BusinessMagazin

Tag: bucuresti

  • Analiză Storia: În ultimii 6 ani, preţurile apartamentelor s-au dublat în Braşov şi Sibiu, iar în Bucureşti s-au scumpit cu 70%

    Preţurile medii ale apartamentelor din Braşov şi Sibiu s-au dublat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, în timp ce apartamentele din Bucureşti s-au scumpit cu 70%, potrivit unei analize realizate de Storia – cea mai vizitată platformă imobiliară din România. Dintre marile oraşe, cel mai lent ritm de creştere a fost în Timişoara, unde preţurile s-au majorat cu 53%.

    Preţurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile oraşe ale României, însă creşterile nu au fost uniforme la nivel naţional, întrucât variaţiile au depins atât de evoluţia economiei României, cât şi de o serie de factori locali. Datele analizate provin din anunţurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 şi septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât şi apartamentele de pe piaţa secundară, cu una, două, trei sau patru camere. În perioada septembrie 2019 – septembrie 2022, datele analizate arată că preţurile medii la apartamente au crescut cel mai mult în Braşov, de la 1.083 la 1.650 de euro pe metru pătrat, corespunzător unei majorări cu 52%.

    Creşteri majore s-au înregistrat şi în Cluj-Napoca, Sibiu şi Arad, toate cu peste 45%, în timp ce în Oradea creşterea a fost cu aproape 37%, iar în Craiova cu aproape 32%. În acest interval de 3 ani, Bucureşti a raportat o creştere cu 30% a preţului mediu, de la 1.187 la 1.548 de euro pe metru pătrat. În schimb, doar trei dintre marile oraşe ale României au înregistrat creşteri de sub 30%: Iaşi (29%), Constanţa (28%) şi Timişoara (20%).

    Perioada septembrie 2019 – septembrie 2022 a fost marcată în special de pandemia de Covid-19, care a adus numeroase restricţii de călătorie şi a generat schimbări majore pentru cumpărătorii de locuinţe. „Introducerea conceptului de telemuncă începând din martie 2020 în numeroase domenii de activitate în care acest lucru a fost posibil a determinat populaţia să acorde o atenţie mai mare confortului din propria locuinţă. Pe de o parte, unele familii au decis atunci să se mute în locuinţe mai spaţioase pentru a putea amenaja un spaţiu dedicat muncii, în timp ce alte familii au preferat inclusiv să se mute de la apartamentele din oraşe în case situate preponderent la periferia marilor oraşe, pentru a beneficia de curte şi mai mult spaţiu verde”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia şi OLX Imobiliare în RO).

    Septembrie 2022 – Septembrie 2025: Constanţa şi Sibiu, în topul creşterilor

    Ulterior, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a adus din nou creşteri în toate marile oraşe ale României. Şi de această dată creşterile au fost neuniforme, iar în unele oraşe creşterile procentuale au fost mai mari comparativ cu perioada anterioară de 3 ani.

    Bucureşti este singurul oraş dintre cele analizate în care creşterea procentuală din perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost similară cu cea din perioada septembrie 2019 – septembrie 2022. Astfel, preţurile au crescut cu 30% în Capitală în ultimii 3 ani, de la 1.548 euro la 2.017 euro pe metru pătrat. Pe de altă parte, în ultimii trei ani, preţurile la apartamente au crescut cel mai mult în două dintre principalele oraşe turistice ale României: Constanţa (+43%) şi Sibiu (+40%). Astfel, în septembrie 2025, preţul mediu din Constanţa a ajuns la 2.257 de euro pe metru pătrat, ceea ce plasează oraşul pe locul al doilea la nivel naţional, după Cluj-Napoca. Oraşul de la malul mării a depăşit Braşovul (2.203 euro pe metru pătrat) şi chiar Bucureştiul (2.017 euro pe metru pătrat), care ocupă în prezent locurile trei şi patru în clasament. Creşteri majore s-au înregistrat şi în Craiova, Oradea (fiecare 38%) şi Iaşi (+35%), în timp ce în Braşov preţurile au crescut cu 34%, până la o medie de 2.203 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Cluj-Napoca este în continuare cel mai scump oraş din România din perspectivă imobiliară, cu o creştere medie cu 32% pentru ultimii trei ani, până la 3.175 de euro pe metru pătrat. La polul opus, cele mai mici creşteri procentuale dintre cele 10 oraşe analizate s-au înregistrat în Timişoara (+28%) şi Arad (+24%). Din punct de vedere economic, perioada septembrie 2022 – septembrie 2025 a fost marcată în special de creşterea inflaţiei şi a dobânzilor la credite. Pe de o parte, inflaţia anuală a atins un maxim de 17% în noiembrie 2022 înainte de a scădea ulterior treptat sub pragul de 10% după septembrie 2023, pentru ca începând din iunie 2025 să crească din nou aproape de 10%.

    În contextul inflaţiei ridicate, Banca Naţională a României (BNR) a majorat dobânda de politică monetară, ceea ce a condus implicit la creşterea indicelui IRCC, luat în calcul la stabilirea dobânzilor pentru creditele ipotecare. Astfel, dacă până în vara anului 2022 IRCC a fost mai mic de 2%, din 2023 şi până în prezent acest indice a fost mereu aproape de pragul de 6%, care chiar a fost depăşit în octombrie 2025. De asemenea, merită menţionat că în această perioadă de trei ani, oraşe precum Sibiu, Braşov şi Constanţa au avut parte de o creştere accelerată a turismului, dar şi de un interes tot mai mare din partea persoanelor care au ales să se relocheze în aceste zone, pe fondul dorinţei de a trăi într-un mediu cu acces la natură. De altfel, aceasta este una dintre explicaţiile pentru care cele trei oraşe se află în topul creşterilor de preţuri la imobiliare, întrucât o parte dintre achiziţiile de locuinţe au fost făcute fie în scop investiţional (pentru închiriere pe termen scurt), fie pentru relocare permanentă.

    Septembrie 2019 – Septembrie 2025: Preţurile s-au dublat în Braşov şi Sibiu

    În ansamblu, pe parcursul ultimilor 6 ani marcaţi de pandemie şi inflaţie ridicată, preţurile la apartamentele din Braşov şi Sibiu au crescut de peste două ori, cu mai bine de 103%, ajungând în luna septembrie 2025 la 2.203 euro şi, respectiv, 1.921 de euro pe metru pătrat. În calitate de cel mai scump oraş din România, Cluj-Napoca este în top 3 şi la creşterea procentuală pe ultimii 6 ani, cu o majorare medie de 93%, în timp ce în Oradea preţurile medii au crescut cu 88%, la 1.884 euro pe metru pătrat în septembrie 2025. Alte două oraşe mai mici din România au înregistrat, de asemenea, creşteri cu peste 80% a preţurilor medii (Craiova cu 82% şi Arad cu 81%), în timp ce în Iaşi creşterea a fost cu 73%.

    În Bucureşti, creşterea medie a preţurilor a fost de 70%, la 2.017 euro pe metru pătrat în septembrie 2025, iar singurul oraş dintre cele analizate cu o creştere mai mică decât cea din capitală este Timişoara. În oraşul din vestul României, creşterea a fost cu 53%, la 1.891 de euro pe metru pătrat.

    Preţurile au crescut în aproape acelaşi ritm cu salariul mediu net

    Raportat la numărul de anunţuri publicate pe platforma Storia în fiecare dintre cele 10 oraşe analizate, preţul mediu ponderat al apartamentelor din România a crescut cu 34% între septembrie 2019 şi septembrie 2022, de la 1.232 de euro la 1.648 de euro pe metru pătrat. Ulterior, preţul mediu ponderat a crescut cu 29% între septembrie 2022 şi septembrie 2025, până la 2.131 de euro pe metru pătrat. Cumulat, între septembrie 2019 şi septembrie 2025, preţul mediu ponderat al apartamentelor din cele 10 oraşe analizate a crescut cu 73%. În acelaşi timp, potrivit datelor lunare publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025 inflaţia cumulată a fost de 48%. Cu alte cuvinte, preţul mediu ponderat la apartamente a crescut într-un ritm mai alert comparativ cu inflaţia pe parcursul ultimilor 6 ani. Pe de altă parte, datele INS arată că salariul mediu net la nivel naţional a crescut cu 75% în perioada septembrie 2019 – august 2025 (n.r – pentru septembrie 2025 datele nu sunt încă disponibile), de la 3.082 lei în septembrie 2019 la 5.387 lei în august 2025.

    Astfel, salariul mediu net în România a crescut într-un ritm foarte apropiat de creşterea cu 73% a preţului mediu ponderat al unui apartament într-unul dintre cele 10 oraşe incluse în analiză.

    Preţurile cresc mai repede în România, dar sunt mai mici decât în Europa Centrală şi de Est

    Comparativ cu capitalele europene din regiunea geografică a României, preţurile la apartamente au crescut mai mult din punct de vedere procentual, însă rămân semnificativ mai mici în termeni nominali.

    Astfel, potrivit celor mai recente rapoarte anuale Property Index realizate de Deloitte, în intervalul de 5 ani dintre 2019 şi 2024 preţurile la apartamentele noi din capitalele din regiunea României au înregistrat creşteri cuprinse între 32% în Viena (de la 4.868 la 6.432 de euro pe metru pătrat) şi 83% în Budapesta (de la 2.107 la 3.863 euro pe metru pătrat).

    În acelaşi timp, toate cele şase capitale europene din regiune (Budapesta, Bratislava, Viena, Praga, Varşovia şi Zagreb) au preţuri semnificativ mai mari la apartamente comparativ cu Bucureşti. De exemplu, comparativ cu preţul unui metru pătrat din Bucureşti, apartamentele din Viena şi Praga sunt de peste trei ori mai scumpe, iar cele din Budapesta, Bratislava şi Varşovia sunt de aproape două ori mai scumpe.

    Storia e cea mai vizitată platformă imobiliară din România şi totodată platforma cu cele mai multe anunţuri de vânzare şi închiriere din ţară, care îşi propune să aducă mai multă claritate pe piaţa imobiliară. E locul unde mii de proprietari, agenţi imobiliari şi dezvoltatori îşi prezintă ofertele. Storia îşi propune să îi sprijine pe cei care caută locuinţa potrivită, oferind instrumente şi informaţii valoroase despre piaţa imobiliară, cu scopul de a-i ajuta să ia decizii informate. În 2022, Storia a lansat un instrument care analizează calitatea vieţii în cartierele din România. Indexul Storia (iniţial T.R.A.I.) oferă un scor de la 0 la 100 pentru fiecare cartier, pe baza a 17 criterii importante pentru români. Acestea includ atât date obiective – precum traficul, calitatea aerului sau preţul locuinţelor – cât şi percepţii subiective, colectate printr-un studiu aflat în desfăşurare, la care au răspuns peste 100.000 de persoane. Printre aspectele evaluate se numără siguranţa, curăţenia, liniştea sau accesul la piste de biciclete. Scopul este ca oamenii să aibă o imagine mai clară asupra cartierelor în care trăiesc sau în care se gândesc să se mute.

     

     

     

     

  • „Gazul românesc este de astăzi mai preţios”: Acţiunile Romgaz cresc cu 5% la noi maxime istorice, la fel şi Petrom, după lovitura lui Trump la adresa Rusiei. Toată Bursa de la Bucureşti, pe verde

    Acţiunile Romgaz (SNG) şi Petrom (SNP) au atins joi noi maxime istorice, după ce administraţia Donald Trump a anunţat sancţiuni împotriva giganţilor energetici ruşi Lukoil şi Rosneft, măsură care a declanşat o reacţie imediată pe pieţele de energie şi de capital.

    Acţiunile Romgaz s-au apreciat cu 5% la ora 11:00, până la 9,7 lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 2 miliarde de lei la capitalizarea companiei de stat, în timp ce acţiunile Petrom au urcat cu 2%, marcând la rândul lor un nou record istoric. În ansamblu, întreaga bursă de la Bucureşti este pe verde, cu un plus de 1,2%, investitorii anticipând o creştere a valorii resurselor energetice locale.

    „Gazul românesc este de astăzi mai preţios” — aceasta pare a fi concluzia investitorilor care au împins acţiunile Romgaz şi Petrom la maxime istorice, pe fondul tensiunilor geopolitice şi al aşteptărilor privind scumpirea petrolului şi gazelor.

    Sancţiunile impuse de Washington vizează direct cele mai mari două companii petroliere din Rusia, considerate esenţiale pentru finanţarea bugetului Kremlinului. Potrivit secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, scopul măsurii este „degradarea maşinii de război a Rusiei”, într-o acţiune menită să accelereze sfârşitul conflictului din Ucraina.

    „Ce vedem e o creştere pe Petrom, Romgaz, ce poate avea în spate ştirea cu privire la sancţiunile pe companiile ruseşti”, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, cel mai mare intermediar local. „Au crescut şi în regiune companiile de petrol şi gaze”, spune el, amintind şi de creşterea petrolului cu 4%.”

    Donald Trump a anunţat sancţiunile într-un ton ferm şi a anulat în acelaşi timp summitul planificat cu Vladimir Putin, invocând „lipsa de progres” în relaţia cu Moscova. Este prima dată când administraţia Trump loveşte direct companiile petroliere ruseşti, după ce, în mandatul precedent, Washingtonul evitase măsuri care ar fi putut împinge preţul petrolului la cote mai ridicate.

    Pe pieţele internaţionale, reacţia a fost imediată: cotaţiile petrolului Brent au crescut cu peste 3%, până la 64,5 dolari barilul, iar analiştii estimează că sancţiunile vor reduce livrările ruseşti şi vor pune presiune suplimentară pe preţuri.

  • Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti: Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite. Trebuie schimbate contractele cu CNAS

    Spitalul Filantropia din Bucureşti va finaliza în acest an digitalizarea şi modernizarea zonei de ambulator, iar anul viitor vor începe lucrările la un corp nou, pentru neonatologie, a declarat Dr. Nicolae Gică, Manager, Spitalul Filantropia Bucureşti în cadrul conferinţei ZF Health&Pharma 2025.

    ”În noua aripă vor fi alocate şi paturi noi. Noi am vrea un spital complet nou, în aceeaşi locaţie, care să adune mai multe secţii din spitalul actual, care este o clădire istorică”.

    La Spitalul Filantropia au loc jumătate din naşterile înregistrate în Bucureşti, din sistemul public, respectiv circa 5000 de naşteri pe an. Problema cu care se confruntă însă unitatea este supraaglomerarea, în condiţiile în care, pe lângă pacientele din Capitală, aici vin şi multe femei din alte oraşe.

    ”Avem 200 şi un pic de paturi care acomodează jumătate din naşterile din Bucureşti. Este foarte aglomerat. Sunt şi multe femei care vin din alte judeţe, chiar dacă şi acolo sunt spitale unde ar putea să nască, chiar spitale judeţene, universitare. Dar preferă să nască în Bucureşti. Deşi şi în oraşul lor sunt medici”.

    Prin urmare, Filantropia ajunge şi la rate de ocupare de 124% pe secţia de neonatologie. În termeni financiari, aceasta înseamnă pierderi pentru spital, în condiţiile în care spitalizarea peste numărul de paturi nu este decontată de CNAS suplimentar.

    ”De-a lungul timpului, noi am pierdut bani din contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru că primeam pentru doi pacienţi cât pentru unu”.

    O altă problemă pe care o semnalează managerul spitalului este legată de serviciile de ambulator, unde medicii au contract cu CNAS pe anumite intervale orare, ceea ce crează probleme de logistică inclusiv pentru pacienţi.

    ”Dacă pacientul vine pentru o consultaţie, dar trebuie să facă şi ecografie, ajunge să facă 2-3 drumuri la spital, în zile diferite, pentru a avea acces la servicii decontate. Trebuie să schimbăm asta. Să avem contract cu CNAS pe ambulator, dar nu pe anumite intervale orare”. În opinia managerului, spitalele trebuie să aibă mai multă libertate de a-şi face managementul propriu, inclusiv în negocierile cu CNAS. ”E important ca un pacient să nu fie cărat pe drumuri pentru diferite investigaţii, să poată face tot în aceeaşi zi”.

    Dincolo de provocările cu care se confruntă, dr. Nicolae Gică spune că lucrurile s-au schimbat în ultimii ani în sistemul de sănătate şi atunci când evaluăm situaţia ar trebui să ţinem cont şi de unde am plecat, unde eram noi de exemplu în 2010-2015 şi unde erau ţările din Vest. ”Nimic nu se poate schimba peste zi”.

     Spitalul Clinic Filantropia este cea mai veche clinică de obstetrica şi ginecologie din România, înfiinţată în anul 1813.

     Istoria spitalului Filantropia este legata de numele Dr Constantin Caracas. Român macedonean, absolvent al Universităţii din Viena, Dr Caracas se reîntorce în 1811 la Bucureşti şi începe să practice medicina alături de tatăl său, Dr. Dimitrie Caracas. 
    Constantin Caracas, în calitatea sa de medic al oraşului, a iniţiat şi organizat construirea Spitalului Filantropia. Cronologic al treilea spital al Bucureştiului, după Colţea şi Pantelimon, Spitalul Filantropia s-a numit iniţial Spitalul Mavrogheni, sau al Iubirii de oameni, sau al Filantropiei.

     

  • Consiliul Concurenţei a sancţionat 4 companii cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

    Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile Tredeco Holding SRL, Trecon Logistic SRL, Data Capture SRL şi Geo Drumuri Banat SRL cu amenzi în valoare totală de 2,31 milioane lei (aproximativ 466.000 euro) pentru trucarea unor licitaţii publice organizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA (CNAIR) prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Amenzile au fost aplicate astfel:

    • Trecon Logistic SRL, Arad: 187.718,84 lei

    • Tredeco Holding SRL, Arad: 1.790.037,69 lei

    • Data Capture SRL, Arad: 229.624,31 lei

    • Geo Drumuri Banat SRL, Caraş-Severin: 110.515,20 lei.

    Autoritatea de concurenţă a constatat, în urma unei investigaţii, că cele patru companii şi-au coordonat comportamentul în cadrul a şapte proceduri de achiziţie publică pentru lucrări de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi aflate în administrarea CNAIR, prin DRDP Braşov, DRDP Bucureşti, DRDP Constanţa şi DRDP Timişoara.

    Practic, companiile au depus ofertele în urma unui schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, strategia fiind de a-şi împărţi piaţa.

    Această strategie a condus la restricţionarea concurenţei pe piaţa lucrărilor de întreţinere curentă a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi.

    Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile. 

  • Maximele indicilor bursieri atrag noi investitori în fondurile de acţiuni, spune un administrator de active: Totuşi, o expansiune reală a industriei necesită fluxuri noi de capital şi extinderea bazei de retail

    Noile recorduri bifate de indicele bursier BET au readus în prim-plan fondurile cu plasamente în acţiuni, însă pe măsură ce performanţa Bursei de la Bucureşti sporeşte optimismul investitorilor aflaţi deja în piaţă şi atrage, punctual, capital nou, lichiditatea scăzută şi concentrarea pe câteva sectoare majore limitează creşterea industriei de administrare a activelor, spune Liviu Arnăutu, preşedinte al Atlas Asset Management.

    „Performanţa BVB consolidează clar încrederea investitorilor existenţi şi atrage alţii noi către fondurile de acţiuni româneşti, în special. Maximele istorice atinse în trecut au adus o doză de optimism în piaţă. Totuşi, creşterea s-a produs pe o lichiditate redusă, ceea ce limitează, zic eu, impactul pozitiv asupra industriei fondurilor”, consideră el.

    Fondurile deschise din România au înregistrat intrări nete de 585 mil. lei în luna august, cea mai lichidă lună pentru piaţa principală de acţiuni a BVB de anul acesta. Cele mai mari aporturi au vizat fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix (232 mil. lei) şi cele de acţiuni (175 mil. lei), conform celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

    Sume semnificative au atras şi fondurile diversificate (92mil. lei), precum şi cele din categoria „alte fonduri” (87 mil. lei), în timp ce singura categorie cu ieşiri nete a fost cea a fondurilor de randament absolut (1 mil. lei pe minus).

    „Avem o concentrare puternică în câteva companii mari din energie şi domeniul financiar care nu reflectă întreaga economie. Pentru o expansiune reală a industriei este nevoie de fluxuri noi de capital şi de o extindere a bazei de retail. Asta se face în timp, cu educaţie, efort, multe acţiuni de marketing şi ar trebui să ne ajute şi contextul economic”, continuă reprezentantul companiei de gestionare a investiţiilor.

    Administratorii de fonduri din România aveau împreună active de 31,1 mld. lei la finale lunii august, în creştere de la 25,6 mld. lei în august 2024, 18,7 mld. lei în august 2023, 18,9 mld. lei în august 2022, 25,8 mld. lei în august 2021 şi 20,7 mld. lei în august 2020. În ultimul timp, spune Arnăutu, fondurile de acţiuni au revenit treptat în atenţia investitorilor odată cu creşterea indicelui BET la noi maxime.

    „Însă volumele nu sunt extraordinare şi cred că au la bază scăderea nivelului de încredere a consumatorilor pe fondul planului guvernamental de ajustare bugetară şi creşterii preţurilor în sectorul energetic”, adaugă reprezentantul Atlas AM.

     

  • Bursa de la Bucureşti deschide uşor în scădere, după turbulenţele de vineri din SUA, însă tonul global este mai echilibrat luni dimineaţă

    Liviu Popescu 

    Bursa de Valori Bucureşti a deschis şedinţa de luni dimineaţă cu o scădere modestă, de circa 0,4%, într-un context internaţional mai calm decât la finalul săptămânii trecute. Pieţele americane au închis vineri puternic pe roşu, după ce preşedintele american Donald Trump a făcut declaraţii care au amplificat temerile privind posibile măsuri fiscale cu China.

     

    Totuşi, în weekend, Trump a publicat o postare în care a nuanţat mesajul iniţial, ceea ce a temperat reacţiile negative. Luni dimineaţă, indicii futures de pe Wall Street erau uşor pe plus, semnalând o posibilă corecţie pozitivă după scăderile bruşte de la finalul săptămânii.

     

    „Investitorii par să fi reevaluat mesajul politic, iar tonul de azi este mai degrabă de aşteptare decât de panică. Se observă o tendinţă de revenire pe pieţele globale, inclusiv în Europa Centrală şi de Est”, a explicat un broker local.

     

    La Bucureşti, indicele BET a început ziua în coborâre uşoară, în jur de 0,4%, reflectând mai degrabă o reacţie prudentă la şocul de vineri decât un val de vânzări. 

     

     

    Deşi scăderea de la Bucureşti urmează trendul global, amploarea mişcării este semnificativ mai redusă faţă de pieţele vestice. „Investitorii locali par să nu fi reacţionat emoţional. Lichiditatea este scăzută, iar şedinţa de luni e mai degrabă una de tranziţie, în aşteptarea unei direcţii clare din SUA”, spun analiştii.

     

    În pieţele europene, principalele burse au deschis în teritoriu pozitiv, susţinute de evoluţia indicilor futures americani.

  • ​Şase hoteluri din România au fost incluse în Michelin Keys, ghidul Michelin dedicat unităţilor de cazare. Două hoteluri din Bucureşti şi Transilvania au primit două chei Michelin

    Ghidul Michelin, recunoscut la nivel internaţional ca un standard al calităţii în industria osptalităţii, fiind cel mai vechi şi mai cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din toată lumea, a selectat şase hoteluri din România care au primit una şi două chei Michelin. Cheia Michelin este echivalentul, în domeniul ospitalităţii, a stelelor Michelin acordate restaurantelor.

    Singureni Manor, Marmorosch Bucharest Autograph Collection, InterContinental Athenee Palace, Epoque Hotel – Relais & Chateaux au fost incluse în ghid, primind câte o cheie Michelin. Totuşi, două hoteluri din Bucureşti şi Transilvanica au primit două chei Michelin, anume Bethlen Estates Transylvania şi Corinthia Grand Hotel du Boulevard.

    Anterior, în Ghidul Michelin erau deja incluse la capitolul recomandări, fără să fi primit şi cheile Michelin, 12 hoteluri din România, mai exact Marmorosch Bucharest, Atra Doftana şi Singureni Manor, Moxy Bucharest Old Town, Electrico Villa, Rosetti Hotel, Epoque Hotel Relais & Chateaux, Radisson Blu Hotel Bucharest, InterContinental Athenee Palace Bucharest, Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest, Bethlen Estates Transylvania şi JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

    Hotelurile sunt incluse în ghidul ospitalităţii, care nu este similar cu cel gastronomic, având o acoperire şi o selecţie a localurilor diferite.

    Pe lângă cele şase hoteluri care au primit distincţia de cheie Michelin, alte 11 unităţi de cazare din România au intrat în ghidul Michelin la categoria recomandări, fără a fi primit o cheie.

    Ghidul Michelin este cunoscut, în special, pentru recomandările din zona restaurantelor, unde sunt oferite stele, de la una până la trei, pentru experienţe gastronomice aparte. Totuşi, în platforma Michelin există un număr de peste 5.000 de hoteluri recomandate din toată lumea, alese după câteva criterii. Mai exact, hotelurile incluse în ghid trebuie să respecte şapte criterii, cum ar fi componenta locală pronunţată, arhitectura deosebită şi un design interior aparte, servicii de un nivel înalt şi coerente de-a lungul timpului, un raport corect între calitate şi preţ şi autenticitate.

    Ghidul gastronomic include atât recomandări, cât şi restaurante din reţeaua Michelin, care au primit una, două sau trei stele Michelin. România nu are niciun restaurant care să facă parte din reţeaua Michelin.

    Ghidul a fost conceput în urmă cu mai bine de 100 de ani de către producătorul de anvelope Michelin.

    Andre şi Edouard Michelin au pornit în 1889, într-un mic orăşel francez, Clermont-Ferrand, compania producătoare de anvelope, într-o perioadă în care în toată Franţa nu erau mai mult de 3.000 de maşini.

    Prima invenţie a celor doi fraţi a fost un brevet pentru o anvelopă testată în cursa de biciclete Paris-Brest-Paris din 1891. Au urmat prima anvelopă de automobil, prima an­velopă capabilă să suporte viteze de peste 100 km pe oră şi prima jantă detaşabilă. Din 1929, au trecut la transportul feroviar: locomotivele Micheline cu anvelope de cauciuc au circulat pentru prima dată pe şine în 1931.

    Însă, era nevoie de mai mult, mai exact, de a-i convinge pe oameni să facă mai multe călătorii cu maşina, pentru a stimula vânzările de anvelope. Soluţia a fost un mic ghid plin de informaţii utile pentru călători, inclusiv hărţi, procedura de schimbare a unei anvelope, unde pot să facă plinul de benzină, dar şi o listă cu locuri unde să mănânce sau să se cazeze peste noapte. De la un ghid pornit din dorinţa de a-i face pe oameni să călătorească mai mult cu maşina, ghidul Michelin a devenit astăzi un reper al industriei ospitalităţii.

    ​​​

  • BCR a investit până acum 5 mil. euro în proiectul Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, care s-a extins în 9 oraşe. Urmează primele două hub-uri pe care le va deschide în Bucureşti

    La un an de la demararea proiectului Zbor, reţeaua de hub-uri dedicată tinerilor, creat de BCR, a însemnat investiţii de 5 mil. euro, extinderea în nouă oraşe, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara, iar planul este ca anul acesta să se deschidă primele două hub-uri în Bucureşti, a spus Nicoleta Deliu-Paşol, Head of Communication & CSR, BCR, în cadrul conferinţei care a marcat un an de activitate a proiectului şi hub-urilor Zbor.

    “Avem 9 hub-uri şi avem în plan să mai deschidem patru. După ce am deschis hub-urile, autorităţile au venit către noi şi ne-au spus că le-a plăcut modelul. Suntem în explorarea unui parteneriat de genul acesta la Alba Iulia, dar amai avem discuţii şi în alte localităţi. BCR va susţine dezvoltarea proiectului Zbor în continuare. Până acum am investit 5 mil. euro în acest proiect şi invetiţiile vor creşte de la an la an. Impactul există, dar nu se întâmplă peste noapte. Cel mai greu cu Generaţia Z este sa-i convingi că ce le place este bine să facă şi a doua oară. Anul acesta vom avea primele două hub-uri Zbor în Bucureşti la ASE şi Politehnica”, a spus Nicoleta Deliu-Paşol.

    Odată cu amploarea pe care a luat-o acest proiect, Zbor are acum şi o aplicaţie care are ca scop conectarea tinerilor cu tehnologia, a spus Tudor Ogner, coordonatorul naţional Zbor.

    “În cele 9 hub-uri avem peste 60 de persoane implicate. Anul acesta, în ultimele 2-3 săptămâni am reuşit să lansăm şi aplicaţia Zbor prin care connectăm  tinerii cu tehnologia şi am reuşit să avem în trei săptămâni peste 4.000 de utilizatori care au participat la hub-uri”, a spus Tudor Ogner.

    Proiectul Zbor a fost demarat de BCR cu scopul de a crea o reţea de hub-uri, deocamdată extinsă în nouă oraşe din România, Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara,  pentru a oferi tinerilor un spaţiu de explorare situate undeva între şcoală şi casă. Astfel, tinerii au acces la o comunitate, resurse de învăţare şi la contexte care favorizează colaborarea şi dezvoltarea profesională şi personală.

    La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au atras peste 51.000 de tineri implicaţi, au ajuns la 1.300 de evenimente organizate, au 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.

  • DHL mizează pe sustenabilitate şi investeşte peste 5 milioane de euro în primul centru logistic carbon neutru din România

    DHL Express România a inaugurat un nou centru operaţional în VGP Park Bucureşti Nord, la Ştefăneştii de Jos, în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro. Locaţia are o suprafaţă de 4.130 mp şi este primul sediu carbon neutru al companiei pe piaţa locală.

    Noul hub logistic dublează capacitatea de procesare a DHL în Bucureşti, având o capacitate maximă de sortare de 2.800 de colete pe oră şi deservind 40 de rute de livrare. Jumătate dintre vehiculele care operează aici sunt electrice, iar infrastructura include 25 de puncte de încărcare.

    „Pentru DHL Express România, această inaugurare marchează cel mai important moment din ultimii ani, o investiţie importantă. Noul sediu operaţional din Bucureşti este conceput pentru a răspunde nevoilor în evoluţie ale companiilor româneşti, pentru a le sprijini să îşi extindă prezenţa pe pieţele internaţionale. Facilitatea permite operaţiuni mai rapide şi mai eficiente pentru partenerii noştri, oferind totodată echipei noastre un mediu de lucru modern şi confortabil. La aproape 35 de ani de prezenţă în România, continuăm să investim în infrastructura care conectează economia românească cu lumea întreagă”, a declarat Bogdan Enache, Director General DHL Express România.

    Clădirea este certificată BREEAM Excellent şi funcţionează exclusiv pe energie regenerabilă, utilizând pompe de căldură şi sisteme de eficienţă energetică.

    România devine astfel un punct strategic pentru DHL în Europa Centrală şi de Est, compania continuându-şi obiectivul global de reducere a emisiilor la zero până în 2050.