BusinessMagazin

Tag: calatori

  • Cum am putea călători cu avionul: Scenariul care până acum câţiva ani părea SF acum ar putea fi realitate. ”Trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”

    Ajungi la aeroport fără bilet sau paşaport. Nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că sistemul îţi scanează faţa şi aMprenta; ştie cine eşti şi în ce avion să te urci. Când ajungi la poartă, aceasta se deschide automat deoarece camerele de luat vederi te recunosc şi ai voie să urci în avion. Iată un scenariu dintr-un viitor care ar putea să nu fie atât de îndepărtat pe cât ai crede.

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Cum şi de ce trebuie să se schimbe aeroporturile

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Cum poţi să ajungi de poveste în aeroport

    Un aeroport din New York vine însă cu o noutate: artişti care interacţionează cu călătorii care îl tranzitează, scrie New York Times. Astfel, până la finalul lunii iunie, cei care urmează să treacă prin terminalul A al aeroportului La Guardia pot ajunge personaje de poveste cu ajutorul a doi scriitori, Gideon Jacobs şi Lexie Smith.

    Aceştia participă la un program al Consiliului pentru Arte din Queens, cartierul newyorkez în care se află aeroportul, şi al Autorităţii Portuare din New York şi New Jersey, care-l are în administrare, dedicat promovării artiştilor din zonă. Pentru a-şi pune în aplicare proiectul, intitulat Landing Page (Pagina de destinaţie), Jacobs şi Smith s-au instalat într-un fost punct de vânzare de presă, anunţând printr-un afiş ce serviciu oferă, neavând însă voie să abordeze ei călătorii.

    Cei interesaţi să devină eroi de poveste trebuie să le furnizeze scriitorilor numărul zborului şi detaliile de contact, după care aceştia trec la treabă şi, când termină, trimit lucrarea sub forma unor mesaje pe telefon până la aterizarea avioanelor. Jacobs şi Smith scriu în medie cam şase povestiri pe zi, sperând să adune 50 până la finalul programului, pe care să le publice într-o carte. Cei care nu apucă să fie imortalizaţi într-o povestire vor avea ocazia să cunoască alţi artişti după încheierea Landing Page, cum ar fi Sandra Lopez-Monsalve, care va realiza o hartă electronică a zgomotelor şi sunetelor din aeroport, ori Sherwin Banfield, care va desena portrete ale călătorilor care trec pe lângă el, pe care le va folosi ulterior la realizarea unei picturi murale.

  • Ryanair a anunţat o nouă promoţie. Cu cât s-au ieftinit biletele operatorului de zboruri low-cost

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a lansat astăzi, 21 mai, promoţia  ‘Promoţia verii’, cu până la 20% reducere pentru mai mult de 500.000 de locuri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Această promoţie este disponibilă pentru călătorii în perioada iunie-septembrie şi poate fi găsită pe site-ul companiei, începând de astăzi şi până la miezul nopţii, marţi, 22 mai.

     

  • SCHIMBARE MAJORĂ în Gara de Nord, începând din iunie. Ce vor spune călătorii?

    Gara de Nord din Bucureşti va avea, începând din luna iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor.

    Gara de Nord din Bucureşti va avea, începând din luna iunie, un nou sistem electronic pentru informarea călătorilor, care va necesita investiţii de 1,7 milioane de lei, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, CFR Infrastructură.

    “36 de panouri electronice cu LED vor oferi informaţii referitoare la orele de sosire/plecare, ruta sau linia de garare – 28 de panouri vor fi montate la intrarea şi la mijlocul peroanelor 1-14, 8 panouri electronice cu LED la intrările în gară (Griviţa-Metrou, Coloane şi Dinicu Golescu), în faţa Biroului Central de Informaţii, în holul caselor de bilete clasa I, iar 17 monitoare TV vor fi montate în birourile de informaţii – biroul central de informaţii/biroul de informatii clasa a II-a/biroul Relaţii cu Publicul – la casele de bilete clasa a II-a şi în sălile de aşteptare clasa I şi a II-a”, au detaliat reprezentanţii companiei.

    Executantul lucrărilor este ISAF SA, iar costul total – 1,7 milioane de euro, din fondurile proprii ale CFR SA.

  • Răsturnare de situaţie: Cum au ajuns românii să îşi cheltuie cea mai mare parte a banilor pe călătorii. Câţi bani dau românii pe o vacanţă

    Când vine vorba de evoluţia bugetului pe care românii îl ia în calcul pentru a călători, datele din studiul internaţional despre călătorii al Momondo arată că atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru ei au devenit călătoriile (34%), urmate de alimente, băuturi şi electrocasnice. Pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Referindu-se, în mod particular, la bugetul de călătorie pentru vacanţa de vară din 2018, studiul arată că majoritatea respondenţilor (37%) se aşteaptă să cheltuiască între aproximativ 416 şi 845 de euro de persoană. Acelaşi buget a fost o referinţă pentru români (36%) şi pentru vacanţa de vară din 2017, conform răspunsurilor primite de reprezentanţii platformei anul trecut.

    În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe în străinătate cu avionul, datele momondo.ro indică o scădere a preţurilor pentru aceste destinaţii în 2018. De exemplu, costurile zborurilor spre Barcelona au scăzut în ultimii trei ani. Pentru un zbor dus-întors la clasa economic în 2016, românii au plătit în medie 793 lei, iar în 2017 în medie 718 lei. Pentru un zbor în 2018, călătorii plătesc în medie 522 lei de persoană. Roma rămâne cea mai ieftină destinaţie din top, cu plecare din Bucureşti, în 2018. Dintre românii care au plecat în călătorii mai lungi de o lună, cei mai mulţi au cheltuit sub 1.000 de euro pe lună, alegând destinaţii aproape de casă. 19% dintre respondenţii studiului au ales să descopere Europa de Est, majoritatea cu un buget de până în 1.000 de euro pe lună.

    Citiţi mai multe aici

  • Hotelul de 5 stele dintre nori – GALERIE FOTO – VIDEO

    El a proiectat designe-ul unei aeronave Boening 787-8 Dreamliner, reuşind să transforme interiorul acesteia într-un spaţiu de vis pentru călătorii bogaţi.  Aeronava, operată începând cu anul 2016 de Deer Jet, cu sediul în Hong Kong, oferă un zbor privat  în condiţii de lux de până la 17 ore, pe o distanţă de aproape 15.800 de kilometri. În interior este suficient spaţiu pentru 40 de persoane, iar condiţiile oferite se pot compara cu cele ale unui hotel de cinci stele. Mai lipseşte doar piscina.

  • TOPUL destinaţiilor de vacanţă preferate de români. Surpriza din clasament. ”Credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative.”

    Uitându-se la căutările de zboruri pe care românii le-au făcut pe momondo.ro pentru 2016 şi 2017, comparate cu planurile de călătorie pentru 2018,  primele cinci destinaţii din topul preferinţelor sunt ţările latine Spania, Italia, Portugalia şi Franţa, dar şi Thailanda. ”De asemenea, credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative. Destinaţiile turistice populare sunt de cele mai multe ori pline de turişti. Călătorind, de exemplu, până la Barcelona sau Roma, este posibil să fim tot mai surprinşi nu atât de mult de obiectivele turistice, cât de cozile şi preţurile pe care le descoperim la faţa locului.

    Având în vedere acest lucru, mai mulţi călători ca niciodată optează pentru destinaţii care sunt similare cu oraşele principale, dar mai puţin aglomerate şi mai puţin costisitoare“, descrie Mircea Giurcă o altă tendinţă care a început să se manifeste în rândul călătorilor. Tot el spune că în ultimii ani românii au început să se uite din ce în ce mai mult nu numai la costurile de călătorie, ci şi la calitatea experienţei în sine  luând în considerare serviciile hoteliere, facilităţile de călătorie la destinaţie, oportunităţile culturale şi gastronomice. Ei au devenit tot mai interesaţi să viziteze destinaţiile europene, dar şi să treacă de graniţele acestora către locuri mai îndepărtate. Astfel, deşi preferinţele lor de călătorie, când vine vorba de vacanţă, au rămas conectate la principalele destinaţii europene, Giurcă este de părere că românii se vor raporta la ele în mod diferit. ”Chiar dacă va fi pentru prima dată sau nu când vor vizita una dintre aceste destinaţii, ei vor continua să caute şi să găsească alte locuri impresionante, să trăiască experienţe unice la faţa locului, să guste noi arome. Aşadar, credem că vor continua să fie curioşi şi să caute alternative pentru a descoperi lumea, inclusiv dincolo de Europa“, spune el.

     

    TOPUL destinaţiilor de vacanţă preferate de români. Surpriza din clasament. ”Credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative.”

  • Apetitul românilor pentru călătorii a explodat şi i-a făcut să cheltuie anul trecut 3,1 mld. euro în deplasările peste hotare. ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi”

    Suma alocată de români călătoriilor în străinătate a ajuns anul trecut la aproximativ 3,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 50% faţă de 2016 şi dublu faţă de perioada anterioară crizei. Alegerea unor destinaţii mai îndepărtate, a unor servicii superioare, precum şi mărirea frecvenţei de călătorii în afara ţării se numără printre factorii care au contribuit la această valoare. Unde şi cât vor mai călători românii în continuare?

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Citiţi AICI analiza integrală

  • Apetitul românilor pentru călătorii a explodat şi i-a făcut să cheltuie anul trecut 3,1 mld. euro în deplasările peste hotare. ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi”

    Suma alocată de români călătoriilor în străinătate a ajuns anul trecut la aproximativ 3,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 50% faţă de 2016 şi dublu faţă de perioada anterioară crizei. Alegerea unor destinaţii mai îndepărtate, a unor servicii superioare, precum şi mărirea frecvenţei de călătorii în afara ţării se numără printre factorii care au contribuit la această valoare. Unde şi cât vor mai călători românii în continuare?

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Citiţi AICI analiza integrală