BusinessMagazin

Tag: capitala

  • Gabriela Firea, după majorarea taxelor pentru parcările de reşedinţă din Capitală: ”Nicuşor Dan, o năpastă pe capul bucureştenilor”

    Gabriela Firea îl etichetează pe Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, drept ”o năpastă pe capul bucureştenilor” după ce, ieri, a fost votată în Consiliul General majorarea taxelor pentru parcările de reşedinţă din Bucureşti.

    Nicuşor Dan a anunţat, în mediul online, că această majorare a fost propusă la cererea primarilor de sector, urmând a intra, efectiv, în vigoare în 2022.

    ”La solicitarea primarilor de sector din Bucureşti, în Consiliul General s-a votat azi şi majorarea taxelor pentru parcările de reşedinţă. Aceste taxe vor creşte efectiv începând cu 2022 şi vor ajunge până la o sumă cuprinsă între 300 şi 600 de lei pe an, în funcţie de zonă. E de subliniat că banii din aceste taxe ajung la primăriile de sector, iar primarii de sector au cerut majorarea acestor taxe pentru creşterea bugetelor sectoarelor, urmând astfel să se asigure şi mai buna întreţinere a acestor parcări”, a scris primarul general al Capitalei. Amendamentul a fost votat de către consilierii generali împreună cu un proiect care prevede şi creşterea taxelor şi impozitelor din Bucureşti pe anul 2021.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Consiliul General a respins bugetul Capitalei iniţiat de Nicuşor Dan

    Consilierii USR PLUS din Consiliul General i-au cerut lui Nicuşor Dan să retragă proiectul de buget al Capitalei: „Avem motive să credem că estimările de venituri nu sunt realistice”.

    Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, s-a împotrivit şi a respins criticile aduse de consilierii USR PLUS.

    „Sunt uluit. Noi am avut un buget. Primarul a discutat cu fiecare din grupurile de consilieri din majoritate. Grupurile de consilieri din majoritate au discutat între ele încă de acum şase săptămâni şi acum venim şi spunem că e un alt buget. Realmente nu se poate aşa. Deci în opinia mea toate discuţiile care trebuiau să aibă loc pe buget au avut loc şi au fost extrem de civilizate şi de constructive şi s-au adus îmbunătăţiri. Dacă se doreşte să mai discutăm pe buget o putem face, dar haideţi să ne grăbim să dom bucureştenilor bugetul pe care-l aşteaptă să putem începe investiţiile”, spus Nicuşor Dan.

    Anterior, consiierii PNL din CGMB au anunţat că susţin propunerea de buget iniţiată de Primarul General, Nicuşor Dan: „Avem aşteptările noastre faţă de ceea ce trebuie făcut dar nu rezolvăm lucrurile decât lucrând împreună”.

     

  • Consilierii PNL, reacţie pentru USR PLUS: Susţinem propunerea de buget iniţiată de Nicuşor Dan

    „Au fost 6 săptămâni de discuţii. Consilierii generali au fost în permanenţă consultaţi de Primar. 120 de ore de consultări cu oricine a fost interesat, din interior sau din exterior – s-a oferit posibilitatea si cetăţenilor să îşi spună opiniile în dezbaterea publică Avem astăzi la vot propunerea de Buget a Municipiului Bucureşti pentru 2021”, transmite Diana Mardarovici, consilier general PNL în CGMB.

    Ea precizează că Partidul Naţional Liberal susţine propunerea de buget iniţiată de Primarul General, Nicuşor Dan.

    „Suntem parteneri corecţi ai Primarului general si înţelegem să fim alături de eforturile lui in toate momentele în care are nevoie de sprijin şi de înţelegere. Avem aşteptările noastre faţă de ceea ce trebuie făcut dar nu rezolvăm lucrurile decât lucrând împreună. Facem acest lucru din respect pentru primar şi, mai ales din respect pentru bucureşteni. Ştim ca ei doresc să ne apucăm de treabă pentru Bucureşti”, conchide Mardarovici.

