VIAŢĂ DE CORPORATIST: Lider în vremuri criză. Cum s-a schimbat agenda unuia dintre cei mai puternici executivi de pe piaţa locală în contextul pandemiei?
Cum au muncit cei 12.500 de angajaţi ai companiei în perioada stării de urgenţă, care sunt efectele pe care le are minimul istoric al preţului petrolului asupra OMV Petrom şi asupra pieţei locale, dar şi care este caracteristica esenţială a unui lider veţi putea urmări în interviul acordat Business MAGAZIN.
Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România.
„Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.
Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.
În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.
Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.
„Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”
Potrivit aceluiaşi studiu citat de el, 7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel, 90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”
Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.
Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”
Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”
Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.
În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor – după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare – Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.
„Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”
Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”
Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5% şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”.
Ce puteţi citi în noul număr Business MAGAZIN:
Emisiunea „Viaţa de corporatist” continuă şi după izolare. Dacă vreţi să abordăm anumite subiecte sau anumiţi invitaţi, scrieţi-ne pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.
Pentru o asociere cu acest proiect, scrieţi-ne pe adresa marcela.tuila@m.ro.
Cum va arăta viaţa după izolare?
Invitat: Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting
„Izolarea ar putea să ne facă oameni răi – majoritatea ştirilor pe care le auzim sunt negative, există informaţii contradictorii, mereu e prezentat un vinovat pentru asta, există tot felul de teorii ale conspiraţiei în perioada aceasta.”
De ce nu este munca de acasă atât de uşoară pe cât speram?
Invitat: Lavinia Ţânculescu, doctor în psihologie, specializat în psihologia muncii şi organizaţională
„Imaginaţi-vă mintea care funcţionează ca un procesor în permanenţă ocupat cu gânduri, griji. Anxietatea înseamnă de fapt că îmi fac mereu griji, mă tem să nu se întâmple ceva rău, îmi este teamă de lucruri, sunt absorbit de problemele mele – sunt foarte tulburat de evenimente şi mă preocupă faptul că nu ştiu cum vor evolua lucrurile. Ne gândim că nu ne vom adapta, or toate acestea ţin de scenariul catastrofic că s-ar putea să nu reuşim.”
Ce facem cu copiii deveniţi „colegi de serviciu” în izolare?
Invitat: Dan Prediger, fondator Karin Kid’s Academy
„Este ideal ca părintele să aibă cu copilul o activitate care îi place acestuia din Urmă. Activitatea cea mai îndrăgită de copii este activitatea în care copilul este educatorul, în care se simte important. Dacă tu constaţi că ai un copil căruia îi place pictura, organizează-i activităţile în acest sens, la fel şi în situaţia construcţiilor etc. Activităţile trebuie să aibă finalitate, iar copiii să fie mândri şi apreciaţi pentru ce au făcut. ”
Cum ar trebui să ne cheltuim banii pe timp de criză?
Invitat: Nicoleta Deliu, şef de comunicare BCR şi coordonator Şcoala de bani
„Trăim o realitate care sper să ne arate mai concret nevoia de a avea un fond de urgenţă pus deoparte din care să putem supravieţui o perioadă în care veniturile ori ne scad, ori dispar. Specialiştii spun că fondul de urgenţă ar trebui să acopere undeva între 3 şi 6 luni de supravieţuire.”
Creşte natalitatea după coronavirus şi vom avea o generaţie de „coronials”?
Invitat: Romulus Oprica, sociolog, managing partner BrandBerry
„Vom trece cu toţii prin criza de 40 de ani, indiferent de vârstă. De ce? Te gândeşti la ce ai făcut până acum, la ce este cu adevărat esenţial, la ce îţi place, ce vrei să faci, realizezi că nu eşti veşnic, că poţi să ai probleme serioase în orice clipă şi atunci îţi prioritizezi altfel acţiunile, relaţiile, aşteptările, dorinţele. Asta se întâmplă de fapt şi la vestita criză de 40 de ani, când zici: <<Am trecut de jumătatea vieţii, ce am făcut şi ce vreau să fac de acum încolo?>>. Nici nu mai eşti foarte atent să îi mulţumeşti pe toţi, să fii atent la ceilalţi şi atunci încerci să fii mai introspect.”
