BusinessMagazin

Tag: Case

  • O femeie a deschis uşa unei case pe care a rezervat-o pe Airbnb şi a avut o surpriză neplăcută. Ce a găsit arăta ca într-un film de groază

    Când stai în Airbnb şi o uşă este încuiată, să nu crezi ca în spatele ei se afla doar lucrurile banale ale gazdei. Ashley Fryer, un blogger care a stat prin Airbnb, a trăit nefericita experienţă de se uita dincolo de o uşă încuiată, conform Huffington Post.

    Ashley a explicat într-o postare pe Tweeter că în acea camera, care era încuiată, se aflau 2 arme, un tablou erotic şi o maşină de scris care avea tastele înlocuite cu dinţi. Ulterior, Ashley Fryer a dat startul unor discuţii aprinse pe Tweeter, după ce a postat întrebarea: „O să murim aici, nu-i aşa?”

    În timp ce câţiva dintre urmaritorii ei se întrebau cum acea cameră încuiată a fost din senin descuiată, majoritatea au rămaşi şocaţi şi au răspuns prin diferite comentarii. „Niciodată să nu descui o uşă încuiată! Sunt 1000 de poveşti care vorbesc despre asta.”; „Împuşcă maşina de scris cu armele”; „Muşcă armele cu maşina de scris”, „Salvează-te!”, „Acela nu este un Airbnb, ci un Escape Room”.

     

  • Cine sunt tinerii care au construit de la zero prima casă solară din România. Vor participa la o competiţie internaţională

    Nu trece sfert de oră fără ca măcar unul dintre ei să facă o glumă sau fără să se audă măcar un hohot de râs din partea unuia dintre cei 36 de tineri studenţi care participă la ridicarea Over4, o casă solară, complet electrică şi modulară, al cărei prototip este în prezent instalat în apropierea terenului cunoscut ca Esplanada, de pe Bulevardul Unirii din Capitală. La începutul lunii iunie, după ce va fi complet finisată, casa va fi demontată în bucăţi şi transportată cu şase tiruri în Ungaria, pentru a fi reconstruită acolo, în numai zece zile. Până atunci însă, Over4 e prilej de alimentat solidaritatea „constructorilor” din spatele ei.
    „Într-o firmă specializată în construcţii, arhitectură sau proiectare nu am învăţa atâtea câte învăţăm aici, din propriile greşeli. Venim aici dis-de-dimineaţă, apoi mergem la facultate şi când terminăm, ne întoarcem aici. Am mai şi dormit aici uneori”, spune Răzvan Butucescu, în vârstă de 26 de ani, unul dintre cei care pun umărul – uneori la propriu – la construcţia casei.


    Din când în când, un coleg îi taie calea cărând câteva scânduri în spate, în vreme ce, de la etaj, răzbat sunetele bormaşinii. Muncesc într-un şantier continuu de câteva săptămâni, dar, la finalul fiecărei zile, au satisfacţia că mansarda lor, aşezată momentan pe pământ, e cu un pas mai aproape de a putea fi locuită. Drumul însă nu a început acum două luni, odată cu instalarea efectivă, ci cu mult mai mult timp în urmă.
    „Acum doi ani, ne-am înscris în competiţia Solar Decathlon cu schiţa casei. Iniţial, în 2017, echipa era formată doar din şase membri, studenţi la construcţii şi la arhitectură. Ei au făcut conceptul”, povesteşte Roxana Chivu, responsabilul de comunicare al grupului.
    Pe măsură ce proiectul a avansat, a fost nevoie de oameni noi, aşa că au început o serie de recrutări, prin intermediul reţelelor de socializare şi prin anunţuri răspândite prin facultăţi. Astăzi, echipa numără 36 de membri, incluzându-i pe cei cinci profesori coordonatori. Specializările s-au diversificat prin această extindere, astfel că acum la proiectul Over4 contribuie studenţi nu doar la construcţii şi arhitectură, ci şi de la litere, politehnică ori management. Fiecare a dobândit un rol clar stabilit, proiectul fiind structurat pe departamente: Arhitectură, Instalaţii, Structuri, Comunicare şi Fund Raising.
    „Tot noi ne vom ocupa şi de montarea casei în Ungaria, atunci când va ajunge la locul competiţiei”, spune Alexandra Tatar, şi ea implicată în conducerea Over4 pe drumul către succes.