    Consilierii USR PLUS din Consiliul General i-au cerut Nicuşor Dan să retragă proiectul de buget al Capitalei: „Avem motive să credem că estimările de venituri nu sunt realistice”.

  • Veşti proaste pentru bucureşteni. Vor plăti de şapte ori mai mult pentru un locul de parcare. Astăzi s-a votat majorarea tarifelor

    Parcarea s-a scumpit, de marţi, în Bucureşti, după ce consilierii local au votat noile tarife anuale. Capitala este împărţită în patru zone: A, B, C, D, cea mai scumpă fiind A, care reprezintă centrul. Aici, creşterea a fost de la 84 de lei, la 600 de lei anual.

    Conform hotărârii consilierilor locali, Bucureştiul este împărţit în patru zone: A, B, C, D.

    Cea mai scumpă parcare o vor plăti bucureştenii din zona A, care reprezintă centrul Capitalei. Aici, parcarea va costa 600 de lei, faţă de 84 de lei.

    În zona B tariful va fi de 500 lei anual faţă de 66 de lei, în C va fi de 400 faţă de 55 de lei şi în zona de D va fi de 300 de lei, faţă de 37 de lei.

    Taxele au crescut faţă de nivelul actual, solicitarea de majorare venind de la primarii de sector.

    Principala modificare este că taxa e calculată anual, nu pe zi ca până acum. Asta a atras nemulţumirea consilierilor din opoziţie care au întrebat ce face proprietarul care vinde maşina sau se mută. „Rămâi cu banii luaţi” – a fost concluzia şi aşa s-a votat.

  • ULTIMA ORA: Ce restrictii vor fi in Bucuresti, incepand de astazi

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Capitalei a decis sâmbătă prelungirea cu 14 zile a restricţiilor aplicate în Bucureşti.

    Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a avut, sâmbătă, o şedinţă pentru prelungirea restricţiilor dispuse în contextul pandemiei.

    CMBSU a prelungit măsurile potrivit cărora nu se poate ieşi din locuinţe între orele 22.00 – 5.00 în zilele de luni până joi şi între orele 20.00 – 5.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, dacă incidenţa cumulată se menţine la maxim 7,5 la mia de locuitori.

    De asemenea, programul operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări servicii în spaţii închise şi /sau deschise, publice şi/sau private, se poate desfăşura între orele 5.00 – 18.00 în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. În zilele de luni – joi, programul este 5.00 – 21.00.

    Rata de infectare în Capitală a fost sâmbătă de 3,94 de cazuri la mia de locuitori.

    Hotărârea CMBSU intră în vigoare duminică, la ora 0.00. Măsurile vor fi reevaluate la finalul perioadei de 14 zile sau la atingerea pragului 7,5 cazuri la mia de locuitori.

  • Proteste în Capitală faţă de restricţiile impuse de autorităţi

    Câteva sute de persoane s-au adunat sâmbătă după-amiază în mai multe punccte ale Capitalei – în Piaţa Universităţii, Piaţa Victoriei şi la Obor, pentru a protesta faţă de retricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea COVID-19.

    Co-preşedintele AUR George Simion a fost prezent în Piaţa Universităţii, dar nu a dat declaraţii. Oamenii strigă „Libertate!” şi „Jos Guvernul!”.

    Efective de jandarmi sunt prezente în cele trei puncte în care protestatarii s-au adunat, a declarat la Digi24 Georgian Enache, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti.

    Enache a adăugat că mai este aprobat un al patrulea punct pentru manifestaţii, în zona Palatului Cotroceni, la statuia Leul.

  • Enel duce staţiile de încărcare rapidă pentru maşinile electrice în mai multe centre comerciale deţinute de NEPI, cel mai mare dezvoltator de mall-uri şi centre comerciale din România

    Enel X România, membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel urmează să instaleze 25 de staţii de reîncărcare pentru automobilele electrice în mai multe centre comerciale din ţară aflate în portofoliul NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor imobiliar în zona de retail real estate din România.