Despre educaţie, turism şi antreprenoriat în vremuri de pandemie
Invitat: Dragoş Anastasiu, preşedinte Grup Eurolines, parte din echipa Super Teach Romania
„Eu am o investiţie în unul dintre cele mai izolate locuri ale României – în Delta Dunării, unde nu se ajunge decât cu barca, este un sat care acum 30 de ani avea 3.000 de locuitori, acum mai are vreo 500. Şcoala avea două clase de a opta de 30 de copii, acum toată şcoala, clasele 1-8, înseamnă 30 de copii. Nimeni nu m-a contactat să îmi vorbească despre nevoile lor. Mentalitatea Super Teacherului este să nu stea – să vină, să mă bată la cap, să bată la uşă, să îmi scoată donaţia cumva din buzunar. Am realizat şi că în Deltă pot face o clasă I de 15 copii cu un învăţător dedicat, să unesc prin internet mai multe comunităţi şi să fac asta prin Zoom, iar profesorul sau învăţătorul respectiv să se mute când şi când dintr-o localitate în alta. Descoperim şi oportunităţi la care eu nu mă gândisem înainte.”
Unde vom mai merge în vacanţă după pandemie şi când vom putea reîncepe să călătorim?
Invitat: Răzvan Pascu, consultant în turism, fondator Travel Communication
„E dificil de făcut proiecţii în acest moment, dar cel puţin anul acesta vacanţele vor fi cumpărate de astăzi cu plecare peste trei zile sau peste o săptămână. Nu cred că cineva îşi va cumpăra vacanţe pentru august în mai sau iunie. Vacanţele exotice şi îndepărtate vor fi cât de cât mai puţin afectate fiindcă cei care le cumpără au venituri mai mari şi nu sunt ultimii bani pe care îi plăteau pe astfel de vacanţe, pe de altă parte, aceste vacanţe se vindeau pe un termen foarte îndelungat.”
Cum se va schimba modul în care muncim după izolare?
Invitat: Constantin Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii
„Ce sens are să te duci să stai într-o clădire nou-nouţă, la birou, în 10-20 de metri pătraţi, când pe perioada zilei casa ta este goală? Un individ «consumă» două clădiri, ceea ce este un nonsens. De ce să faci drumuri când tu poţi să lucrezi de fapt de acasă, folosind spaţiul tău? Are sens să foloseşti o clădire cum sunt marile clădiri de birouri, pentru sute de milioane de lei care se consumă pe întreţinere, când tu poţi să lucrezi de acasă? Până la urmă casa ce a devenit? Casa a devenit un fel de hotel în care dormim şi atunci se va schimba paradigma, casa va deveni şi locul meu de muncă, ceea ce a fost înainte de perioada industrializării.”
Cum vor arăta locurile în care ne vom petrece timpul liber după pandemie?
Invitaţi: Sebastian Mîndroiu şi Radu Călin, fondatori PickTwo Studio
„Restaurantele mici vor funcţiona relativ normal, aşa cum funcţionează şi acum, şi cred că va exista o creştere a activităţii pe segmentul de livrări la domiciliu. O problemă mai mare va fi la restaurantele de peste 40 de locuri, acolo vor exista pe termen lung o serie de măsuri care vor limita apropierea între persoane – fenomen care se întâmplă şi în China, inclusiv la nivelul de mese.”
Care sunt problemele emoţionale cu care se confruntă angajaţii în perioada izolării?