    O casă pasivă


    Proiectul celor 36 de tineri este prototipul unei mansarde, care ar putea fi, de exemplu, instalată deasupra unui bloc tradiţional. De altfel, potrivit lui Răzvan Butucescu, de aici vine şi numele de Over 4, a cărui alegere a adus prima şi singura ceartă memorabilă din grup. „Practic, dacă montezi această mansardă deasupra unui bloc cu patru etaje, obţii un bloc care depăşeşte patru niveluri, ceea ce înseamnă «peste patru» (over four – engl.). Dar a durat până am căzut de acord asupra acestui nume”, îşi aminteşte Răzvan Butucescu.
    Ceea ce face mansarda Over4 eficientă din punct de vedere energetic – şi, deci, eligibilă pentru Solar Decathlon – este alimentarea exclusiv cu energie de la soare, prin intermediul panourilor solare, folosirea unui sistem de climatizare care controlează temperatura şi nivelul de dioxid de carbon din interior şi o izolare foarte bună astfel încât să nu permită aerului rece să intre pe la îmbinări. Pe pământ, casa ocupă o suprafaţă de 130 de metri pătraţi şi produce de trei ori mai multă energie decât consumă.
    „Practic, este o casă pasivă”, spune Răzvan Butucescu.
    Iniţiativa vine în contextul în care încălzirea globală se vede deja în viaţa de zi cu zi, iar ameliorarea efectelor ei este un efort constant. România se aliniază treptat la aceste tendinţe, dar drumul nu e nici scurt, nici uşor.
    „Totul trece pe electric, însă noi construim în continuare blocuri cu fier-beton, iar asta nu e bine. Din fericire, începe şi la noi să se simtă trendul caselor eficiente energetic.”
    De aceea, scopul principal al proiectului Over4 este îmbunătăţirea modului în care sunt renovate blocurile de locuinţe colective construite în perioada comunistă în România. Acestea reprezintă circa 70% din stocul de locuinţe urbane, potrivit datelor echipei Over4, iar multe dintre ele nu au fost încă reabilitate, nici la standarde locale, nici la standarde europene.

    Dincolo de teorie


    Când va fi complet gata, casa va ajunge la o valoare de 100.000 de euro, bani pe care studenţii nu i-au investit, întregul proiect fiind ridicat pe bază de sponsorizări. Acesta va fi însă preţul pe care un potenţial cumpărător va trebui să-l plătească dacă va vrea să aibă propria mansardă eficientă energetic. Iar oameni interesaţi s-au arătat în ultimele săptămâni, pe măsură ce casa a început să se înalţe.
    După finalizarea concursului din Ungaria – care va avea loc într-o localitate din apropierea capitalei Budapesta, mai exact la Szentendre  – cei 36 de tineri s-au gândit să doneze casa unor oameni care ar avea nevoie de ea, dar decizia nu este încă definitivă. Momentan, încă se fac planurile pentru competiţie.
    „Pe 28 iunie ar trebui să ajungă primul TIR în Ungaria. Avem 15 zile la dispoziţie să montăm casa, apoi urmează o perioadă de monitorizare şi jurizarea. Din juriu fac parte specialişti din mai multe ţări”, spune Alexandra Tatar.
    Ce i-a motivat în toată această aventură? Ambiţia de a demonstra că ceea ce au imaginat ei pe hârtie chiar poate fi pus în aplicare, iar visurile lor de studenţi – la licenţă ori la doctorat – sunt, de fapt, mai mult decât visuri.
    „Dacă nu ne-ar fi susţinut părinţii noştri, nu am fi reuşit să ajungem aici”, spune Răzvan Butucescu, originar din Focşani. Echipa este mixtă şi din punctul de vedere al oraşului natal al membrilor, ei venind din localităţi diferite, precum Buzău, Piteşti, Giurgiu, Galaţi, Iaşi sau Craiova. Iar gaşca de studenţi din jurul casei Over4 este în continuă expansiune.

