BusinessMagazin

Tag: bursa

  • Producătorul de vinuri Purcari, recent cumpărat de polonezii de la Maspex, anunţă venituri record de 195 mil. lei în primul semestru, în creştere cu 18%. Profitul net, minus 47%

    Producătorul de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), recent cumpărat de grupul polonez Maspex printr-o ofertă de circa 600 mil. lei, a înregistrat o creştere de 18% a veniturilor în S1/2025, ajungând la 195,4 mil. lei, cel mai bun semestru din istoria companiei în ceea ce priveşte vânzările, conform raportului financiar publicat la Bursă.

    „Marja EBITDA s-a situat la 25%, uşor sub nivelul prognozat, în timp ce profitul net s-a menţinut puţin sub 10%, reflectând impactul pierderilor din diferenţele de curs valutar asupra monedelor locale ale grupului faţă de euro”, scriu reprezentanţii companiei din Republica Moldova.

    De la 29,3 mil. lei în S1/2024, profitul net s-a diminuat cu 47% la 15,6 mil. lei. Purcari pune evoluţia în spatele mai multor factori, precum reducerea marjei brute, de la 51% în T2/2024 la 44,6% la T2/2025, în principal din cauza unui mix mai scump de vin vrac din recoltele 2023-2024 utilizat în producţie, parţial compensat de scăderea costurilor de ambalare.

    Apoi, creşterea cheltuielilor operaţionale cu 30% faţă de anul precedent a fost determinată în principal de investiţii in promovare si execuţii comerciale, salarii şi costuri conexe şi alte cheltuieli, în timp ce pierderile valutare au ajuns la 7,5 mil. lei în prima jumătate a anului, rezultate din deprecierea leului moldovenesc, leului românesc şi lirei turceşti faţă de euro.

    Activele totale au crescut cu 8% faţă de sfârşitul anului 2024, în principal datorită unei creşteri nete a imobilizărilor corporale cu 6%, întrucât compania a efectuat cheltuieli de capital în valoare de 34 de milioane de lei în primele şase luni din 2025.

    „Datoriile totale ale societăţii au crescut cu 21% faţă de sfârşitul anului 2024, în principal din cauza creşterii împrumuturilor cu peste 28,5 milioane RON pentru finanţarea bancară suplimentară necesară pentru a susţine cheltuielile de capital şi nevoile de capital de lucru.”

    Titlurile WINE se depreciau cu 0,5% la debutul sesiunii de miercuri, la 20,2 lei per unitate. Purcari este evaluat la 820 mil. lei, după ce acţiunile au crescut cu 31% în ultimele 12 luni.

     

  • Euforie pe Wall Street după ce şeful Rezervei Federale deschide larg calea reducerii dobânzilor: Indicele S&P 500 este pe plus cu 1,5%, Dow Jones Industrial Average cu 1,7%, iar Nasdaq adaugă 1,8%

    Acţiunile de pe Wall Street urmează să încheie săptămâna pe plus, după ce preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a lăsat deschisă posibilitatea reducerii dobânzii de refereinţă în septembrie, în cadrul discursului său foarte aşteptat de la conferinţa de la Jackson Hole, scrie Yahoo Finance.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 1,7%, în timp ce S&P 500 a avansat cu aproximativ 1,4%, iar indicele Nasdaq Composite, dominat de companiile tech, a urcat cu 1,8%.

    Creşterile de vineri a venit după o săptămână dificilă pentru acţiunile americane, marcată de corecţii puternice în sectorul tehnologic, pe fondul îndoielilor companiilor din domeniul AI.

    Powell a declarat că „perspectiva de bază şi schimbarea balanţei riscurilor ar putea justifica ajustarea politicii monetare”, lăsând deschisă opţiunea unei reduceri a dobânzilor în toamnă. Totuşi, el a subliniat că riscurile inflaţioniste „rămân înclinate spre creştere”, menţionând că presiunile generate de tarifele comerciale „sunt acum clar vizibile”.

    Comentariile au reanimat aşteptările pentru o reducere a dobânzilor. Vineri, traderii evaluau şansele unei scăderi în septembrie la 91,5%, comparativ cu 85% în urmă cu o săptămână.

  • Sfârşitul bulei AI pe pieţele americane? Acţiunile companiilor din tehnologie continuă să scadă miercuri, după un raport devastator al Universităţii MIT. „95% dintre organizaţii nu obţin profit din utilizarea AI”

    Acţiunile marilor companii tech din SUA au continuat să scadă, după ce avertismentele privind o posibilă exagerare a entuziasmului din jurul inteligenţei artificiale efectează sectorul, scrie FT.

    Nvidia, producătorul de cipuri care a ajuns recent prima companie din lume evaluată la 4.000 de miliarde de dolari datorită boom-ului AI, a pierdut 3,5%. Palantir, companie software specializată în analiză de date, a scăzut cu 9,4%, iar designerul de cipuri Arm cu 5%.

    Indicele Nasdaq Composite, dominat de tehnologie, a închis şedinţa de ieri cu un minus de 1,4%, cea mai mare scădere zilnică din 1 august.

    S&P 500, indicele marilor companii americane, a coborât cu 0,7%.

    Tendinţa descendentă s-a resimţit şi în pieţele europene şi asiatice miercuri dimineaţă. În Europa, acţiunile SAP au scăzut cu 0,8%, iar Infineon cu 1,4%. Indicele Stoxx Europe 600 a deschis în scădere cu 0,6%, dar până la prânz recuperase şi trecuse uşor pe plus (+0,2%).

    În Asia, Nikkei 225 din Japonia a pierdut 1,5%, iar Kospi din Coreea de Sud 0,6%.

    Investitorii au pus parţial scăderile din SUA pe seama unui raport publicat luni de un institut afiliat MIT. Potrivit cercetătorilor, „95% din organizaţii nu obţin profit din utilizarea AI” din investiţiile în inteligenţa artificială generativă, tehnologia care a propulsat bursele americane la maxime istorice în ultimele luni.

    „Povestea îi sperie pe mulţi investitori”, a declarat un trader de la un fond de investiţii american. Raportul MIT arată că doar 5% dintre proiectele AI integrate generează efectiv milioane de dolari, în timp ce majoritatea nu au niciun impact financiar măsurabil.

    Scăderile vin şi după ce, săptămâna trecută, Sam Altman, CEO OpenAI, a sugerat că pe piaţa AI se conturează o bulă. „Sunt investitorii prea entuziasmaţi? Părerea mea este da”, a spus acesta.

    Altman a avertizat că mulţi vor pierde sume mari, dar a subliniat că, pe termen lung, valoarea pentru societate va fi uriaşă.

  • Bursă. Patria Bank raportează vânzări de credite noi destinate companiilor de 732 mil. lei în primele şase luni din 2025, în creştere cu 40% an/an. Portofoliul total de credite s-a majorat cu 24%, până la 2 miliarde lei

    Patria Bank (BVB: PBK), bancă românească listată pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, anunţă că portofoliul total de credite performante acordate persoanelor juridice a atins 2,13 miliarde lei la 30 iunie, în creştere cu 16% faţă de sfârşitul anului 2024 şi cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dinamica a fost susţinută de toate segmentele de business, cu avansuri semnificative în zona Agro (plus 33% faţă de decembrie 2024), Micro (plus 15%) şi IMM & Corporate (plus 12%), spun oficialii instituţiei.

    Creşterile au fost potenţate de programe de finanţare specializate, inclusiv parteneriate cu Fondul European de Investiţii (InvestEU), precum şi de produse dedicate, cum este „Creditul Competitiveness”, lansat în 2024.

    În T2/2025, vânzările de credite noi către persoane juridice au ajuns la 324 milioane lei, în urcare cu 23% faţă de T2/2024, iar la nivelul primului semestru acestea au totalizat 732 milioane lei, cu 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia a fost impulsionată în special de segmentele Agro (plus 86% faţă de T2 2024) şi Micro (plus 29%).

    Depozitele atrase de la clienţii persoane juridice au crescut cu 6,1% faţă de sfârşitul anului 2024 şi cu 52% faţă de 30 iunie 2024, ajungând la 1,69 miliarde lei, confirmând nivelul ridicat de încredere al clienţilor în bancă.

    Pe segmentul retail, soldul total al creditelor performante a atins 536 milioane lei la 30 iunie 2025, o creştere moderată, de 10%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinută de avansul creditelor negarantate (plus 51% faţă de iunie 2024). Vânzările de credite noi aferente segmentului de retail au fost de 67 milioane lei în T2 2025, cu 48% peste nivelul din T2 2024, fiind dominate de creditele negarantate (82% din total).

    În ceea ce priveşte sursele de finanţare aferente segmentului de retail (depozite la termen şi conturi curente), acestea au totalizat 2,09 miliarde lei în primul semestru din 2025, menţinându-se stabile comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în pofida presiunilor concurenţiale din piaţă.

    „Creşterile solide pe toate segmentele reflectă atât efortul echipei noastre, cât şi încrederea clienţilor. În acelaşi timp, ne-am concentrat pe consolidarea bazei de resurse, pe menţinerea unei discipline riguroase în gestionarea riscurilor şi pe dezvoltarea unor produse şi servicii care răspund rapid la schimbările din economie şi din nevoile”, spune Valentin Vancea, Director General al Patria Bank.

    Patria Bank este parte a unui grup financiar care include şi Patria Credit IFN, specializată în microfinanţare rurală, şi SAI Patria Asset Management, administrator de fonduri de investiţii. Acţionarul majoritar al băncii este fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), susţinut de instituţii financiare internaţionale precum BERD, FEI şi BSTDB.

     

  • Economia României evită încă o dată, la limită, căderea în prăpastie: Prestigioasa agenţie de rating Fitch menţine ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă

    Agenţia de rating Fitch a decis, vineri noapte, păstrarea României în categoria „investment grade”, recomandată pentru investiţii, ţara noastră primind ratingul BBB- cu perspectivă negativă.

    Menţinerea ţării noastre în categoria recomandată pentru investiţii are o miză crucială pentru dobânzile la care statul se împrumută pe pieţele externe. Aceste dobânzi, mai apoi, sunt considerate de referinţă pentru creditarea companiilor, dar şi a persoanelor fizice.

    La capitolul riscuri care ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran, Fitch enumeră factorii fiscali, şi anume eşecul în implementarea unor măsuri adiţionale de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea deficitului bugetar pe termen mediu, dar şi riscuri sau incertitudini provenite din mediul politic sau extern.

    “Decizia Fitch, într-un context fiscal şi bugetar sensibil, reconfirmă încrederea în măsurile şi planurile Guvernului României – atât pentru respectarea angajamentelor de consolidare fiscală faţă de partenerii externi, cât şi pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice”, a spus Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

    Citiţi mai jos motivarea deciziei: 

    România a început consolidarea fiscală, deşi dintr-o poziţie de pornire foarte slabă în 2024, cu deficitul bugetar general la 9,3% din PIB. După măsurile implementate la finalul lui 2024 de către guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, principala măsură de creştere a veniturilor fiind majorarea TVA (cu 2 puncte procentuale a cotei standard şi 2–6 puncte procentuale a cotei reduse), care va intra în vigoare în august 2025. Alte măsuri de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv încă un an de îngheţ nominal al salariilor şi pensiilor din sectorul public.

    Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare generale ale României vor rămâne printre cele mai mari din categoria „BBB”, cu o scădere a deficitului la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 şi 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare, cum ar fi impactul negativ asupra PIB al consolidării fiscale. Guvernul pregăteşte măsuri suplimentare de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, dar cum acestea nu sunt încă finalizate, nu le-am inclus în proiecţiile noastre fiscale.

    Creşterea economică a României s-a menţinut sub 1% pentru cea mai mare parte a perioadei de după T1 2024, evidenţiind compromisurile dificile de politică economică între consolidare fiscală şi creştere, anticipate pentru următorii doi-trei ani. Conform estimărilor noastre, creşterea PIB nu va atinge rata potenţială de 2% până cel puţin în 2027, însă riscurile negative sunt limitate, deoarece o claritate mai mare asupra direcţiei consolidării fiscale va sprijini încrederea şi finanţarea externă. Estimăm o creştere a PIB de 0,7% în acest an, practic aceeaşi ca în 2024. Proiectăm că creşterea se va stabiliza în jur de 1,2% în 2026 şi 2027, beneficiind de stimulul contraciclic al fondurilor UE şi de o uşoară revenire a creşterii în zona euro.

    Inflaţia ridicată reprezintă un punct slab în evaluarea României, amplificat de impactul inflaţionist al creşterilor de TVA. Inflaţia s-a menţinut peste ţinta Băncii Naţionale a României (2,5% ±1 pp) din mai 2021, iar media pe trei ani a inflaţiei pentru 2024–2026 este estimată la 6,5%, dublu faţă de media curentă a categoriei „BBB”. Inflaţia de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5–6% în 2024 şi în prima jumătate a lui 2025, după şocurile iniţiale de preţuri la energie şi alimente. O inflaţie persistent peste ţintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR, care îşi ancorează strategia pe un regim de curs de schimb administrat strict.

    Datoria publică generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, uşor sub media curentă „BBB” de 56%. Luând în calcul pachetul iniţial de consolidare al guvernului, estimăm că raportul datorie/PIB va continua să crească până la 63,4% în 2027 şi ar putea să se apropie de 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parţial presiunea ascendentă asupra datoriei, având în vedere deficitul foarte ridicat de la care se porneşte. În plus, creşterea economică reală modestă şi un deflator al PIB mai mic înseamnă că creşterea nominală a PIB va fi, în medie, de doar 4–5% pe orizontul de prognoză, faţă de o medie de 10% în perioada 2021–2024.

    Deficitul de cont curent (DCC) s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, din cauza slăbiciunii exporturilor şi a menţinerii unei dinamici puternice a importurilor, susţinând problema deficitului gemen. Media curentă „BBB” pentru DCC este de doar 1% din PIB, ceea ce face din România un caz atipic clar. Estimăm că DCC se va reduce la mai puţin de 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de import din sectorul public şi privat, pe măsură ce consolidarea fiscală reduce veniturile reale disponibile. Preconizăm că datoria externă netă va creşte la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste proiecţia de 3% pentru media „BBB”.

    Deficitele gemene mari înseamnă că România depinde de un flux constant de finanţare externă. Tensiunile din pieţele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, evidenţiind vulnerabilitatea suveranului la schimbările de sentiment ale pieţei. Perspectiva unor intrări semnificative de fonduri UE ar putea atenua riscurile externe, deoarece acestea cresc direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde EUR în mai din cauza intervenţiilor valutare.

    România a accesat cu succes piaţa internaţională de obligaţiuni (5 miliarde EUR) în iulie 2025, imediat după anunţarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut de la maximele înregistrate la începutul lunii mai, când naţionalistul George Simion a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale, dar rămân peste nivelurile din perioada de până la mijlocul lui noiembrie 2024. Costul mediu de emitere în prima jumătate a lui 2025 a fost de 7,2% în lei şi 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% şi 5,2% în 2024, respectiv. Estimăm că plăţile de dobânzi ale guvernului raportate la venituri vor creşte la 8,7% până în 2027 (6,8% în 2024), uşor sub proiecţia de 9,2% pentru media „BBB”.

    Fitch estimează că sectorul bancar din România va reuşi să navigheze în condiţiile riscurilor sporite de mediu operaţional generate de legătura strânsă suveran-bănci (titlurile de stat reprezintă aproximativ 20% din totalul activelor la finalul lui martie 2025), volatilitatea crescută a pieţei şi dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această rezilienţă este susţinută de ratele de capitalizare de obicei peste media regională, de o profitabilitate sănătoasă (randamentul anualizat al activelor în T1 2025 la 1,7%) şi de finanţarea stabilă bazată pe depozite locale diversificate. Calitatea activelor rămâne solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5% la finalul lui martie 2025.

    România are un scor ESG de relevanţă (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitate Politică şi Drepturi, cât şi pentru Statul de Drept, Calitatea Instituţională şi Reglementară şi Controlul Corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul Proprietar de Rating Suveran (SRM). România are o clasare WBGI moderată, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei.

  • Bursă. Cine sunt şefii Purcari care au vândut acţiuni în cadrul ofertei de preluare lansate de polonezii de la Maspex

    În cadrul ofertei de preluare a producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), Marcel Grajdieru, director general Crama Ceptura, a vândut 321.496 de acţiuni la un preţ de 21 lei per unitate, deci în total 6,75 mil. lei, conform rapoartelor publicate miercuri la BVB.

    Derulată între 16 şi 30 iulie, oferta lansată de Maspex a vizat iniţial 98% din societatea inclusă în indicele BET, dar s-a încheiat cu aproximativ 72% din cât a anunţat iniţial grupul polonez că intenţionează să cumpere. Operaţiunea s-a ridicat la circa 600 mil. lei.

    Eugeniu Baltag, director pentru relaţii cu investitorii, Purcari, a vândut 26.500 acţiuni în valoare de peste 500.000 de lei, în timp ce Vladimir Cosovan, agronom-şef, a vândut titluri WINE de circa 875.000 de lei. În cazul lui Gheorghe Negura, controlor financiar, tranzacţiile s-au ridicat la 505.000 lei.

    Dumitru Groza, economist, a realizat vânzări de acţiuni de 183.500 de lei, iar Grigore Meriacre, CEO-ul Angel’s Estate, a efectuat tranzacţii 934.000 de lei.

    Victor Bostan, director general şi fondator al companiei din Republica Moldova, a vândut 10.600 de titluri WINE la 21 lei per unitate, respectiv 14.100 de acţiuni la un preţ de 20,75 per unitate, deci în total peste 500.000 de lei.

    Aliona Bostan, soţia CEO-ului, a efectuat vânzări de 1,27 mil. lei, iar Nicoleta Bostan a vândut 6.750 de acţiuni în valoare de circa 142.000 de lei.

    Purcari a înregistrat venituri de 91 mil. lei în primul trimestru din 2025, în creştere cu 12%, însă profitul net a înregistrat o scădere de 17%, ajungând la 9 mil. lei. Acţiunile WINE se tranzacţionează la 20,25 lei, în urcare cu 40% de la începutul anului. Valoarea de piaţă a emitentului este de aproximativ 820 mil. lei.

     

  • TradeVille, cel mai mare broker de retail de la Bursa de Valori Bucureşti: Am lucrat mult timp la o listare de acţiuni pe care vrem să o demarăm în luna septembrie

    De la listarea istorică realizată în urmă cu doi ani de către Hidroelectrica (H2O), ringul bursier de la Bucureşti a fost dominat de debuturi de titluri de stat Fidelis şi nu de noi companii, având în vedere că anul trecut au venit cinci noi emitenţi la cota Bursei, iar anul acesta unul singur. Cum se prezintă acum piaţa listărilor? Alexandru Dobre, CEO adjunct al TradeVille, spune că societatea de intermediere pregăteşte o ofertă pentru începutul toamnei, moment care ar putea impulsiona şi lichiditatea pieţei locale de capital.

    „Am lucrat foarte mult pentru o listare. Din păcate, nu am reuşit să o finalizăm în timp util şi nu am vrut să venim cu oferta la sfârşit de iulie, aşa că am amânat-o. Din păcate pentru companiile mai mari, care trebuie să îşi consolideze rezultatele şi să fie şi auditate, termenul este destul de scurt”, a declarat el pentru ZF.

    TradeVille este cel mai mare broker de retail prezent la Bursa locală, cu o cotă de piaţă de 14,6% şi tranzacţii intermediate de 6,8 mld. lei în primele şapte luni din an, ceea ce îi asigură locul trei în topul celor mai mari companii de intermediere de la BVB, luând în calcul aici acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni şi drepturi.

    „Ele termină cu auditarea undeva la sfârşitul lunii mai. Apoi trebuie mergem către autorităţi, să întocmim prospectul ş.a.m.d.”, continuă Alexandru Dobre. „Fereastra pentru o ofertă ar fi fost în iunie sau cel târziu mijloc de iulie. Cum nu ne-am încadrat în această perioadă, va trebui să ne reorientăm spre începutul lunii septembrie, când ne aşteptăm şi la volume mai mari în piaţă.”

    Şapte societăţi şi-au listat acţiunile la Bursa de la Bucureşti în 2023-2024, de cinci ori mai puţin decât în 2021-2022, ani ce au adus 34 de astfel de operaţiuni. Anul trecut, tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit în premieră pe cele realizate cu acţiuni: 18,5 mld. lei vs. 16,5 mld. lei. Inclusiv volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost mai ridicat pe instrumentele cu venit fix, cu 74 mil. lei, faţă de 65,8 mil. lei pe acţiuni.

     

  • Cum vor influenţa situaţia bugetară şi mediul economic viitorul Bursei de la Bucureşti? Există în continuare premise de creştere, chiar dacă viitoarele ajustări fiscale vor provoca episoade de corecţie, spune un expert în pieţe financiare

    După ce Bursa de la Bucureşti a crescut cu 21% de la început de an prin indicele principal BET şi cu 27% cu tot cu dividende, marcând astfel noi recorduri în pofida noilor ajustări fiscale intrate în vigoare de la 1 august, ce perspective de apreciere are în continuare piaţa de capital? Adrian Codirlaşu, preşedintele asociaţiei de analişti financiari CFA România, consideră că, deşi bugetul rămâne tensionat şi sunt aşteptate în acest context noi majorări de taxe, Bursa are potenţial de creştere, mai ales prin listarea unor pachete din companiile de stat, capabile să atragă capital proaspăt şi investitori noi.

    „La nivel intern, rămâne nesustenabil deficitul bugetar şi, în opinia mea, va rămâne nesustenabil ani buni de acum încolo. Asta vom face în următorii trei ani: vom corecta acest deficit extrem de ridicat, creat în anii trecuţi, ceea ce înseamnă că vom tot avea episoade de majorări de taxe, lucru care va afecta piaţa locală”, spune el.

    Deficitul bugetar al României a ajuns la 69,8 mld. lei în primele şase luni din an, adică 3,68% din produsul intern brut, peste nivelul de 63,67 mld. lei (3,62% din PIB) din aceeaşi perioadă de anul trecut, marcând o creştere de aproape 10%. Veniturile totale au ajuns la 310 mld. lei, plus 12,7% faţă de anul trecut, susţinute de încasările din impozite şi contribuţii, dar şi de fondurile europene.

    „Sunt şase mari ca anul acesta să avem o recesiune, care ar ţine şi anul viitor. În general, când am avut recesiune, n-a fost doar un an. Însă piaţa are în continuare perspective de creştere, iar o mare oportunitate ar fi listarea de pachete minoritare ale companiilor de stat”, continuă Adrian Codirlaşu.

    De altfel, o analiză realizată lunile trecute de ZF arată că statul român ar putea obţine între 12 mld. lei şi 17 mld. lei din vânzarea a 10–15% din participaţiile deţinute la companii deja listate, precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, şi nelistate, cum sunt CEC Bank, Aeroporturi Bucureşti şi EximBank, iar asta fără a pierde controlul.

    „Cum statul are nevoie atât de mare de bani şi se împrumută cel mai scump din Uniunea Europeană, ar lua nişte bani pentru care n-ar plăti dobândă dacă ar lista companii. Momentul este foarte bun deoarece piaţa este la maxim, deci ar lua bani foarte buni prin listări de pachete minoritare sau de întregi companii.”

    În 2023, listarea producătorului de energie Hidroelectrica – unde statul are 80% din capitalul social – a generat ordine de cumpărare de 6 miliarde de lei din partea investitorilor de retail, cererea depăşind oferta de aproape şase ori, doar prin participarea persoanelor fizice.

    „Plus că ar creşte Bursa de Valori, ar atrage noi investitori şi ar dezvolta piaţa de capital. Deci ar fi win-win pentru toţi: guvern, piaţă şi investitori”, mai spune reprezentantul CFA.

    Numărul investitorilor de la BVB ajungea la circa 260.000 la finele lunii iunie, în creştere cu 60.000 într-un an, conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI).  

     

  • Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria. Cum se face transferul de resurse financiare de la stat către sectorul privat

    Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi, toată lumea este nervoasă.

    Toată lumea a auzit că datoria publică a depăşit 1.000 de miliarde de lei, toata lumea a auzit că datoria externă a României a depasit 250 miliarde de euro (datoria externă privată şi datoria publică, adică a statului, în valută), etc.

    La polul opus, paradoxal, românii înregistrază cea mai mare capitalizare de câştiguri de toate felurile şi din toate formele din toată istoria lor. Este cea mai mare creştere şi acumulare de capital pe care statisticile o consemnează.

    Pare un pardox, guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român.

    De unde vine asta:

    1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară.

    Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

    Pentru români, apartamentele, casele şi terenurile, care în cea mai mare parte sunt libere de orice sarcină, adică nu au un credit în spate, reprezintă cea mai mare avere. Chiar şi cei care au credite ipotecare sau imobiliare prin creşterea preţului apartamentelor şi a terenurilor, peste valoarea creditului, au un surplus substanţial. În ultimul deceniu, preţurile apartamentelor s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat iar valoarea creditelor a scăzut prin plata ratelor, iar diferenţa pozitivă se măreşte an de an. Nu toată lumea în Occident deţine o proprietate, aşa cum se întâmplă în România, unde foarte mulţi români deţin nu doar o proprietate, ci chiar două sau trei.

    2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei (77,5 miliarde de euro), la finalul lunii iunie (251 de miliarde de lei în lei şi 138 de miliarde de lei echivalent în valută). Faţă de acum un deceniu creşterea este de peste 180%. Bineînţeles că unii au depozite bancare într-o sumă mai mare, iar alţii au depozite sau conturi curente în sume mult mai mici.

    3. Titlurile de stat. Procesul de vânzare de titluri de stat către populaţie început acum câţiva ani şi a scos la suprafaţă destul de mulţi bani, care au fost luati foarte putin din depozitele bancare şi au fost plasaţi în titluri de stat, Tezaur sau Fidelis. Cei mai mulţi bani au fost bani noi, de la saltea sau cine ştie de unde. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Sistemul de impozitare, adică 0 pentru titluri de stat, bate orice fel de depozit bancar, la care se adaugă şi dobânda mai mare pe care Ministerul Finanţelor o plăteşte faţă de cât plătesc băncile.

    4. Pilonul II şi III de pensii au ajuns la un maxim istoric de 179 de miliarde de lei in iulie 2025. Aici sunt banii a 9,25 milioane de români. Pilonul II de pensii a ajuns la 159 de miliarde de lei active pentru 8,34 de milioane de români care sunt salariaţi sau care au fost salariaţi. Prea puţin se dă atenţie Pilonului II de pensii care se acumulează prin procentul de 4,75% din salariul brut al unui român care se duce în plilonul II (asta dacă CAS-ul de 25 % este plătit de către companie). 4,75% nu este un procent neglijabil, mai ales că el se aplică la salariu brut şi nu la cel net.

    Acumulările care se fac lună de lună în pilonul II au devenit din ce în ce mai semnificative, la care se adaugă randamentele obţinute de administratori – media de până acum fiind de 8% pe an. Iar randamentele vor fi din ce în ce mai mari pentru că 70% din pilonul II de pensii se duce în piaţa titlurilor de stat, acolo unde guvenul plăteşte dobânzi foarte mari şi chiar pe termen lung.

    Pilonul II de pensii a ajuns cel mai mare investitor în principalele acţiuni de la Bursă – Banca Transilvania, BRD, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, etc. Nu multă lume ştie că pilonul II de pensii, adică unde sunt banii a 8,3 milioane de români, este principalul actionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, si care acum înregistrează maxime pe Bursă. Orice creştere a Bursei înseamnă şi o creştere a acumulărilor din pilonul II de pensii, cel puţin la nivelul principalelor acţiuni.

    Pilonul III de pensii care este o acumulare la latitudinea fiecăruia (pilonul II de pensii este obligatoriu) a ajuns la acumulări de 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro şi începe să scoată capul la suprafaţă.

    5. Câştigurile şi acumulările prin investiţii la Bursa de la Bucureşti: indicele BET a depăşit săptămâna trecută 20.000 de puncte, cea ce reprezintă o dublare faţa de acum 4 ani. Pe Bursa de la Bucureşti au conturi active peste 250.000 de investitori români şi conturi pasive, de care nu mai ştiu, obtinute prin procesul de privatizare în masă de acum trei decenii, încă câteva milioane de români. Creşterea BET-ului, unde sunt incluse cele mai importante acţiuni de la Bursă, înseamnă şi creşterea portofoliului pentru câteva milioane de români.

    6. Activele fondurilor de investiţii – fondurile mutuale au atins la finalul lunii iunie 51,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10,2 miliarde de euro. Şi aici sunt banii a câteva sute de mii de români. Statistic, în ultimul an, cel mai performant fond a fost BT Index Austria ATX, gestionat de BT Asset Management – parte din grupul Băncii Transilvania, care investeşte banii românilor în acţiuni la Bursa de la Viena. Dacă tot există această retorică că austriecii scot profiturile din România prin companiile de aici, fie că se cheamă OMV, fie că se cheamă Erste sau Raiffeisen, oricine poate să “beneficieze” de acest lucru achiziţionând direct acţiunile acestor companii listate la Viena.

    7. Banii românilor care sunt investiţi pe bursele internaţionale. După estimările pieţei de capital există câteva zeci de mii de români, daca nu chiar sute de mii care investesc pe pieţele externe în diverse acţiuni, obligaţiuni, alte titluri financiare sau indici bursieri. Estimările indică câteva miliarde de euro care sunt plasaţi în acţiuni externe de către români. Dacă piaţa bursieră americană este pe maxim istoric de acest lucru profită şi aceşti români prin câştigurile obţinute şi acumulate. Sunt statisticile platformelor de tranzacţionare care spun că românii tranzacţionează destul de mult NVIDIA, acţiunea care a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere, compania americană producătoare de cipuri devenind cea mai valoroasă companie din lume.

    8. Banii investiţi de români în criptomonede – conform estimărilor românii au între 5-10 miliarde de dolari în criptomonede. Numai eu ştiu câteva persoane care împreună au solduri la zi care depăşesc 2 miliarde de dolari. Bineînteles ca aceşti bani sunt volatili, nu pot fi scoşi peste noapte, dar totuşi mai sunt lichidizaţi odată cu creşterea pieţei de cripto. Ceea ce se plăteşte impozit pentru câştigurile din cripto în România, sume foarte, foarte mici, nu reflectă deţinerile în cripto ale românilor.

    Toate aceste acumulari – oficiale sau ascunse au avut la bază creşterea salariilor din România din ultimele decenii, creşterea pensiilor – aici sunt banii din depozitele bancare, titluri de stat, pilonul II sau III de pensii, Bursă, achiziţiile de apartamente. 

    De asemenea, inflaţia mică şi creşterea foarte mică a cursului valutar leu/euro au susţinut aceste acumulări, aceste capitalizări.

    O altă sursă de acumulare o reprezintă deficitele bugetare care se descarcă în creşterea datoriei publice – deficite bugetare care au constituit sursa de bani pentru creşterea pensiilor şi a salariilor în sectorul bugetar plus creşterea procentului de la pilonul II de pensii.

    Mai mult decât atât, deficitele bugetare mari care au adus guvernul în situaţia în care se află astăzi înseamnă şi necesitatea plăţii unor dobânzi foarte mari pentru a face rost de bani pentru finanţarea acestui deficit şi a creşterii datoriei publice.

    Când guvernul plăteşte o dobândă de 7,5% la lei la Fidelis sau 6,25% la euro, asta înseamnă o gaură mare în buget, creşterea datoriei publice, dar la polul opus înseamnă un transfer, o capitalizare, o acumulare de capital pentru cei care cumpără titluri de stat. Practic este un transfer de avere, de la stat către sectorul privat. Până la urma şi aşa se acumulează capital de către sectorul privat, de către români, de data asta de mai mulţi români.

     

  • O nouă lună, noi tarife: Bursa americană deschide pe roşu în august după ce Trump a anunţat creşterea tarifelor pentru cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA. Indicele S&P 500 scade cu 1,3%, Dow Jones Industrial Average pierde 1,1%, iar Nasdaq aproape 1,7%. Amazon a scăzut cu peste 7%

    Bursa americană este sub presiune vineri, odată cu debutul tranzacţionării din august, notează CNBC.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 490 de puncte, adică 1,1%. S&P 500 a pierdut 1,3%, iar Nasdaq Composite a scăzut cu 1,65%.

    Raportul privind locurile de muncă pentru luna iulie a arătat că numărul de angajări în afara sectorului agricol a crescut cu doar 73.000, mult sub estimarea consensului economiştilor intervievaţi de Dow Jones, care anticipau un plus de 100.000 de locuri.

    Sentimentul pieţei a fost afectat şi de tarifele lui Trump, aplicate de la termenul limită din 1 august, care variază între 10% şi 41%. Mărfurile reexportate pentru a evita tarifele vor fi taxate suplimentar cu încă 40%, potrivit Casei Albe.

    Probabil cel mai şocant pentru pieţe a fost faptul că, în cazul Canadei, unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA, bunurile importate vor avea acum o taxă vamală de 35%, în creştere de la cuantumul 25%, anunţat anterior.

    Acţiunile Amazon au scăzut cu peste 7%, după ce gigantul din e-commerce a emis o prognoză slabă privind venitul operaţional pentru trimestrul curent. Nu toate veştile din sectorul tech au fost negative: acţiunile Apple au urcat cu 2% în urma unui raport financiar peste aşteptări privind profitul şi veniturile.

    Totuşi, luna iulie a fost una decentă pentru acţiuni: S&P 500 a încheiat luna cu un avans de 2,2%, în timp ce Nasdaq a crescut cu 3,7%. Dow Jones a înregistrat un câştig marginal, sub 0,1%.