolvă în apa: pentru că apa este o moleculă polară, iar uleiul nu este polar (da, povestea cu densitatea este o prostie), îi derivi o funcţie logaritmică, pentru că mai apoi să poţi să calculezi cum se modifică rezistenţa într-un potenţiometru de volum de la radioul de buzunar, pe care l-ai luat oricum de la bunica-ta din debara. Vă întreb şi pe voi, cei care citiţi articolul… Vi se pare mult? Este! Şi asta e o mică parte a unui sistem ineficient, bolnav, din care eu personal mai am de îndurat un an.

    Şi mulţi o să spună: Dacă nu-ţi convine, lasă-te de şcoală! Principalul beneficiar al educaţiei este elevul, iar eu nu sunt singurul nemulţumit de acest sistem bolnav, nu sunt primul, şi până nu vom vedea o schimbare nu voi fi nici ultimul. Nu vreau să demonstrez nici cât de inteligent, răzvrătit, sau orice alt termen ar putea descrie (sau nu) atitudinea din acest articol. Vreau pur şi simplu să îmi exprim nemulţumirea faţă de un sistem care ar trebui să mă ajute, dar mai mult îmi face rău”.

    La scurt timp, Consiliului Judetean al Elivilor Tulcea a postat un mesaj de susţinere faţă de Andrei, redat de tulceaeuropeana.com:

    ”Consiliul Judeţean al Elevilor Tulcea susţine dreptul la libera exprimare şi implicit elevul tulcean care şi-a expus zilele trecute, public, pe prezentul site de socializare, punctul de vedere în legătură cu sistemul de învăţământ românesc, sistem care, trebuie să fim conştienţi şi să recunoaştem toţi că are foarte mari probleme, atât la nivel curricular, cât şi la nivelul cadrelor didactice în activitate, o parte din aceştia utilizându-se de metode învechite şi anume predare rigidă, cu aşteptări ca elevii să memoreze cuvânt cu cuvânt şi apoi ascultare din ceea ce a memorat elevul.

    Elevul în cauză a postat un mesaj, o opinie proprie, pe care mulţi dintre noi o împărtăşim, dar multora le e frică să o expună tocmai din cauza posibilelor consecinţe. Mesajul, pe care îl considerăm cât se poate de legitim şi adevărat, a prins foarte bine în rândul tinerilor şi s-a răspândit foarte rapid. Acesta a ajuns şi la urechile profesorilor, care, aparent, au considerat că nu este normal ca un elev (normal, cine este elevul?) să îşi spună punctul de vedere în legătură cu sistemul. E ca şi cum ai cumpăra un produs, dar nu ai avea voie să spui dacă este bun sau nu. Mai exact dacă nu este bun.

    Oricine are dreptul la opinie, evident şi elevul, el fiind, de fapt, cel mai capabil să facă acest lucru, întrucât el este beneficiarul direct al sistemului educaţional. Elevul se confruntă zilnic cu problemele sistemului şi le cunoaşte cel mai bine, nicidecum profesorul.

    Ulterior, asupra elevului în cauza au fost făcute presiuni să şteargă postarea, că altfel va fi sancţionat.

    Acest lucru înseamnă ameninţare, care la rândul ei, constituie infracţiune. Mai mult de atât, profesorul nu are dreptul să judece elevul pentru faptele din afara şcolii. Profesorul nu este judecător, nici şcoala instanţă judecătorească, deci nu au dreptul să sancţioneze elevii pentru acţiuni desfăşurate în afara cursurilor sau fără a încalcă vreun regulament. Altfel fapta devine abuz”.

  • Elev câştigător al unui concurs NASA, ameninţat de profesori după ce a scris pe Facebook că liceul este un ”abator mental şi spiritual”

     Unul dintre elevii Colegiului Dobrogean „Spiru Haret” a postat pe reţeaua de socializare Facebook un mesaj în care îşi exprima dezamăgirea faţă de actualul sistem de învăţământ.

     Andrei Turtoi, câştigător al consursului NASA Ames Space Settlement Design Contest din 2014, a ales să posteze un mesaj pe Facebook despre sistemul de învăţământ din România, în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de un sistem bolnav, care în loc să îl ajute, mai mult îi face rău.

    Profesorii săi nu au privit însă cu ochi buni mesajul tânărului şi au decis să îl apostrofeze, obligându-l să şteargă ce a scris şi să posteze mesajul ”Să postez aşa ceva a fost o greşeală”. Asemenea practici aveau loc şi în regimul comunist atunci când cineva avea obiecţii la adresa sistemului.

    Va prezentăm mai jos textul integral al elevului apostrofat de profesori:

    „Sistemul educaţional din România.

    Cum să nu îl iubeşti?!

    După ce termini gimnaziul, te duci cu forţe proaspete la abatorul mental şi spiritual, căruia i se mai spune şi liceu. Totul pentru o diplomă de hârtie, cu poza ta spânzurată pe ea, pentru care înveţi din rupte 4 ani întregi, te trezeşti în fiecare dimineaţă cu spaimă şi scârbă, gândindu-te ce orori te mai aşteaptă în acea zi. Dar, de parcă nu ar fi de ajuns, mai trebuie să înveţi materii nefolositoare, să le memorezi aşa cum ţi se dictează, pentru că mai apoi să stai înţepenit 3 ore într-o bancă de un metru pătrat şi să tutui toate prostiile pe care le-ai reţinut, pentru că termenul învăţat este impropriu.

    But wait, there’s more. Toate astea le faci, cum am mai spus, pentru o coală A4 care atestă că, într-adevăr, ai fost distrus mental, fizic şi psihic în ultimii 4 ani cu brio. După cum ştim mare parte dintre noi, este perioada simulărilor, şi în viaţa mea nu m-am simţit mai indignat şi mai jignit decât astăzi, când mai aveam puţin şi ieşeam din clasă, pentru că în urmă eforturilor susţinute de a revizui materia predată în ultimii 3 ani, pe lângă temele zilnice, am fost anunţaţi într-un mod foarte plăcut că ne-am descurcat execrabil, că nu suntem buni de nimic, ce mai, încă un pic şi ne zicea că degeaba mai încercam să trecem anul şi să intrăm în bac, pentru că oricum nu vom reuşi să-l absolvim. Dar deja deviez de la subiect…

    Cum spuneam, mirificul, mirobolantul, inegalabilul sistem de învăţământ românesc şi unele cadre profesorale pur şi simplu mirifice, m-au făcut să îmi pun întrebări serioase cu privire la viitorul meu şi al colegilor mei, precum şi la viitorul tării… Un sistem care se bazează pe învăţare reproductivă, a unei materii învechite (predata câte-odată de nişte profesori mai învechiţi decât materia în sine), care cere elevului mai mult decât poate acesta duce, şi, de ce nu, nişte cadre didactice puse acolo numai ca să îl streseze, făcand cateodată şi abuz de putere, că doar de, e fain să faci asta, şi care consideră că materia lor e cea mai importantă, singura din programă chiar, aşa că temele pentru acasă şi lecţiile pe care elevul trebuie să le înveţe, sunt îndeajuns de stufoase încât să ocupe întregul timp al acestuia.

    Şi totuşi considerăm că ai reuşit să îţi iei bucătica aia de hârtie. Ajungi după la facultate, sau chiar mai rău, direct în piaţa muncii fără să ştii cu ce se mănâncă munca, dar, nu-ţi face griji, ştii în caz că vine un isteţ de la show-uri cu proşti să îi faci o analiză completă pe cele cinci scrisori ale lui Eminescu, să îi calculezi înclinaţia marginală spre consum a baicoianului tipic, să îi spui care sunt oasele care alcătuiesc membrul inferior (şi centura pelviană), ceea ce te duce mai apoi la strategiile militare ale lui Alexandru Macedon, îi mai explici cum să devină un antreprenor de succes, asta ca să îşi schimbe slujba de tot râsul. Îl convingi că slujba sa e de tot râsul cu ajutorul pătratului sap-sep-sip-sop, îi prezinţi o variantă mai profitabilă, făcand analiză pe piaţă muncii, îi afli profilul psihologic, ca să vezi şi ce i se potriveşte…

    Între timp faci gimnastică acrobatică şi îi explici domnului de ce uleiul nu se dizolvă în apa: pentru că apa este o moleculă polară, iar uleiul nu este polar (da, povestea cu densitatea este o prostie), îi derivi o funcţie logaritmică, pentru că mai apoi să poţi să calculezi cum se modifică rezistenţa într-un potenţiometru de volum de la radioul de buzunar, pe care l-ai luat oricum de la bunica-ta din debara. Vă întreb şi pe voi, cei care citiţi articolul… Vi se pare mult? Este! Şi asta e o mică parte a unui sistem ineficient, bolnav, din care eu personal mai am de îndurat un an.

    Şi mulţi o să spună: Dacă nu-ţi convine, lasă-te de şcoală! Principalul beneficiar al educaţiei este elevul, iar eu nu sunt singurul nemulţumit de acest sistem bolnav, nu sunt primul, şi până nu vom vedea o schimbare nu voi fi nici ultimul. Nu vreau să demonstrez nici cât de inteligent, răzvrătit, sau orice alt termen ar putea descrie (sau nu) atitudinea din acest articol. Vreau pur şi simplu să îmi exprim nemulţumirea faţă de un sistem care ar trebui să mă ajute, dar mai mult îmi face rău”.

    La scurt timp, Consiliului Judetean al Elivilor Tulcea a postat un mesaj de susţinere faţă de Andrei, redat de tulceaeuropeana.com:

    ”Consiliul Judeţean al Elevilor Tulcea susţine dreptul la libera exprimare şi implicit elevul tulcean care şi-a expus zilele trecute, public, pe prezentul site de socializare, punctul de vedere în legătură cu sistemul de învăţământ românesc, sistem care, trebuie să fim conştienţi şi să recunoaştem toţi că are foarte mari probleme, atât la nivel curricular, cât şi la nivelul cadrelor didactice în activitate, o parte din aceştia utilizându-se de metode învechite şi anume predare rigidă, cu aşteptări ca elevii să memoreze cuvânt cu cuvânt şi apoi ascultare din ceea ce a memorat elevul.