    Compania anunţă că punctele de reîncărcare rapidă se vor afla în centrele comerciale ale NEPI din Bucureşti, Sibiu, Deva, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureş, Drobeta-Turnu Severin, Timişoara, Buzău, Galaţi, Brăila, Târgu-Jiu şi Satu Mare.

    Staţiile acoperă o distanţă de aproximativ 1.000 de kilometri pe drumurile principale din România, urmând a conecta oraşe din sudul, centrul şi vestul ţării.

    „Continuăm planul de a dezvolta infrastructura de reîncărcare pentru şoferii care optează pentru mobilitatea electrică, apăsând pedala de acceleraţie spre tranziţia energetică şi spre o economie sustenabilă. În România, avem un plan ambiţios anul acesta pentru extinderea lanţului de staţii de încărcare, pentru a încuraja un transport durabil.  Suntem deja prezenţi de la est la vest şi ne-am propus să conectăm şi partea nordică a ţării de cea sudică”, spune Mihai Mardale, Head of e-Mobility, Enel X România.

    Marius Barbu, Asset Director în cadrul NEPI Rockcastle, menţionează că una dintre direcţiile strategice ale investitorului imobiliar, pe termen lung, vizează susţinerea economiei verzi din România, cât şi în celelate opt ţări în care deţine centre comerciale.

    „Prin intermediul acestui proiect, ne consolidăm poziţia în domeniul sustenabilităţii şi, împreună cu Enel X, reuşim să punem pe harta mobilităţii sustenabile cele mai importante oraşe din România. În cadrul centrelor noastre comerciale vom pune la dispoziţia clienţilor locuri de parcare special amenajate pentru accesul la staţiile de încărcare a maşinilor electrice, atât în parcările noastre subterane, cât şi supraterane”, spune Marius Barbu.

    Parteneriatul dintre Enel X şi NEPI Rockcastle presupune instalarea a 11 staţii JuicePump şi a altor 14 de tip JuicePole, fiecare dintre cele 25 permiţând reîncărcarea simultană a două vehicule electrice.

    Cu aceste unităţi, numărul punctelor de reîncărcare instalate de Enel X România în toată ţara depăşeşte 120.

    Staţiile de reîncărcare JuicePump vor permite reîncărcarea a două vehicule electrice în acelaşi timp cu o putere de 50 kW DC respectiv 22 kW AC. În curent continuu, încărcarea până la 80% din nivelul bateriei durează aproximativ 25 de minute, în funcţie de modelul şi specificaţiile maşinii.

    Cele de tip JuicePole vor avea o putere disponibilă de 2 x 22 kW AC, fiecare dintre staţii permite reîncărcarea simultană a două vehicule electrice şi încărcarea a până la 40% din nivelul bateriei în 30 de minute, în funcţie de modelul şi specificaţiile maşinii.

    În România, NEPI Rockcastle deţine centrele comerciale Mega Mall, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Vulcan Value Centre, Iris Titan Shopping Center, Shopping City Timişoara, City Park Mall Constanta, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Shopping City Galaţi, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Piatra Neamţ, Shopping City Satu Mare, Shopping City Deva, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Shopping City Buzau, Shopping City Târgu Mureş.

  • Amenzi de două milioane de lei, date de Garda de Mediu pentru poluarea aerului din Capitală

    Garda Naţională de Mediu a anunţat marţi că în perioada 2020-2021 a dat amenzi în valoare de aproape 2 milioane de lei administraţiei locale şi operatorilor de salubritate din Capitală, în urma unor controale care au vizat calitatea aerului şi gestionarea deşeurilor. 

    Potrivit unui comunicat al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), în urma controalelor au fost constatate neconformităţi legate de nerealizarea Planului Integrat de Calitate a Aerului (PICA), lipsa constituirii şi actualizării registrului spaţiilor verzi, realizarea de construcţii fără deţinerea actelor de reglementare privind protecţia mediului, tăieri neautorizate de arbori, respectiv nerealizarea măsurilor dispuse de comisarii GNM în timpul controalelor anterioare.

    Neregulile constatate au condus la aplicarea mai multor sancţiuni, atât Primăriei Municipiului Bucureşti şi Primăriilor de Sector, precum şi operatorilor de salubritate cu care acestea au incheiat contracte de prestări servicii.

    Astfel, în perioada 2020-2021, comisarii GNM au aplicat Primăriei Capitalei 3 amenzi, în valoare de 115.000 de lei, pentru nerealizarea Planului Integrat de Calitate a aerului şi lipsa Registrului spaţiilor verzi.

    De asemenea, potrivit unui comunicat al GNM, primăriile de sector au fost sancţionate după cum urmează:
    Primăria Sectorului 1 – a primit 4 amenzi, în valoare totală de 267.500 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate care are contract de prestări servicii cu această primărie a fost amendat cu 100.000 lei pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 2 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi neîndeplinirea măsurilor impuse de GNM. Totodată, operatorul de salubritate cu care Primăria Sector 2 a încheiat contract de prestări servicii a primit 3 amenzi, în valoare totală de 115.000 lei, pentru depozitarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate şi pentru nerespectarea prevederilor autorizaţiei de mediu.
    Primăria Sectorului 3 – a fost sancţionată cu 6 amenzi, în valoare totală de 215.000 lei, pentru neîndeplinirea măsurilor PICA, realizarea de construcţii fără autorizaţie de mediu, tăieri neautorizate de arbori şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM. De asemenea, operatorul de salubritate care deserveşte Sectorul 3 a fost a primit 9 amenzi, în valoare totală de 595.000 lei, pentru funcţionarea fără autorizaţie de mediu, predarea deşeurilor la operatori economici neautorizaţi, lipsa prevenirii poluării atmosferei, nerespectarea prevederilor din autorizaţia de mediu şi nerealizarea măsurilor impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 4 – a primit 3 amenzi, în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Operatorul de salubritate care are contract încheiat cu primăria de sector a fost amendat cu 100.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.
    Primăria Sectorului 5 – a primit 3 amenzi în valoare totală de 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM. Totodată, operatorul care deserveşte acest sector a primit 3 amenzi în valoare de 210.000 lei pentru nerealizarea măsurilor de salubrizare şi funcţionarea fără autorizaţie, pentru care a primit şi o sancţiune complementară de sistare a activităţii.
    Primăria Sectorului 6 – a fost sacţionată cu 3 amenzi însumând 65.000 lei pentru nerealizarea măsurilor PICA şi pentru neîndeplinirea măsurilor de salubrizare impuse de GNM.

    Potrivit GNM; însumate, amenzile ajung la 1.977.000 lei.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au scăzut peste noapte cu mii de euro

    Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut, în medie, la nivelul lunii martie 2021 cu 150 de euro sau 0,15%  faţă de luna februarie la 98.850 de euro, potrivit datelor companiei de con­sultanţă imobiliară SVN România.

    Faţă de martie 2020, prima lună în care piaţa locală a fost lovită de pandemie, creşterea a fost de 2,3%. Mai mult, acesta este cel mai redus ritm de creştere din ultimul an. Spre comparaţie, în martie 2020 piaţa urca cu 5,2% faţă de martie 2019, în timp ce în prezent avansul este la jumătate.

    Cartierul care a cunoscut cea mai mare creştere este Colentina, unde pre­ţurile au urcat cu 6,1% sau 5.000 de euro, în timp ce la Dristor avansul este de 4,4% sau 4.000 de euro, în timp ce în Drumul Taberei preţurile au urcat cu 1.000 de euro sau 1,3%. În plus, în martie doar trei zone au mai crescut faţă de februarie, în timp ce în februarie faţă de ianua­rie erau patru zone cu creşteri. Cele mai importante scăderi sunt în Titan, unde preţurile au coborât cu 5.000 de euro, în timp ce la Brâncoveanu sau Militari preţurile au scăzut cu circa 1.000 de euro.

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce planuri au cu el şi cum arată acum – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    GALERIE FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTGRAL