BusinessMagazin

Tag: Bugetul de stat

  • TVR va primi de la bugetul de stat 135,8 mil. lei, pentru emisia sa şi pentru TVR Moldova şi TVRi

    Suma pe care SRTv o va primi de la bugetul de stat în anul 2016, respectiv 135.898.000 de lei, a fost avizată favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, în Comisiile reunite pentru Cultură ale Parlamentului.

    Astfel, suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016 este cu 13,89% mai mică decât suma pe care Televiziunea Română a primit-o în acest an (157.814.000 lei).

    Suma primită de TVR de la bugetul de stat reprezintă 29% din sursele totale de finanţare ale SRTv, în timp ce 71% reprezintă venituri proprii, potrivit proiectului de buget al Televiziunii Române pe anul 2016.

    Încă de la începutul discuţiilor referitoare la suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016, parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, cel care a condus lucrările şedinţei de vineri, a spus că aceşti bani vor fi destinaţi asigurării emisiei terestre a televiziunilor din portofoliul SRTv.

    “Ştiu că sunt o mulţime de probleme de discutat la Televiziunea Română. Reamintesc că sumele de bani pe care noi le discutăm şi le aprobăm sau nu se referă la asigurarea emisiei terestre. Sunt sume care trec prin conturile Televiziunii Române şi se duc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Nu vorbim despre alţi bani”, a spus Georgică Severin.

    La rândul său, Irina Radu, director general interimar al SRTv, a mulţumit pentru precizări. “Să ştiţi că nu aveam nici cea mai mică intenţie să ne plângem sau să vă povestim alte lucruri pentru că le cunoaşteţi foarte bine”, le-a spus Irina Radu parlamentarilor din Comisiile reunite pentru Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor.

    Totodată, Liviu Nicolescu, directorul Direcţiei Studiouri Centrale din SRTv, a prezentat destinaţia banilor pe care TVR ar urma să îi primească de la bugetul de stat în 2016.

    Potrivit lui Liviu Nicolescu, suma propusă pentru anul viitor pentru finanţare de la bugetul de stat pentru TVR este de 135.898.000 de lei, în scădere faţă de 2015, iar această scădere este o consecinţă, în principal, a procesului de tranziţie de la televiziunea terestră analogică la televiziunea digitală.

    “Anul acesta s-a oprit difuzarea terestră a TVR 2 (…) Având în vedere stadiul procesului de implementare a sistemului digital terestru, cheltuielile sunt mai mici. Procesul este în curs de implementare. La momentul de faţă este o acoperire undeva între 30 şi 40% din populaţie”, a spus Liviu Nicolescu.

    El a mai spus că, din suma de 135.898.000 de lei, o parte dominantă, respectiv 108 milioane de lei, va fi plătită de TVR către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru emisia terestră a canalelor Televiziunii Române.

    O altă sumă, 14.450.000 de lei, va fi folosită pentru închirierea canalului de satelit al SRTv, iar pentru difuzare terestră a TVR Moldova la Chişinău va fi alocată o sumă de 62.000 de lei.

    Totodată, Liviu Nicolescu a amintit că producţia TVR destinată străinătăţii este susţinută, potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetul de stat. Astfel, pentru producţia TV a TVR Moldova va fi alocată suma de 2.128.000 de lei.

    “La capitolul alte transferuri, avem 8.634.000 de lei destinată de asemenea funcţionării TVR Moldova şi a TVR Internaţional, iar la capitolul cheltuieli de capital active nefinanciare, investiţii, suma de 2.264.000 de lei”, a mai spus Liviu Nicolescu.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că, din nefericire, el nu este foarte optimist în privinţa Televiziunii Române şi nu ştie ce se va întâmpla cu TVR. El a mai spus că i se par prea mari cheltuielile dedicate TVR Moldova. “Înţeleg că există o dragoste deschisă, afirmată, confirmată, un gen de emoţie (…) Dar asta cu investiţii mari, cu o dorinţă acerbă, de multe ori dizgraţioasă, ca să facem exerciţiul ăsta Moldova… Sigur că trebuie să existe, dar nu investiţii atât de vaste. Vă rog frumos poate regândiţi genul ăsta de cadou, între ghilimele, pe care noi îl facem deliberat, în speranţa că va înţelege cineva despre ce este vorba. Eu cred că lucrurile pe care le simţim sentimental sunt chestiuni care au nevoie de decenţă, nu de eclatare şi de un balet inutil, care este şi foarte constisitor”, a spus Mădălin Voicu.