    Elevul în cauză a postat un mesaj, o opinie proprie, pe care mulţi dintre noi o împărtăşim, dar multora le e frică să o expună tocmai din cauza posibilelor consecinţe. Mesajul, pe care îl considerăm cât se poate de legitim şi adevărat, a prins foarte bine în rândul tinerilor şi s-a răspândit foarte rapid. Acesta a ajuns şi la urechile profesorilor, care, aparent, au considerat că nu este normal ca un elev (normal, cine este elevul?) să îşi spună punctul de vedere în legătură cu sistemul. E ca şi cum ai cumpăra un produs, dar nu ai avea voie să spui dacă este bun sau nu. Mai exact dacă nu este bun.

    Oricine are dreptul la opinie, evident şi elevul, el fiind, de fapt, cel mai capabil să facă acest lucru, întrucât el este beneficiarul direct al sistemului educaţional. Elevul se confruntă zilnic cu problemele sistemului şi le cunoaşte cel mai bine, nicidecum profesorul.

    Ulterior, asupra elevului în cauza au fost făcute presiuni să şteargă postarea, că altfel va fi sancţionat.

    Acest lucru înseamnă ameninţare, care la rândul ei, constituie infracţiune. Mai mult de atât, profesorul nu are dreptul să judece elevul pentru faptele din afara şcolii. Profesorul nu este judecător, nici şcoala instanţă judecătorească, deci nu au dreptul să sancţioneze elevii pentru acţiuni desfăşurate în afara cursurilor sau fără a încalcă vreun regulament. Altfel fapta devine abuz”.

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Se ştie deja câştigătorul alegerilor din Bucureşti? ”Este un eşec, este maxim ce putea face. Este sfârşitul”

    Liberalul Cătălin Predoiu a reiterat în cadrul dezbaterii organizate de Grupul pentru Dialog Social (GDS) că se va retrage doar pentru a-l susţine pe cel mai bine plasat candidat la Primăria Generală care se revendică dreptei, decizia urmând să fie luată în urma unui sondaj agreat de candidaţii din această zonă care ar urma să fie făcut public în ultima săptămână de campanie. Nicuşor Dan nu a agreat realizarea sondajului propus de PNL.

    În acest moment al dezbaterii unul dintre cei mai importanţi formatori de opinie a făcut un anunţ stupefiant.

    Se ştie deja câştigătorul alegerilor din Bucureşti? ”Este un eşec, este maxim ce putea face. Este sfârşitul”

     

  • Tânăra de 24 de ani care a construit o companie de succes şi a compus muzică alături de un câştigător al premiului Grammy

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Câştigătorii primei ediţii a Festivalului Internaţional de Film Buzău BUZZ CEE

    Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat câştigătorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat şi emoţionant despre o tânără aflată pe punctul de a începe o nouă viaţă”, şi-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chişu, Igor Cobileanski şi Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab România servicii de postproducţie în valoare de 7000 Euro.

    Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost câştigat de producţia românească Roboţelul de aur (2015), realizată de tinerii regizori Mihai Dragolea şi Radu Mocanu, pentru “maniera nepretenţioasă  de a spune o poveste care dintr-una locală a devenit una globală”. Subiectul principal este buzoiancă Steluţa Duşă, multiplă campioană la box, o tânără ambiţioasă, dar extrem de încercată de viaţă. Juriul competiţiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos şi Aurelian Nica.

    Dispozitiv 0068 (România, 2014), un scurtmetraj regizat de Radu Bărbulescu, care are în centrul poveştii un lunetist ce se instalează în apartamentul unei bătrâne paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucureşti, este câştigătorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent  în care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic şi narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emoţie şi umor controlate şi dozate foarte bine în favoarea operei cinematografice”. Din juriul competiţiei de scurtmetraj au făcut parte Iulia Rugină, Eugen Kelemen, Dan Burlac şi Emanuel Lăzărescu.

    Ambele filme au primit şi servicii de postproducţie în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

    Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), în regia lui Ventsislav Vasilesv, o dramă puternică despre familie, trădare, alegeri şi iertare, a fost ales de către public drept câştigător al trofeului Pop BUZZ. De asemenea, filmul a primit şi o menţiune specială din partea juriului competiţiei de lungmetraj.

    BUZZ CEE a avut loc la Buzău, în perioada 4 – 8 mai, în 3 locaţii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian şi Sala Consiliului Judeţean Buzău), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme româneşti şi internaţionale, de lung şi scurtmetraj, precum şi documentare.

    BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrală şi de Sud-Est, care şi-a propus să promoveze producţii de calitate din ţările din regiune şi să aducă la Buzău filme care ajung rareori pe marile ecrane din România.