Tag: capitalizare

  • Căderea imperiului: compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari

    Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

    ”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

    Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele – Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor.

    Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

    GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

    O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.

    O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.

    Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.

  • Valoarea companiilor româneşti listate la bursă a crescut cu 8 miliarde de euro

    Companiile româneşti şi străine listate la BVB la finalul lunii iulie din anul 2013 aveau o capitalizare cumulată de 23,2 miliarde de euro. De atunci şi până la 31 iulie 2017, capitalizarea lor totală a urcat cu 53%, până la 35,5 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte evoluţia valorii companiilor româneşti listate pe piaţa locală de capital, aceasta a crescut de la 12,3 miliarde de euro la 31 iulie 2013 la peste 20,2 miliarde de euro la 31 iulie anul acesta, ceea ce a corespuns unei creşteri a capitalizării de peste 64 de procente. „Valoarea companiilor româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu aproape 8 miliarde de euro în doar patru ani,” a spus preşedintele BVB, Lucian Anghel.

    Pe măsură ce piaţa locală de capital face paşi spre promovarea la statutul de Piaţă Emergentă, accesul la fluxuri mai mari de capital va creşte. Odată obţinută această promovare, România va avea acces la o dimensiune a fondurilor de peste 20 de ori mai mari decât în prezent.

  • A fost încheiată fuziunea dintre New Europe Property Investments şi Rockcastle Global Real Estate Company

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii NEPI şi Rockcastle, care recunosc valoarea adăugată rezultată din fuziunea celor doua companii, precum şi oportunitatea de accelerare a obiectivelor strategice de creştere şi diversificare a portofoliului.

    Ca urmare a fuziunii, cele două companii au încetat tranzacţionarea acţiunilor pe JSE şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în cazul NEPI, şi pe JSE şi Bursa din Mauritius, în cazul Rockcastle. Începând cu 12 iulie 2017, NEPI Rockcastle se tranzacţionează pe JSE şi Euronext Amsterdam, sub noul cod buriser NRP, cu o capitalizare bursieră la listare de 6,1 miliarde de euro.

    Compania se axează în continuare pe deţinerea, adminstrarea şi dezvoltarea de proprietăţi comerciale dominante în pieţe competitive din Europa Centrală şi de Est, deţinând poziţii de top în Romania (cel mai mare investitor imobiliar pe segmentul de retail), Polonia (al patrulea cel mai mare investitor pe segmentul de retail) şi Slovacia (a doua cea mai mare companie de pe acest segment) şi având o prezenţă puternică în Croaţia, Cehia şi Serbia. În prezent, NEPI Rockcastle deţine şi administrează 51 de proprietăţi operaţionale localizate în principal în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, cu o valoare totală de aproximativ 4 miliarde de euro, precum şi şase dezvoltări în curs de construcţie.

    NEPI Rockcastle deţine, de asemenea, un portofoliu semnificativ de acţiuni listate şi lichide, ale unor mari companii imobiliare globale care domină prin performanţă pieţele pe care activează, având operaţiuni în S.U.A., Marea Britanie şi în Europa continentală, cu o valoare de peste 1 miliard de euro.

    Integrarea managementului şi a infrastructurii NEPI şi Rockcastle va îmbunătăţi platforma operaţională a noii companii, NEPI Rockcastle, creând sinergii strategice şi oportunităţi de vânzare şi marketing la o scară mai largă, precum şi administrarea eficientă a activelor, beneficiind de avantajul unei baze mai mari de clienţi şi furnizori de servicii.

    Managementul NEPI Rockcastle se va alinia în mod natural liniilor geografice ale noului grup, reflectând astfel poziţia complementară a portofoliului celor doua companii şi oferind o gamă completă de servicii internalizate, executate de o echipă de peste 350 de profesionişti cu experienţă în managementul activelor şi al proprietăţii, dezvoltare şi management de proiect, finanţe, investiţii, leasing şi marketing.

    În calitate de directori generali, Alex Morar şi Spiro Noussis vor colabora pentru a optimiza integrarea echipelor de management ale celor două companii, cu scopul de a pune în aplicare strategia grupului. Alex Morar se va concentra cu precădere pe dezvoltarea operaţiunilor din ţările acoperite anterior de NEPI (România, Slovacia, Croaţia şi Serbia), iar Spiro Noussis pe pieţele unde Rockcastle a fost prezentă (Polonia şi Republica Cehă).