    Însă, senatorul PSD Georgică Severin a spus că TVR Chişinău trebuie finanţat în conformitate cu legislaţia în vigoare. “Noi v-am dat prin lege această însărcinare”, le-a spus Georgică Severin reprezentanţilor TVR.

    La rândul său, deputatul PSD Florin Pâslaru a spus că are încredere că lucrurile se vor îmbunătăţi la TVR. “De când aţi venit, doamna director general, chiar dacă sunteţi interimar, din informaţiile pe care le am, aţi încercat să faceţi nişte lucruri bune în sensul revitalizării activităţii şi aţi scăpat ca prin urechile acului, e adevărat, de nişte blocaje (…) Dacă o ţineţi pe drumul ăsta, eu sunt convins că televiziunea nu ştiu dacă îşi revine total, dar e pe un drum ascendent”, a spus Pâslaru.

    În schimb, senatorul PNL Emil Paşcan a spus că el nu este deloc optimist. “Ba din contră, pentru că ceea ce presupune o reformă de fond profundă a Televiziunii Române ţine şi de noi şi de Guvern şi de echipa televiziunii, de o restructurare profundă şi internă a televiziunii. Eu voi susţine bugetul propus pentru că am încredere în viziunea celor din interior şi a dumneavoastră, doamna preşedinte, şi vă rog, pentru că nu am de gând să abdic de la ce v-am sesizat. S-a desfăşurat acea anchetă foarte serioasă. Este inadmisibil ca un post regional să aibă pierderi de un milion de euro pe an de ani de zile, iar acest lucru să fie tolerat. Sunt profunde cauze acolo, e nevoie de o restructurare şi, dacă nu aveţi curajul măcar să o propuneţi, nu se va întâmpla nimic. Cu atât mai mult, sunt în continuare în cercetări şi verificări, implicit prin intermediul CNA, vă informez că, după ce că există o armată de 59 de angajaţi şi încă tot pe atâţia colaboratori la Mureş (TVR Târgu-Mureş, n.r.), mai mult de jumătate din emisiuni sunt reluări şi unele reluări sunt non-stop de ani de zile. Cum să se restructureze, cum să funcţioneze televiziunea, cum să câştige audienţă televiziunea, dacă aceste lucruri sunt tolerate de ani de zile. Vă rog să continuaţi această reformă şi internă, să aveţi curajul să ne propuneţi schimbări şi de natură legislativă sau care ţin de noi, pentru că altminteri (…) nu se va întâmpla nimic semnificativ”, i-a transmis Emil Paşcan directorului general interimar al TVR, Irina Radu.

    Deputatul PNL Ioan Tămâian a spus că nu are cum să se întâmple o reformă adevărată în Televiziunea Română, atât timp cât aceasta “răspunde politicului şi este subordonată politicului”. El a mai spus că “Televiziunea Română are angajaţi foarte mulţi şi nu este justificat acest lucru”, iar “abonamentul la Televiziunea Română este sub nivel”. “Este Cenuşăreasa, este televiziunea de care dispune oricine când are forţă politică (…) Cât este lăsată la cheremul politicului, nu are cum să se îndrepte. Iar, referitor la Republica Moldova, eu cred că avem o datorie de a ţine acel pământ românesc aproape şi Televiziunea Română şi Radio România sunt în măsură să facă acest lucru”, a mai spus Tămâian.