Invitat: Simona Chesăraicu, psiholog, facilitator mindfulness
„A fost o ocazie pentru mulţi dintre noi să reflectăm la cum arată şi viaţa profesională, şi viaţa de familie, la ce e important, la ce nu e important, care sunt valorile după care ne-am ghidat, cât de mult am nevoie, cât de mult nu am nevoie – cu siguranţă am reflectat mulţi dintre noi, iar asta ne va duce la un fel nou de a ne raporta şi la muncă, şi la echipă, şi la ceea ce se întâmplă. Mai mult decât atât, creierul nostru a învăţat un model nou de funcţionare prin neuroplasticitate – a învăţat un model care nu exista până ieri şi dacă îl învăţ cu răbdare şi cu tehnică bună azi, el va funcţiona după un model nou. Ne putem învăţa şi dezvăţa de aproape orice, cel puţin aşa ne spun neuroştiinţele.”
Ne mai întoarcem sau nu la birou?
Invitaţi: Silvia Luican, sociolog şi fondator Izidata, Nansi Lungu, lector universitar, specialist în psihologia consumatorului
„Munca de acasă a fost percepută pozitiv, dar implică o serie de capcane. .”
Cum se va transforma piaţa muncii de la goana după talente a angajatorilor la goana după joburi a angajaţilor?
Invitat: Dan Puică, CEO BestJobs
„Suntem iarăşi în 2009 şi candidaţii vor fi dispuşi la sacrificii şi vor accepta situaţii pe care nu le-ar fi acceptat înainte de criză. Este ceva caracteristic unei perioade de scădere economică care cu siguranţă se va vedea şi probabil dimensiunea sau impactul ei vor depinde de cât de mult durează această criză.”
Cum vor arăta cabinetele stomatologice la întoarcerea din izolare?
Invitat: Ionuţ Leahu, fondator Dr. Leahu
„A urmat o perioadă interesantă după 23 martie în care industria a închis complet totul – de ce spun interesantă, pentru că am rămas deschişi în cele şase oraşe în care suntem prezenţi şi am fost extrem de solicitaţi. Într-o lună şi jumătate am avut peste 6.000 de solicitări telefonice şi am tratat peste 1.500 de urgenţe efective – nu pot spune că ne-am relaxat total, ci activitatea a mers în antiteză cu ce facem noi – prevenţia.”
Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.
Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
„Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.
Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?
„Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank
„Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance în cadrul firmei de audit şi consultanţă a Deloitte România
„În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom
Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
Business MAGAZIN a bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.
Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?
„Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs
„Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting
Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?
„Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill
STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?
Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?
„Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG
„Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România
„Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
Sergiu Manea, CEO BCR
Sfârşitul work life balance-ului?
Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?
„Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree
Cu reflectoarele stinse
Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol.
„Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti
Ce puteţi citi în ediţia curentă a Business MAGAZIN: Casa de după pandemie. Îmi mai cumpăr sau nu locuinţă?
În 2019, Eturia a înregistrat o cifră de afaceri de 12 milioane de euro, iar în primele două luni din 2020, în ciuda situaţiei impuse de apariţia COVID-19, am avut rezultate similare cu cele înregistrate anul trecut şi am încheiat primele două luni cu o creştere de 7% comparativ cu 2019. Începând cu luna martie însă, vânzările de pachete noi de vacanţă au îngheţat aproape complet. Vorbim de o scădere de circa 70% faţă de anul trecut”, spune Sorin Stoica, CEO al agenţiei de turism Eturia.
Având în vedere faptul că întregul domeniu al turismului este pus „pe hold” de la declararea pandemiei, adaugă executivul, în toată industria a fost adoptată o politică de amânare a vacanţelor, şi nu de anulare a acestora. „Atât companiile aeriene, cât şi partenerii noştri locali oferă posibilitatea de a schimba datele de călătorie sau de a primi vouchere de călătorie cu valabilitate de 1 sau 2 ani. La rândul nostru am oferit clienţilor opţiunea de a alege între a modifica datele de călătorie sau a primi un voucher valoric valabil timp de 2 ani. Cei mai mulţi dintre turişti au optat însă pentru alegerea unei noi perioade pentru vacanţa lor.”
Potrivit estimărilor lui, sectorul de turism va înregistra anul acesta o scădere de 40-50% faţă de cifrele anului 2019. „În 2021 acest trend va continua, însă pe un scenariu mai optimist, cu o diminuare de 20 – 30% comparativ cu 2019. Cel mai devreme se vor atinge ciferele din 2019 în a doua parte a anului 2022.” În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, estimările sale prevăd o scădere de numai 25% faţă de 2019 a cifrei de afaceri şi o revenire la nivelul anului trecut în 2021.
La debutul crizei, echipa Eturia număra 60 de angajaţi, care îşi desfăşurau activitatea în cele trei sedii din Bucureşti, Piatra Neamţ şi Cluj. „La fel ca alte firme care activează în domeniul turistic, am ales în această perioadă să apelăm la măsuri de tipul reducerilor salariale şi am fost nevoiţi din păcate să trimitem o parte din personal în şomaj tehnnic. În acelaşi timp, pentru angajaţii noştri am intensificat programele de training şi learning.”
Benzină vs. bilet de avion
Pentru acest an, înainte ca situaţia din piaţă să devină critică, clienţii companiei rezervaseră prin Eturia peste 500 de vacanţe, acestea fiind acum, în cea mai mare parte, amânate pentru alte perioade începând cu toamna lui 2020. În perioada imediat următoare ridicării restricţiilor, executivul spune că românii vor prefera, probabil, călătorii în România şi în statele unde se poate ajunge cu maşina. Din luna septembrie, se aşteaptă însă la o revenire treptată a destinaţiilor exotice, care îmbină natura şi plaja, precum Kenya, Tanzania, Maldive, Seychelles, Mauritius, Caraibe, Bali sau Sri Lanka. Portofoliul companiei numără peste 100 de destinaţii, iar Stoica spune că planurile de extindere sunt strâns legate de dezvoltarea tehnologică care le va permite să vândă produsele Eturia la nivel global. Potrivit lui, „clienţii Eturia caută diversitate, caută să revină în anumite destinaţii şi să le descopere în alt fel: gastronomic, adventure, cultural, istoric, spiritual. Sunt persoane atente la detalii, mai pretenţioase, doritoare să fie ascultate şi să primească o soluţie de vacanţă personalizată conform profilului şi dorinţelor lor. Dacă ar fi să îi definim, sunt persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 80 de ani, cu venituri medii şi peste medie, antreprenori, corporatişti, persoane cu profesii liberale”.
Barca de salvare, la stat
În opinia executivului, jucătorii din turism nu au prea multe soluţii la care pot apela pentru a-şi recupera pierderile suferite şi, cu siguranţă, mulţi riscă acum falimentul. „În afară de suportul acordat până acum de guvern şi de alte măsuri de care se discută, pierderile sunt marcate deja. Recuperarea va fi lentă şi de durată. Am observat mai mult ca niciodată că fiecare măsură oficială, din partea autorităţilor, ajută. Ideal ar fi ca în această perioadă să se renunţe la birocraţie, adică măsurile care se iau să fie mai uşor de aplicat şi să nu necesite atât de multe hârtii. Recomandarea mea rămâne aceea de a se încerca salvarea locurilor de muncă. Asta înseamnă finanţare pentru companiile din turism şi alte sectoare afectate cu credite garantate 100% de guvern, precum şi reducerea sau renunţarea la taxe pentru o perioadă de minimum şase luni. Bineînţeles, se poate face asta selectiv, cu un procent din contribuţiile plătite în ultimii trei ani. Astfel statul ar face o investiţie în firmele care au contribuit şi au şanse să contribuie în continuare.”
În legătură cu o eventuală reconversie a activităţii, Stoica spune: „Ceea ce facem noi în această perioadă este să dezvoltăm tehnologia şi apoi să folosim tehnologia pentru a vinde produsele noastre şi pe alte pieţe. Ne uităm în principal la extinderea gamei de produse şi a pieţelor de desfacere. Luăm în calcul însă şi câteva noi direcţii de business, în special în zona de tehnologie de travel şi marketing.”
Sfatul său pentru jucătorii din turism în această perioadă este, în primul rând, să rămână pozitivi, să folosească această perioadă pentru dezvoltarea oamenilor, dezvoltarea tehnologică şi diversificarea gamei de produse, să simplifice procesele de lucru, să devină mai flexibili şi să elimine orice mecanisme care ar putea îngreuna luarea deciziilor în timp scurt. „Nu cred că această criză este ceva ce ar fi putut fi prevăzut. Dacă dintr-o criză economică sau financiară sunt multe de învăţat, de aici putem învăţa, poate, doar că trebuie să fim pregătiţi oricând pentru o turnură bruscă a evenimentelor, să avem pregătite alternative de diversificare a businessului şi să avem mereu rezerve financiare pentru a putea plăti cheltuielile de funcţionare pentru câteva luni, chiar dacă nu încasăm nimic”, concluzionează executivul.
Cu gândul la Africa
Deşi activitatea companiei a fost, momentan, oprită parţial, executivul spune că în agenda sa zilnică nu au apărut schimbări mari. „Dimineţile îmi acord timp pentru câteva exerciţii fizice, citit şi meditaţie, apoi ne bucurăm de privilegiul de a lua micul dejun în familie. Începând cu ora 9:00 lucrez ca şi până acum: particip la conferinţe, întâlniri online, traininguri. După ora 18:00 facem o plimbare în familie în jurul blocului, apoi luăm cina, şi după urmează programul de seară care diferă de la o zi la zi. Avem seri în care citim, seri în care ne uităm la un film sau jucăm diverse jocuri în familie.” Sorin Stoica spune că prima destinaţie pe care o va vizita după încheierea acestei perioade este Kenya.
Pandemia, de cinci ori mai rea decât criza financiară precedentă
Potrivit World Travel & Tourism Council, sectorul de travel & tourism (călătorii şi turism) a creat, în ultimii cinci ani, unul din patru noi locuri de muncă la nivel mondial, iar anul trecut a sprijinit crearea a 330 de milioane de joburi (unul din zece locuri de muncă pe plan global). Anul acesta însă, ca urmare a pandemiei, sectorul a pierdut 30% din forţa de muncă la nivel global (100,8 milioane de joburi), rata de şomaj globală provenită din turism fiind de 2,9%, arată datele colectate de WTTC alături de compania de prognoză a datelor Oxford Economics până pe 20 aprilie 2020. În ceea ce priveşte evoluţia sa, industria turismului a înregistrat în 2019 o creştere de 3,5%, depăşind creşterea economiei globale (2,5%) pentru al nouălea an consecutiv, generând 10,3% din PIB-ul global – echivalentul a 8,9 trilioane de dolari. În schimb, în noul context de piaţă, veniturile globale din turism au scăzut cu o treime – 2,7 trilioane de dolari. Aceleaşi date menţionează că impactul pandemiei asupra industriei este de cinci ori mai puternic decât cel avut de criza financiară din 2008.
Răzvan Pascu, fondator al agenţiei de comunicare Travel Communication, a vorbit în unul dintre interviurile recente acordate Business MAGAZIN despre modul în care vor arăta vacanţele noastre după izolare.
El a analizat atât problemele clienţilor, cât şi pe cele ale agenţiilor şi operatorilor de zbor, precum şi eventualele schimbări legate de vacanţele noastre viitoare.
Am pornit de la o statistică a BNR privind averea netă a populaţiei, care pentru români era de 22.000 de dolari la finalul anului 2018, din care 78% însemnau active imobiliare (pentru statistică, BNR a calculat o avere netă de 2.023 miliarde de lei, adică
430 miliarde dolari).
Averea netă a unui american era de 332.110 dolari, din care cea mai mare parte o reprezintă investiţii în acţiuni sau alte titluri financiare.
În România, cele mai bogate 10% gospodării deţin 60% din avuţie, în timp ce în America primii 10% deţin 74% din avuţie, iar ceea ce este mai interesant este că 1% din cei mai bogaţi americani deţin 30% din avuţia totală.
Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, egalitatea distribuţiei bogăţiei este mai bună în România.
În timp ce românii deţin proprietăţi imobiliare, americanii deţin acţiuni sau titluri financiare. Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mult mai confortabili în aceste vremuri de criză atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.
Faptul că 95% dintre români deţin o proprietate imobiliară, cel mai ridicat nivel din Europa, este şi principalul activ al românilor, nu al României, în această criză.
Având în vedere că românii deţin proprietatea în care stau, chiar şi cei cu un credit imobiliar, românii vor traversa mai bine această criză.
Chiar dacă o parte dintre români îşi vor pierde jobul (prima estimare indică 1 milion de români pe o perioadă cuprinsă între câteva luni şi 2-3 ani), faptul că deţin proprietatea în care locuiesc reprezintă ceva extraordinar.
Asta ca să nu mai vorbim de faptul că şi părinţii, şi bunicii lor deţin câte o proprietate.
În America, această criză va crea cea mai mare dramă, peste cea din 1929-1933. Joi seara, 23 aprilie 2020, când scriu acest articol, în America sunt deja 26 de milioane de şomeri, o cifră şocantă inclusiv pentru cel mai pesimist analist.
Doar jumătate dintre americani, cei mai bogaţi, deţin locuinţa unde stau, iar restul stau cu chirie. Pierderea jobului şi mai ales criza de pe piaţa muncii îi vor arunca pur şi simplu în stradă, pentru că acolo „land lord-ul” nu stă la discuţie.
Conform unui articol din Wall Street Journal, cel mai mare ziar economic american, cea mai mare temere a angajaţilor americani este că îşi pierd jobul, ceea ce înseamnă că nu-şi mai pot plăti chiria, şi apoi nu mai au acces la asigurările sociale, care, dacă le-ar plăti într-o stare de urgenţă, i-ar ruina pur şi simplu.
Donald Trump a promis că trimite fiecărui american un cec de
1.200 de dolari ca să treacă prin această perioadă de două luni, când economia este închisă, dar suma este insuficientă în realitate: chiria poate ajunge la 500-700 de dolari, iar dacă mai pui asigurarea de sănătate pentru tine şi familie, pur şi simplu un american nu mai rămâne cu nimic.
Mulţi se întreabă cum pot trăi o treime din angajaţii din România din sectorul privat care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de
1.200 de lei (250 de euro sau 300 de dolari), plus celebrele bonuri de masă şi o primă de 200-300 de lei de două ori pe an.
Răspunsul este că majoritatea acestor angajaţi deţin locuinţa în care stau şi nu mai trebuie să plătească chirie, deci toţi banii pe care îi câştigă sunt ai lor, mai ales că sistemul de sănătate şi educaţie este gratis.
Această nouă criză va aduce scăderea veniturilor pentru mulţi angajaţi, mergând până la pierderea locului de muncă, dar faptul că toţi aceştia au unde să locuiască, reprezintă cel mai puternic câştig al capitalismului după 1990 pentru populaţia României.
Programul Prima casă, apărut în 2009, a fost extraordinar şi a dat posibilitatea câtorva sute de mii de români să aibă acces la o locuinţă la un cost care poate fi plătit.
Cu toţii îi invidiem pe nemţi, dar în Germania numai 55% deţin o proprietate. În Berlin 70% din locuitori stau cu chirie, ceea ce nu este chiar un activ.
Dacă îţi pierzi jobul şi nu ai economii suficiente, eşti aruncat în stradă.
Înainte de criză, noua generaţie spunea că achiziţia unei locuinţe nu reprezintă o prioritate, aşa cum a fost pentru părinţii şi bunicii lor.
Ar putea ca acum să-şi schimbe părerea şi să se uite cu atenţie la ce moştenire vor primi.
Cum se transformă agenda ta de la 9 la 5 când „faci pontajul” din sufragerie?
Ne propunem să aflăm într-o nouă serie de interviuri video şi audio Business MAGAZIN, făcute, cum altfel, decât „din sufragerie”.
Pentru propuneri de subiecte, vă rog să nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresa ioana.matei@businessmagazin.ro.