    În urma implementării fuziunii, S&P a atribuit un rating BBB, cu perspectivă stabilă, pentru NEPI Rockcastle (cu un notch mai mare mare decât cel deţinut de NEPI), în conformitate cu ratingul preliminar atribuit la data de 2 iunie 2017. Totodată, S&P a majorat ratingul obligaţiunilor emise de NE Property Cooperatief U.A. şi garantate în prezent de NEPI Rockcastle de la “BBB-” la “BBB”.

     

  • Tesla a devenit cel mai valoros producător american de maşini, întrecând General Motors

    La doar o săptămână după ce a întrecut Ford ca valoare de piaţă pe bursă, Tesla a urcat cu 3,3% la începtul săptămânii, majorându-şi capitalizarea de piaţă la 50,9 miliarde de dolari. Producătorul de maşini electrice a încheiat ziua valorând cu 64 de milioane de dolari mai mult decât GM. Compania cofondată de Musk a ajuns în clasamentul primilor cinci producători la maşini la nivel mondial.

    În prezent, Tesla este al şaselea producător de maşini, după capitalizarea de piaţă, după Toyota Motor, Daimler AG, Volkswagen AG, BMW AG şi Honda.

    Tesla are o capitalizare de piaţă de 172 de miliarde de dolari, în timp ce Honda are aproape 52 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bittnet şi-a crescut cu 36% cifra de afaceri atingând o capitalizare de 21,4 milioane de lei

    Bittnet a implementat peste 270 proiecte de integrare în 2016, faţă de 174 în 2015, inclusiv mai multe proiecte de migrare în cloud a infrastructurii unor companii din mediul online, astfel veniturile din training IT au depăşit 1,2 milioane euro. 
     
    „Cel mai important lucru pentru noi în 2016 a fost că am reuşit să marcăm trecerea către o companie de dimensiune medie, care a reuşit să crească şi să se dezvolte constant pe principii solide de business. Noi preţuim o cultură organizaţională bazată pe valori precum onestitate, transparenţă şi flexibilitate, în condiţii de performanţă şi competenţă şi ne bucurăm de parteneriate cu jucători importanţi din piaţă“, a declarat Mihai Logofătu, CEO Bittnet.
     
     „Considerăm că şi pentru 2017 tendinţele identificate în ultimii doi ani – cloud-ul, securitatea cibernetică şi soluţiile integrate vor continua să fie sursa de creştere a afacerii. Intenţionăm să ne concentrăm eforturile şi resursele pentru a fi printre cei mai relevanţi parteneri de IT pe aceste arii de expertiză. Atenţia noastră va continua să fie concentrată spre oferirea de servicii cu valoare adăugată sporită, cum ar fi consultanţă şi migrare către cloud, asigurarea securităţii soluţiilor informatice şi oferirea de soluţii IT în regim de «managed services»“, a declarat Cristian Logofătu, CFO Bittnet, privind planurile de viitor ale companiei. 
     
    Bittnet este o companie antreprenorială românească din sectorul IT, înfiinţată în 2007. Compania oferă clienţilor săi cursuri IT oficiale, servicii de implementare de soluţii IT bazate pe tehnologii cloud, dar şi în zona de infrastructură IT clasică (routing, switching, servere, virtualizare, securitate, teleprezenţă sau wireless). În aprilie 2015, a devenit prima companie IT din România listată la Bursa de Valori Bucureşti, pe piaţa AeRO. 
     
  • Cele mai scumpe acţiuni listate la bursă din lume. O singură acţiune la aceste companii costă mai mult de 2 milioane de dolari

     În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.

    O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.

    Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.

    Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
     

  • Cele mai scumpe acţiuni listate la bursă din lume. O singură acţiune la aceste companii costă mai mult de 2 milioane de dolari

     În momentul de faţă, o acţiune a Berkshire Hathaway se vinde cu 243,000 de dolari, dar pe primele două locuri se află acţiunile unor companii din America Latină.

    O singură acţiune a Bursei de Valori Santiago din Chile te-ar costa 2,5 milioane de dolari, în timp ce o acţiune la Bursa de Valori din Buenos Aires te costă 2,1 milioane de dolari. Preţurile sunt uriaşe deoarece foarte puţine acţiuni se află în circulaţie, o moştenire a faptului că în trecut singurii proprietari de acţiuni erau casele locale de brokeraj care erau obligate să deţină acţiuni pentru a putea tranzacţiona pe bursa.

    Regula a fost eliminată în Argentina în urmă cu trei ani, iar fiecare deţinător va primi pentru fiecare acţiune veche 250,000 de acţiuni noi. Acelaşi proces are loc şi în Chile, unde cele 48 de acţiuni vor fi împărţite în 48 de milioane de acţiuni.

    Bursa ciliană are o capitalizare de 122 de milioane de dolari, în timp ce bursa argentiniană are o capitalizare de 389 milioane de dolari. Mai e cale lungă până când să ajungă, mai ales bursa ciliană, la o capitalizare de 399 milioane de dolari, precum cea a Berkshire Hathaway.
     

  • Copos îşi consolidează poziţia la Athénée Palace Bucureşti prin achiziţia a 152.000 de acţiuni

    Compania Ana Hotels, fondată de omul de afaceri George Copos în 1996, a achiziţionat pe 29 iunie un pachet de 152.170 de acţiuni la Athénée Palace Bucureşti (simbol bursier ATPA), la preţul de 1,49 lei/unitate. Pentru întreg pachetul de acţiuni Ana Hotels, al cărei acţionar majoritar este Copos, a plătit 226.740 lei (50.150 de euro).

    Înainte de achiziţie, Ana Hotel deţinea o participaţie de 41,5% din Athénée Palace Bucureşti, care are o capitalizare de 7,6 mil. lei, pentru ca după tranzacţie să aibă o deţinere de aproape 44%.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Copos îşi consolidează poziţia la Athénée Palace Bucureşti prin achiziţia a 152.000 de acţiuni

    Compania Ana Hotels, fondată de omul de afaceri George Copos în 1996, a achiziţionat pe 29 iunie un pachet de 152.170 de acţiuni la Athénée Palace Bucureşti (simbol bursier ATPA), la preţul de 1,49 lei/unitate. Pentru întreg pachetul de acţiuni Ana Hotels, al cărei acţionar majoritar este Copos, a plătit 226.740 lei (50.150 de euro).

    Înainte de achiziţie, Ana Hotel deţinea o participaţie de 41,5% din Athénée Palace Bucureşti, care are o capitalizare de 7,6 mil. lei, pentru ca după tranzacţie să aibă o deţinere de aproape 44%.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum o cameră de hostel a dus la o idee de afacere evaluată la 1 miliard de dolari

    În 2012 Shintaro Yamada avea 34 de ani, era singur şi frustrat la locul de muncă. A părăsit o slujbă confortabilă din Tokyo pentru a călători în lume, scrie Bloomberg.

    Nu voia să cheltuie mult, dar dorea şi să cunoască cultura locală. Aşa că a stat în hosteluri foarte ieftine, a făcut autostopul şi a mers cu transportul în comun. De-a lungul a şase luni a vizitat 23 de ţări.

    „Călătoria mi-a deschis mintea. M-a făcut să vreau să fac ceva folositor pentru oamenii din întreaga lume. Am început să mă gândesc la o platformă care să le permită oamenilor să facă schimb de obiecte, servicii, unde pot schimba bani, doar prin intermediul unui smartphone”, a spus Yamada.

    A fost determinat să înfiinţeze un start-up care le-ar permite oamenilor din diferite zone ale globului să intre în contact unii cu alţi. Astfel a fondat Mercari Inc, un site de e-commerce unde oamenii pot cumpăra şi vinde aproape orice.

    Mercari a fost fondată în 2013, iar luna aceasta a ajuns la o evaluare de 1 miliard de dolari, fiind primul unicorn din Japonia, a treia economie a lumii. Pe glob există în prezent 155 de unicorni, dintre care 92 în Sua, 25 în China şi 7 în India, potrivit CB Insights.

    Yamada nu crede că este o problemă atât de mare, faptul că nu există unicorni în Japonia. Multe companii de tehnologie din Japonia se listează la bursă înainte de a ajunge la o evaluare de 1 miliard de dolari deoarece cerinţele pentru listare sunt mult mai puţin restrictive decât în alte ţări. Pe piaţa din Japonia, compania are nevoie de o capitalizare de 10 milioane de dolari şi nu necesită să aibă un venit, pe de altă parte, companiile care decid să se listeze în SUA au nevoie de o capitalizare de 50 milioane de dolari sau 750.000 de dolari în profituri.
    Unul din motivele pentru care Mercari a avut succes a fost faptul că a fost creat special pentru mobil. Oamenii vând orice, de la haine, la gadgeturi sau la cărţi de baseball. Aplicaţia a fost descărcată de peste 32 de milioane de ori şi a generat tranzacţii de 10 miliarde de yeni în fiecare lună, iar Mercari primeşte o parte din fiecare tranzacţie.

    „Piaţa serviciilor business-to-consumer este deja dezvoltată, dar piaţa de aplicaţii user-to-user încă mai creşte”, spune Tomoaki Kawasaki, analist la Iwai Cosmo Securities.