    Precursorii Over4
    În 2018, la competiţia Solar Decathlon din Dubai a participat proiectul EFdeN Signature, un prototip care a costat circa 300.000 de euro. Casa a fost dezvoltată de o echipă interdisciplinară formată din 60 de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
    EFdeN Signature a fost succesorul Prispa, prima casă solară realizată în România. Prototipul a făcut o impresie bună la Madrid în 2012, tot în cadrul Solar Decathlon.
    Expansiunea caselor solare şi posibilitatea conectării cu uşurinţă a acestora la reţea ar putea genera pe orizontală posibilităţi de creştere pentru industria de profil şi ar putea marca începutul descentralizării sistemului energetic local.

    Case „rupte din soare”
    Considerată a fi „olimpiada caselor solare”, competiţia Solar Decathlon este cel mai important eveniment în domeniul arhitecturii şi construcţiilor la nivel mondial. Prima ediţie a avut loc în 2013, în Statele Unite ale Americii, iar de atunci a fost organizată, de-a lungul timpului, pe toate continentele.
    Fiecare an aduce o anumită temă pentru participanţi, iar anul acesta pe frontispiciul Solar Decathlon stă „reabilitarea fondului construit şi regenerarea urbană”. La ediţia din acest an, care va avea loc în iulie în Ungaria, participă 11 echipe din zece ţări de pe patru continente.
    Fiecare echipă are la dispoziţie 15 zile pentru a asambla şi pune în funcţiune locuinţele solare ce vor fi ulterior jurizate în cadrul a zece probe – de la arhitectură, la eficienţă energetică şi până la comunicare şi sustenabilitate. În urma celor zece probe, se vor desemna câştigătorii. Toate echipele sunt formate din studenţi.

  • Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI

    James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail. 

    House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili. 

    Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.

     

  • Cât câştigă şi ce case deţine europarlamentarul Maria Grapini

    Maria Grapini deţine acţiuni la Pasmatex Timişoara, Pasmatex Conf şi Certasig în valoare totală de aproximativ 180.000 de lei.
     
    Grapini mai deţine jumătate dintr-un teren în judeţul Timiş, cu suprafaţa de 750 metri pătraţi, şi cotă de 50% din alte trei imobile din acelaşi judeţ: unul de 430 de metri pătraţi, unul de 50 de metri pătraţi şi unul de 200 de metri pătraţi.
     
    Europarlamentarul deţine şi două automobile, un Audi A8 din 2007 şi un Nissan din 2015.
     
    În ceea ce priveşte bunurile, Maria Grapini a declarat în 2018 bijuterii în valoare de 150.000 de lei, tablouri în valoare de 100.000 de lei şi sculpturi în valoare de 50.000 de lei.
     
    La categoria venituri, Grapini a declarat doar salariul primit de la Parlamentul European, în valoare de 79.957, 86 euro net. Mai exact, europarlamentarul a câştigat, lunar, 6.663 euro.
     
    Declaraţie de avere a Mariei Grapini poate fi consultată aici.
     
     

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din lume, dar cu o imensă problemă socială. De ce au rămas peste 8 milioane de case goale

    Un număr record de 8,46 milioane de locuinţe din Japonia sunt goale în contextul în care constructorii nu opresc frenezia noilor livrări, în timp ce populaţia se micşorează dramatic, potrivit Bloomberg.

    Numărul locuinţelor goale a crescut cu 260.000 în cadrul unui studiu pe care guvernul îl realizează de două ori pe deceniu. Astfel, 13,6% din locuinţe sunt goale, potrivit Nikkei.

    Multe dintre aceste proprietăţi sunt scoase spre vânzare sau spre închiriere sau sunt case de vacanţă. Cu toate acestea, unele dintre ele sunt locuinţe abandonate, dezafectate, potrivit serviciului japonez de ştiri.

    Un alt factor care lasă multe dintre locuinţe goale este trendul reprezentat de oamenii care se mută constant din mediul rural în mediul urban.

    Cu toate acestea, la nivel absolut, numărul de locuinţe goale poate fi întrecut uşor. Un studiu din 2017 arată că în zona urbană din China o locuinţă din cinci este goală, ceea ce s-ar traduce în circa 65 de milioane de case goale.

     

     

  • De la modă la canabis

    O casă de modă newyorkeză însă face pasul de la îmbrăcăminte destinată consumatorilor la accesorii pe care doritorii le pot găsi, pentru moment, în clinicile şi magazinele din California care pot distribui canabis în scopuri medicinale, scrie LA Times. Primele produse oferite de casa Sundae School vor fi ţigările electronice de unică folosinţă cu canabis cu diverse arome şi jointuri gata rulate ambalate în pacheţele de câte opt. 

  • Supermarketurile ar putea fi obligate să aibă case de marcat pentru familii, fără rafturi cu dulciuri şi alimente nesănătoase

    Propunerea legislativă pentru completarea art.4 din Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari din UDMR, Pro-România şi un deputat USR.

    „Prezenta iniţiativă legislativă are drept scop crearea cadrului legal pentru existenţa acelor case de marcat în incinta supermagazinelor sau hipermagazinelor, dedicate numai familiilor, fără dulciuri şi fără alimente nesănătoase expuse. Aceste case de marcat vor fi folosite doar de către acele familii care au copii minori. Propunerea legislativă este menită să protejeze copiii împotriva dulciurilor şi a celorlalte alimente care nu sunt indicate pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor, fiind afişate pe rafturile de pe lângă casele de marcat, evitând astfel situaţiile în care copiii vor să li se cumpere astfel de produse de către părinţi sau aparţinători”, potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ.

    Iniţiatorii susţin că România se află pe locul al doilea în Europa la obezitate infantilă, iar procentul copiilor cu diabet de tip II este în creştere alarmantă.

    De asemenea, ei afirmă că „în medie, la nivelul statelor membre ale UE, 17% din populaţia adultă suferă de obezitate. Mai mult, 52% din adulţii europeni sunt consideraţi supraponderali sau obezi”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul care construieşte case de lux pentru englezi – VIDEO

    Afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. Chiar şi Barack Obama a înnoptat în una din cabanele concepute de Ionuţ Sănducu, iar românii par să fi prins şi ei gustul caselor din lemn.

    În 2014 a realizat primul său proiect – zece case de lemn sub numele Hunter Lodges, care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor. Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice. 

  • Se întâmplă şi la case mai mari: Catedrala Notre-Dame din Paris nu avea asigurare

    Franţa deţine Catedrala Notre-Dame, la fel cum deţine toate clădirile religioase ridicate înainte de anul 1905, a spus Paul Gadel, purtătorul de cuvânt al Consulatului francez din New York, SUA.
     
    Oficialul a explicat că statul francez “are sarcina întreţinerii şi renovării acestor clădiri, pe care le împrumută Bisericii cu titlu gratuit”.
     
    Cu toate acestea, este greu de crezut că statul poate să acopere costurile reparaţiilor şi restaurării catedralei, care, potrivit unei estimări făcute de Reuters, s-ar ridica în jurul sumei de 8 miliarde de dolari.
     
    Mai multe bănci şi miliardari din Franţa au oferit sume uriaşe pentru a fi folosite în demersul de reconstrucţie. O serie de campanii de strângere de fonduri a fost iniţiată online şi, până marţi seară, se adunaseră nu mai puţin de 790 de milioane de dolari, potrivit Wall Street Journal.
     

  • Un român de 34 de ani construieşte case de lux pentru englezi

    E adevărat, afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. La 34 de ani, Ionuţ Sănducu conduce, în Marea Britanie, propria firmă de construcţii, Sănducu Log Buildings, un business prin care ridică locuinţe din lemn, o alternativă ecologică la casele bazate pe BCA, cărămidă şi mortar, pe gustul celor care se visează mai aproape de natură chiar şi atunci când ajung acasă. Fără a lăsa însă confortul la o parte, ţinând cont că locuinţele seamănă izbitor cu unele dintre cele mai luxoase vile construite în dulcele stil clasic.

    Pe lângă imobilele pe care le ridică prin compania lui, Ionuţ Sănducu este şi agent pentru piaţa românească al finlandezilor de la Honka, o companie specializată tot în case pe bază de prefabricate din lemn, de altfel poziţia din care a observat potenţialul acestei pieţe în Regatul Unit al Marii Britanii.

    Din 2007 a început românul Ionuţ Sănducu să lucreze pentru Honka, iar timp de şapte ani a coordonat activitatea finlandezilor pe mai multe pieţe, inclusiv România. Inspirat de ce a învăţat la Honka, în 2014 a pus bazele propriei afaceri în acelaşi domeniu – construcţia de case din lemn. Cu doisprezece angajaţi în subordine, Ionuţ Sănducu ridică, pe tărâm britanic, atât cabane destinate închirierii, cât şi case individuale pentru persoane fizice.

    „În 2014, primul proiect făcut prin compania mea a constat în zece case de lemn – un proiect sub numele Hunter Lodges – care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor”, povesteşte Ionuţ Sănducu.

    Complexul turistic de lux Celtic Manor se află la o distanţă de o oră şi jumătate de mers cu maşina de aeroportul Heathrow din Londra, iar o noapte de cazare la una din cele zece case din lemn construite de firma lui Ionuţ Sănducu sare de 400 de lire sterline (460 de euro) pentru o cameră dublă.

    La summitul NATO din 2014 desfăşurat în oraşul Newport din Ţara Galilor, toate cele zece cabane au fost închiriate către oficialii veniţi din Statele Unite ale Americii. Cabana cu numărul 5, îşi aminteşte şi astăzi românul, a fost rezervată special pentru preşedintele de atunci al Statelor Unite, Barack Obama.

    Britanicii sunt tot mai interesaţi de astfel de proiecte, care nu doar că schimbă peisajul clădirilor gri şi posomorâte – mai mult chiar decât vremea britanică invariabil apăsătoare –, dar se dovedesc şi eficiente din punct de vedere energetic.

    „Piaţa caselor de lemn din Marea Britanie este în continuă creştere. Guvernul facilitează şi acordă autorizaţii de construcţie mult mai uşor pentru aceste case, pentru că au statut eco, trec cu brio testele de eficienţă şi izolaţie, ajută mediul înconjurător şi, din punct de vedere estetic, se integrează în mediu. Cred că o legislaţie de acest tip ar trebui introdusă şi în România, mai ales pentru zonele muntoase”, este de părere Ionuţ Sănducu.

    Modelul finlandez

    O încercare similară au făcut finlandezii de la Honka şi pe piaţa românească, aducând, în 2012, conceptul caselor din prefabricate din lemn. Pe atunci, cea mai ieftină casă de acest tip costa 40.000 de euro şi avea o suprafaţă de 80 de metri pătraţi, fiind livrată sub formă de kit complet, inclusiv ferestre şi instalaţii sanitare. Prima casă Honka fusese asamblată la Azuga, judeţul Prahova, proprietarul fiind un om de afaceri din Braşov.

    Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice.

    Cum Honka vine din Peninsula Scandinavă, nici lemnul nu putea fi unul oarecare, aşa că locuinţele sunt făcute din pin nordic, un tip de pin care creşte doar şase luni pe an, ca urmare a climei reci specifice nordului Europei. Din punct de vedere tehnic, pinul nordic este rezistent la îndoire şi zdrobire, se taie, se lipeşte şi se prelucrează uşor.

    Una dintre cele mai importante pieţe pentru Honka este Marea Britanie, acolo unde, din 2007, a început să lucreze Ionuţ Sănducu în calitate de agent al Honka. După ce compania a intrat şi pe piaţa locală, au venit primele comenzi de „acasă” pentru românul emigrat în Marea Britanie.

    „Românii prezintă un interes destul de mare pentru acest tip de case. Am mulţi clienţi interesaţi. În septembrie 2018, am început o casă Honka în România, în judeţul Braşov, care acum e aproape de final. Proiectul din Braşov are 420 de metri pătraţi şi a fost terminat în aproximativ patru luni. Între timp, am reuşit să mai semnez două contracte, în judeţul Neamţ, datorită faptului că noii proprietari au văzut diferenţa de calitate mai mult decât diferenţa de preţ”, spune Ionuţ Sănducu.

    Costurile unei astfel de case pornesc de la 800 de euro pe metru pătrat şi ajung la 1.400 de euro pe metru pătrat, în funcţie de profilul şi de grosimea lemnului. Spre comparaţie, o casă clasică poate pleca de la mai puţin de 100 de euro pe metru pătrat şi poate ajunge la câteva sute de euro, depinzând însă de localizare, suprafaţa terenului şi a locuinţei, materialele folosite şi alte variabile.

    Ionuţ Sănducu spune însă că o casă Honka generează cheltuieli mai mici de întreţinere, lemnul fiind un bun izolant natural, care nu lasă căldura să plece pe timp de iarnă şi care permite aerului răcoros să intre în timpul verii.

    Brandul Honka aparţine grupului finlandez Honkarakenne, fondat în 1958 de cinci fraţi pe nume Saarelainen, fascinaţi de tot procesul de construcţie a unei case. Până acum, constructorii Honka au făcut 85.000 de case pe care le-au livrat în toată lumea, fabricarea având loc în unitatea de producţie din Karstula, Finlanda. Pe lângă ţara-mamă, care este şi principala piaţă de desfacere pentru Honka, proiectele din lemn mai au câteva pieţe-cheie în care ajung, printre care Rusia, Japonia, China şi mai multe ţări europene.

    Adoptaţi de Regat

    Ionuţ Sănducu este unul dintre cei peste 400.000 de români care au emigrat în Marea Britanie. Biroul Naţional de Statistică britanic spunea, la sfârşitul anului trecut, că numărul românilor care trăiesc în Marea Britanie a crescut cu 25% pe parcursul anului 2017 faţă de anul anterior. Ca urmare, persoanele cu naţionalitate română au devenit în 2018 a doua cea mai răspândită populaţie nonbritanică din regat, potrivit BBC. Cei mai numeroşi sunt polonezii. De cealaltă parte, statistica din România arată că cei mai mulţi români care au plecat în străinătate în 2017 – cel mai recent an pentru care există date publice – au ales ca destinaţie Marea Britanie.

    Astfel, 51.000 de români au plecat în 2017 în Marea Britanie, echivalentul a aproape un sfert din totalul emigranţilor. În total, în 2017 au emigrat 219.000 de români, în creştere cu 6% faţă de 2016. Unul dintre motivele care au dus la acest exod este cuantumul veniturilor pe care le obţine un cetăţean în România faţă de cele pe care le primeşte în străinătate. În România, salariul minim este de circa 400 de euro brut pe lună (270 de euro net), în timp ce, în Marea Britanie, salariul minim brut este de 1.460 de euro pe lună (circa 1.250 de euro net pe lună).