    La rândul său, deputatul PSD Liliana Mincă a spus că parlamentarii ştiu că situaţia Televiziunii Române este dramatică. Ea a cerut să fie pusă pe ordinea de zi a Comisiilor reunite pentru Cultură din Parlament numirea unui nou Consiliu de Administraţie al SRTv, pentru că directorul general interimar al TVR nu poate să facă reformă şi să restructureze, pentru că nu are dreptul legal în acest sens.

    Conform preşedintelui Comisiei pentru Cultură din Senat, Georgică Severin, situaţia financiară a TVR ar putea fi discutată în luna ianuarie.

    După votul de vineri din Comisiile de Cultură, proiectul de buget pe 2016 al Societăţii Române de Televiziune va intra, săptămâna viitoare, în atenţia plenului Parlamentului.

  • TVR va primi de la bugetul de stat 135,8 mil. lei, pentru emisia sa şi pentru TVR Moldova şi TVRi

    Suma pe care SRTv o va primi de la bugetul de stat în anul 2016, respectiv 135.898.000 de lei, a fost avizată favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, în Comisiile reunite pentru Cultură ale Parlamentului.

    Astfel, suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016 este cu 13,89% mai mică decât suma pe care Televiziunea Română a primit-o în acest an (157.814.000 lei).

    Suma primită de TVR de la bugetul de stat reprezintă 29% din sursele totale de finanţare ale SRTv, în timp ce 71% reprezintă venituri proprii, potrivit proiectului de buget al Televiziunii Române pe anul 2016.

    Încă de la începutul discuţiilor referitoare la suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016, parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, cel care a condus lucrările şedinţei de vineri, a spus că aceşti bani vor fi destinaţi asigurării emisiei terestre a televiziunilor din portofoliul SRTv.

    “Ştiu că sunt o mulţime de probleme de discutat la Televiziunea Română. Reamintesc că sumele de bani pe care noi le discutăm şi le aprobăm sau nu se referă la asigurarea emisiei terestre. Sunt sume care trec prin conturile Televiziunii Române şi se duc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Nu vorbim despre alţi bani”, a spus Georgică Severin.

    La rândul său, Irina Radu, director general interimar al SRTv, a mulţumit pentru precizări. “Să ştiţi că nu aveam nici cea mai mică intenţie să ne plângem sau să vă povestim alte lucruri pentru că le cunoaşteţi foarte bine”, le-a spus Irina Radu parlamentarilor din Comisiile reunite pentru Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor.

    Totodată, Liviu Nicolescu, directorul Direcţiei Studiouri Centrale din SRTv, a prezentat destinaţia banilor pe care TVR ar urma să îi primească de la bugetul de stat în 2016.

    Potrivit lui Liviu Nicolescu, suma propusă pentru anul viitor pentru finanţare de la bugetul de stat pentru TVR este de 135.898.000 de lei, în scădere faţă de 2015, iar această scădere este o consecinţă, în principal, a procesului de tranziţie de la televiziunea terestră analogică la televiziunea digitală.

    “Anul acesta s-a oprit difuzarea terestră a TVR 2 (…) Având în vedere stadiul procesului de implementare a sistemului digital terestru, cheltuielile sunt mai mici. Procesul este în curs de implementare. La momentul de faţă este o acoperire undeva între 30 şi 40% din populaţie”, a spus Liviu Nicolescu.

    El a mai spus că, din suma de 135.898.000 de lei, o parte dominantă, respectiv 108 milioane de lei, va fi plătită de TVR către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru emisia terestră a canalelor Televiziunii Române.

    O altă sumă, 14.450.000 de lei, va fi folosită pentru închirierea canalului de satelit al SRTv, iar pentru difuzare terestră a TVR Moldova la Chişinău va fi alocată o sumă de 62.000 de lei.

    Totodată, Liviu Nicolescu a amintit că producţia TVR destinată străinătăţii este susţinută, potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetul de stat. Astfel, pentru producţia TV a TVR Moldova va fi alocată suma de 2.128.000 de lei.

    “La capitolul alte transferuri, avem 8.634.000 de lei destinată de asemenea funcţionării TVR Moldova şi a TVR Internaţional, iar la capitolul cheltuieli de capital active nefinanciare, investiţii, suma de 2.264.000 de lei”, a mai spus Liviu Nicolescu.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că, din nefericire, el nu este foarte optimist în privinţa Televiziunii Române şi nu ştie ce se va întâmpla cu TVR. El a mai spus că i se par prea mari cheltuielile dedicate TVR Moldova. “Înţeleg că există o dragoste deschisă, afirmată, confirmată, un gen de emoţie (…) Dar asta cu investiţii mari, cu o dorinţă acerbă, de multe ori dizgraţioasă, ca să facem exerciţiul ăsta Moldova… Sigur că trebuie să existe, dar nu investiţii atât de vaste. Vă rog frumos poate regândiţi genul ăsta de cadou, între ghilimele, pe care noi îl facem deliberat, în speranţa că va înţelege cineva despre ce este vorba. Eu cred că lucrurile pe care le simţim sentimental sunt chestiuni care au nevoie de decenţă, nu de eclatare şi de un balet inutil, care este şi foarte constisitor”, a spus Mădălin Voicu.

    Însă, senatorul PSD Georgică Severin a spus că TVR Chişinău trebuie finanţat în conformitate cu legislaţia în vigoare. “Noi v-am dat prin lege această însărcinare”, le-a spus Georgică Severin reprezentanţilor TVR.

    La rândul său, deputatul PSD Florin Pâslaru a spus că are încredere că lucrurile se vor îmbunătăţi la TVR. “De când aţi venit, doamna director general, chiar dacă sunteţi interimar, din informaţiile pe care le am, aţi încercat să faceţi nişte lucruri bune în sensul revitalizării activităţii şi aţi scăpat ca prin urechile acului, e adevărat, de nişte blocaje (…) Dacă o ţineţi pe drumul ăsta, eu sunt convins că televiziunea nu ştiu dacă îşi revine total, dar e pe un drum ascendent”, a spus Pâslaru.

    În schimb, senatorul PNL Emil Paşcan a spus că el nu este deloc optimist. “Ba din contră, pentru că ceea ce presupune o reformă de fond profundă a Televiziunii Române ţine şi de noi şi de Guvern şi de echipa televiziunii, de o restructurare profundă şi internă a televiziunii. Eu voi susţine bugetul propus pentru că am încredere în viziunea celor din interior şi a dumneavoastră, doamna preşedinte, şi vă rog, pentru că nu am de gând să abdic de la ce v-am sesizat. S-a desfăşurat acea anchetă foarte serioasă. Este inadmisibil ca un post regional să aibă pierderi de un milion de euro pe an de ani de zile, iar acest lucru să fie tolerat. Sunt profunde cauze acolo, e nevoie de o restructurare şi, dacă nu aveţi curajul măcar să o propuneţi, nu se va întâmpla nimic. Cu atât mai mult, sunt în continuare în cercetări şi verificări, implicit prin intermediul CNA, vă informez că, după ce că există o armată de 59 de angajaţi şi încă tot pe atâţia colaboratori la Mureş (TVR Târgu-Mureş, n.r.), mai mult de jumătate din emisiuni sunt reluări şi unele reluări sunt non-stop de ani de zile. Cum să se restructureze, cum să funcţioneze televiziunea, cum să câştige audienţă televiziunea, dacă aceste lucruri sunt tolerate de ani de zile. Vă rog să continuaţi această reformă şi internă, să aveţi curajul să ne propuneţi schimbări şi de natură legislativă sau care ţin de noi, pentru că altminteri (…) nu se va întâmpla nimic semnificativ”, i-a transmis Emil Paşcan directorului general interimar al TVR, Irina Radu.

    Deputatul PNL Ioan Tămâian a spus că nu are cum să se întâmple o reformă adevărată în Televiziunea Română, atât timp cât aceasta “răspunde politicului şi este subordonată politicului”. El a mai spus că “Televiziunea Română are angajaţi foarte mulţi şi nu este justificat acest lucru”, iar “abonamentul la Televiziunea Română este sub nivel”. “Este Cenuşăreasa, este televiziunea de care dispune oricine când are forţă politică (…) Cât este lăsată la cheremul politicului, nu are cum să se îndrepte. Iar, referitor la Republica Moldova, eu cred că avem o datorie de a ţine acel pământ românesc aproape şi Televiziunea Română şi Radio România sunt în măsură să facă acest lucru”, a mai spus Tămâian.

    La rândul său, deputatul PSD Liliana Mincă a spus că parlamentarii ştiu că situaţia Televiziunii Române este dramatică. Ea a cerut să fie pusă pe ordinea de zi a Comisiilor reunite pentru Cultură din Parlament numirea unui nou Consiliu de Administraţie al SRTv, pentru că directorul general interimar al TVR nu poate să facă reformă şi să restructureze, pentru că nu are dreptul legal în acest sens.

    Conform preşedintelui Comisiei pentru Cultură din Senat, Georgică Severin, situaţia financiară a TVR ar putea fi discutată în luna ianuarie.

    După votul de vineri din Comisiile de Cultură, proiectul de buget pe 2016 al Societăţii Române de Televiziune va intra, săptămâna viitoare, în atenţia plenului Parlamentului.

  • Câţi fumători mai caută produse de contrabandă?

    “În martie 2015, comerţul ilegal cu ţigarete a înregistrat scăderi importante comparativ cu ianuarie, în zonele de nord-vest (minus 7 p.p. până la 13,3%), vest (minus 5,3 p.p. până la 24,1%), sud-vest (minus 4,6 p.p., pana la 21,7%). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în martie rămâne, ca şi pe parcursul anului 2014 şi în ianuarie 2015, nord-est, în ciuda scăderii semnificative (minus 6,5 p.p. până la 34,7%). Din punct de vedere al provenienţei, şi în martie 2015 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, de 40,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina şi Serbia rămâne relativ constantă (20%; respectiv 2,9%), Moldova aflându-se însă în creştere (plus 6,8 p.p., până la 27,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    ”Reducerea pieţei negre din luna martie se datorează operaţiunilor desfăşurate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală a Vămilor, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei. În perioada februarie-aprilie, în urma unor acţiuni derulate la nivel naţional, poliţiştii au capturat aproape 7.500.000 de ţigarete, precum şi dispozitive artizanale de confecţionat ţigarete. Eforturile autorităţilor au fost susţinute şi de companiile de tutun. În ceea ce ne priveşte, în prima parte a acestui an, JTI a demarat o campanie regională extinsă, în regiunile din nord, nord-est, vest şi sud-vest, în parteneriat cu ANAF, DGV şi autorităţile locale, în scopul reducerii pieţei negre în zonele de graniţă, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Este a patra campanie regională pe care o derulăm în parteneriat cu autorităţile. Aceste campanii au efecte notabile în reducerea pieţei negre, însă doar în zonele şi în perioadele în care sunt derulate. Considerăm că este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, la nivel naţional, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat, de către toate instituţiile responsabile. Această strategie a fost cerută în mod public, în repetate rânduri, de ANAF şi DGV, dar şi de alte autorităţi, ca de exemplu Consiliul Concurenţei care, la finalizarea investigaţiei pe piaţa ţigaretelor, a concluzionat că traficul ilegal cu ţigarete este principalul factor perturbator pentru sectorul tutunului”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    „Un punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă sume suplimentare la bugetul de stat de circa 35 de miloane de euro. Această scădere s-a obţinut însă cu eforturi deosebite şi resurse suplimentare din partea autorităţilor. De la începutul anului şi până în prezent, presa a relatat aproape în fiecare zi despre destructurări ale unor grupări de contrabandă sau capturi de ţigarete ilegale. În doar o săptămână, în portul Constanţa au avut loc două acţiuni în urma cărora au fost capturate peste 220.000, respectiv 300.000 de pachete de ţigarete de contrabandă. Exemplele trecutului ne-au învăţat însă, să fim pesimişti, pentru că ne desfăşurăm activitatea într-o industrie care depinde într-o foarte mare măsura de factori externi. După cum s-a văzut, măsurile ferme ale autorităţilor competente în combaterea pieţei negre au efectele scontate, dar pentru ca aceste eforturi să aibă consecinţe durabile, pe termen mediu şi lung, este nevoie de îmbunătăţirea legislaţiei, dar şi de corelarea politicilor fiscale cu puterea de cumpărare. Reamintesc că, deşi se află în scădere, un nivel al pieţei negre de 15,2% înseamnă pierderi la bugetul de stat de peste 530 milioane de euro. În acelaşi timp, acest procent depăşeşte încă media contrabandei din ultimii patru ani!”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Procentul de 15,2% înregistrat de piaţa neagră a ţigaretelor în martie 2015, este încă departe de media de 10% raportată pentru acelaşi indicator la nivelul Uniunii Europene. De aceea, este important ca această scădere să devină o tendinţă constantă, şi nu rezultatul temporar al unui context. Evoluţia sinuoasă a contrabandei din ultimul an şi jumătate, aflată când în creştere abruptă, când în scădere, demonstrează cât se poate de clar necesitatea unei strategii coerente la nivel naţional, de combatere a pieţei negre şi a fenomenului de evaziune asociat cu aceasta. Dacă pentru combaterea evaziunii fiscale s-au luat deja o serie de măsuri concrete în ultima perioadă, nu acelaşi lucru se poate spune despre combaterea fenomenului de contrabandă, care reprezintă de fapt una din sursele evaziunii fiscale. Iar în acest caz, loteria fiscală nu generează efectele scontate, pentru că bonurile fiscale nu există, iar câştigătorii acestei “loterii” sunt desemnaţi de volumul de marfă transportat ilegal peste graniţă. De aceea, volumul contrabandei cu ţigarete, reprezintă nu numai un potenţial semnal de alarmă pentru nivelul de Securitate naţională, dar poate compromite definitiv eforturile României de aderare la Schengen, din cauza permeabilităţii excesive a frontierelor.”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

     

  • Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

    “După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

    Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

    Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

    Piaţa berii în 2014

    • Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

    • Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

    • Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

    • Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

    • Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

    • Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

     

    “În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Noi măsuri pentru combaterea pieţei negre la tutun

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a semnat un Protocol de colaborare cu fiecare dintre marile companii din industria tutunului (British American Tobacco – BAT, Japan Tobacco International – JTI şi Philip Morris International – PMI), în vederea combaterii comerţului ilegal cu ţigarete.

    Potrivit documentelor, personalul vamal şi cel specializat în prevenirea şi combaterea fraudei fiscale va beneficia de sprijinul şi expertiza celor trei companii de tutun, acordate în vederea eficientizării acţiunilor de combatere a contrabandei, precum şi a depistării produselor din tutun contrafăcute, care pot ajunge pe piaţa de desfacere din România sau din alte state membre ale Uniunii Europene. La rândul său, Direcţia Generală a Vămilor va furniza companiilor de tutun mostre de ţigarete reţinute în vederea confiscării şi, de asemenea, va transmite date şi informaţii cu privire la capturile de ţigarete.

    „Obiectivul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este de a asigura o mai bună colectare a taxelor în scopul creşterii veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, colaborăm cu toate instituţiile competente în combaterea evaziunii fiscale, continuând aplicarea fermă a  măsurilor de descurajare a iniţiativelor evazioniste şi a traficului ilegal cu produse accizabile”, a declarat Gelu Ştefan Diaconu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

    „Comercianţii legali vor plăti mai mult statului, dacă vânzările lor sunt mai puţin afectate de comerţul ilegal cu produse din tutun”, a declarat Romeo Florin Nicolae, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Un exemplu de bună practică îl reprezintă acţiunile desfăşurate în luna iulie 2014 pe frontiera româno-moldovenească, în comun cu alte instituţii ale statului şi cu suportul producătorilor de ţigarete, împreună cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, care au condus la scăderea contrabandei cu ţigarete cu aproximativ 8% în luna iulie 2014 în regiunea nord-est, comparativ cu luna mai 2014, conform unei analize independente realizată de producătorii de ţigarete cu o societate de profil specializată în astfel de studii. (…) În perioada ianuarie – august 2014, lucrătorii Direcţiei Generale a Vămilor au descoperit aproape 49 de milioane de ţigarete traficate ilegal, a căror valoare depăşeşte suma de 6 mil. euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 34%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2013”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Vom extinde colaborarea şi cu Direcţia Generală Antifraudă Fiscală şi vom continua parteneriatele cu Direcţia Generală a Vămilor, prin susţinerea dezvoltării profesionale a lucrătorilor vamali, acordarea de suport pentru instruirea de noi echipe canine, precum şi prin derularea de campanii publice anticontrabandă în regiunile de frontieră ale ţării. Până acum, campaniile desfăşurate în zona de sud-vest, nord-vest şi nord-est au avut rezultate vizibile în ce priveşte scăderea pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, producătorii de ţigarete au virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii, ceea ce înseamnă 13% din totalul veniturilor bugetare şi circa 2% din PIB. Accizele plătite de companiile de tutun în 2013 reprezintă peste 40% din totalul veniturilor bugetare provenite din accize. Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă înseamnă încasări suplimentare la bugetul de stat de circa 40 milioane de euro”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.

    „Printre acţiunile pe care le vizăm se numără sprijinirea campaniilor iniţiate de autorităţi pentru expunerea efectelor nocive ale comerţului ilicit şi furnizarea de expertize tehnice şi training  de specialitate pentru identificarea produselor contrafăcute,” a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

  • Proiect de lege: Jurnaliştii care dezvăluie acte de corupţie vor primi 2% din prejudiciul recuperat

     Tudor Ciuhodaru a declarat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că va depune un proiect legislativ ce are drept obiectiv combaterea corupţiei prin sprijinirea oricărui demers făcut de jurnalişti în demascarea practicilor ce afectează bugetul statului.

    Demersul presupune crearea unui fond special, numit Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, care să sprijine, prin finanţarea directă, jurnalismul de investigaţie şi persoanele care au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat, a spus deputatul.

    Conform acestuia, prin această lege, “toţi cei care aduc la cunoştinţa publică, prin utilizarea oricărui mediu de informare (publicaţii, online, radio, televiziune) sau prin plângeri adresate în mod direct organelor de cercetare şi urmărire penală orice acte de corupţie, abuz în serviciu, delapidare, primire de foloase necuvenite, evaziune fiscală sau a oricăror acţiuni sau inacţiuni prevăzute de legea penală în vigoare, ce prin natura lor prejudiciază bugetul de stat, au dreptul să primească din Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie, o finanţare egală cu 2% din valoarea prejudiciului, în maxim 30 de zile de la vărsarea sumelor recuperate la bugetul de stat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contribuţia jocurilor de noroc slot machine şi a pariurilor în cotă fixă la PIB în 2012

     Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect, prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc, a fost în 2012 de 709 milioane euro (0,5% din PIB), iar nivelul taxelor şi impozitelor plătite s-a ridicat la 333 milioane de euro.

    Totodată, cele două sectoare au generat direct 24.500 locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

    “Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 milioane euro în 2012, cu o creştere de 2% faţă de anul precedent, dar în scădere semnificativă comparativ cu anul 2009, când se situa la 813 milioane euro, pe fondul schimbării legislaţiei din acel an. Valoarea pieţei nu include şi piaţa online”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Belciu, partener PwC, coordonator al studiului, finalizat în decembrie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat

     “Am găsit 70 de taxe pe care le putem scoate într-o singură zi fără să sufere bugetul de stat, dar care ne ajută să nu mai înnebunim oamenii cu 70 de proceduri şi 70 de drumuri birocratice”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern, adăugând, într-o discuţie cu ministrul Finanţelor, că el crede că mai pot fi găsite încă 30-40 taxe care pot fi eliminate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro