BusinessMagazin

Tag: BCE

  • BCE a majorat dobânda cheie cu 75 de puncte de bază, o creştere fără precedent, pentru ca economia zonei euro să nu fie îngenuncheată de inflaţie

    Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda cheie cu un nivel fără precedent de 75 de puncte de bază şi a anunţat noi majorări, dând prioritate luptei împotriva inflaţiei chiar dacă economia blocului se îndreaptă spre recesiune, scrie Reuters..

    După ce deja majorase dobânda de politică monetară în iulie, BCE a decis şi majorarea dobânzii la depozite de la zero la 0,75% şi a ridicat rata principală de refinanţare la 1,25%, cele mai ridicate niveluri din 2011 încoace, urmând noi mişcări în octombrie şi decembrie.

    “Acest pas important marchează tranziţia de la nivelul actual foarte relaxat al dobânzii de politică monetară către niveluri care vor asigura revenirea în timp util a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2% a BCE”, a declarat BCE într-un comunicat.

    Responsabilii de politică monetară au oscilat timp de câteva săptămâni între o creştere de 50 şi 75 de puncte de bază, însă un nou salt atât al inflaţiei globale pare să fi atârnat greu în cadrul deciziei. 

    BCE şi-a majorat încă o dată proiecţiile privind inflaţia, ridicând perspectiva pentru 2023 la 5,5% de la 3,5% şi 2,3% pentru 2024, peste ţinta de 2%.

     

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.

  • BCE trebuie să aplice o nouă creştere istorică dobânzii, spun pieţele şi economiştii

    Decizia de joi a boardului BCE va fi, de asemenea, un test al determinării cu care ban­ca centrală a zonei euro luptă cu scumpiri care încă de la începutul actualei crize i-au depăşit aşteptările.

    Recent, oficiali ai BCE au recunoscut că mo­delele prin care cal­culează traiectoria in­fla­ţiei sunt depăşite de situaţia actuală, ceea ce înseamnă că BCE a navigat şi navi­ghează orbeşte prin cri­ză. Pentru că institu­ţia nu a acţionat la timp, asigurând mereu că valul de scumpiri este doar temporar, inflaţia din zona euro a depăşit 9%, un nivel istoric, în timp ce ţinta băncii este de 2%, prag considerat sănătos pentru eco­nomie.

    Creşterea de dobândă de săptămâna a­ceasta, considerată ca fiind ceva sigur de pieţe şi analişti, nu va veni fără sacrificii. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale ale Italiei, adică preţul la care se finanţează guvernul de la Roma, au crescut la un nivel alarmant, iar în unele state se vorbeşte despre bomba cu explozie întârziată a creditelor ipotecare – creşterea dobânzii de politică monetară înseamnă credit mai scump şi rate mai mari la împrumuturi.

    Pentru cei mai mulţi participanţi la piaţă şi analişti, dilema este cu cât va creşte BCE dobânda, cu 50 de puncte de bază sau cu 75 de puncte? BCE a mai majorat dobânda în şedinţa trecută, înainte de vacanţa de vară.

    A fost primul pas făcut în această direcţie din ultimul deceniu când alte bănci centrale mari, cum este Rezerva Federală ameri­ca­nă, şi mici, cum sunt cele din Europa de Est, au început să împingă dobânzile în sus acum mult, mult timp.

    Efectele unor astfel de măsuri se văd cu latenţă de mai multe luni. Băncile centrale est-europene cresc dobânzile de mai bine de un an, iar inflaţia continuă să urce, dată fiind natura crizei costurilor traiului care are ca motor central energia tot mai scumpă, în special oprirea fluxurilor de gaze şi petrol dinspre Rusia. „BCE trebuie să arate hotă­râre în aducerea sub control a creşterilor de preţuri. Banca centrală va reacţiona cu mai multă forţă la actualul val de inflaţie, chiar cu riscul unei creşteri economice mai slabe şi a unui şomaj mai ridicat“, a explicat Isabel Schnabel membru al boardului BCE din partea Germaniei. Ea este considerată a fi o economistă echilibrată.

    Dacă este vreo maladie economică de care germanii se tem mai mult, aceasta este inflaţia puternică. La ultima şedinţa de politică monetară, din iulie, BCE a pus capăt dintr-o dată erei dobânzilor negative – care a durat opt ani – cu o creştere surpriză de 50 de puncte de bază a dobânzii de referinţă.

    Schnabel a mai vorbit şi de nevoia ca oamenii „să aibă încredere“ că BCE le va reface puterea de cumpărare, corodată de inflaţie, scrie Euractiv.

    Financial Times a remarcat că mesajele anti-inflaţie mai hotărâte ale BCE vin după ce oficialii instituţiei au subestimat timp de un an forţele inflaţioniste şi îşi pierd încrederea în modelele de prognoză ale instituţiei. Aceleaşi modele arată că deciziile de politică monetară ale băncii centrale îşi fac efectele în economie după cel puţin 18 luni. Prin urmare, BCE a întârziat foarte mult. „Era mai mult sau mai puţin imposibil ca în modelele noastre să obţinem o inflaţie care să nu fie temporară“, explică guvernatorul băncii centrale a Belgiei Pierre Wunsch, şi el membru în consiliul guvernator al BCE.

    Aceste modele, a precizat economistul, aratău mereu că inflaţia va frâna la 2%, indiferent de variabile. „Am ajuns la concluzia că ştim mult mai puţine despre motoarele inflaţiei decât am crezut.“ Jucătorii de pe pieţele monetare din zona euro iau în calcul o probabilitate de 85% ca BCE să majoreze dobânda cu 75 de puncte de bază, la 1,25%, în următoarea şedinţă. Probabilitatea a crescut după ce ultimele date privind inflaţia au arătat un salt semnificativ.

  • Marile bănci centrale ale lumii sunt bombardate de date care le încurajează să meargă pe calea majorărilor agresive de dobânzi. Probabil că aşa şi vor face

    În zona euro, inflaţia a acce­lerat la un nou maxim istoric, adu­când un argument în plus pentru care Banca Centrală Europeană trebuie să ia în considerate o majorare agresivă de dobânzi în şedinţa de săptămâna viitoare, scrie Bloomberg.

    Preţurile de consum din bloc au urcat cu 9,1% în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut, peste aşteptările medii ale economiştilor ce indicau 9%.

    Cel mai rapid urcuş al preţurilor de la introducerea monedei euro din urmă cu peste două decenii îi va determina pe strategii din Frankfurt să caute un echilibru delicat: dobân­zile trebuie majorate suficient pentru a împinge inflaţia înapoi către ţinta de 2%, dar nu atât de sus încât să sufoce orice avânt economic rămas pe fondul temerilor privind o posibilă întrerupere a livrărilor de gaze ru­seşti în această iarnă.

    Întrebarea acum este dacă noile date sunt suficiente pentru a determi­na BCE să majoreze dobânzile cu 75 de puncte bază. O astfel de majo­rare a fost aplicată de banca centrală a­mericană (Fed) de două ori deja, deşi oficialii BCE avertizează împo­triva urmării unei căi similare în con­diţiile în care Europa se pregăteşte de recesiune.

    Şase membri ai consiliului gu­vernator al băncii au declarat public că cred că o majorare de peste 50 de puncte bază ar trebui discutată, pieţele punând probabilitatea unei ma­jo­rări cu 75 de puncte la peste 60%. Alţi oficiali au pledat pentru precauţie, însă. Philip Lane, econo­mist-şef al băncii, a îndemnat recent pentru un „­pas constant“ al majoră­rilor pentru minimizarea riscului de perturbări, în timp ce Fabio Panetta, membru al boardului executiv al BCE, a de­clarat că o economie în înce­tinire va ajuta la temperarea inflaţiei.

    În SUA, numărul posturilor va­cante şi un indicator al încrederii con­su­matorilor au depăşit aşteptările, relevând soliditatea cererii gospodă­ri­ilor şi a pieţei muncii, ce riscă să susţină presiunile inflaţioniste şi sporind probabilitatea ca Fed-ul să decidă o a treia majorare de 75 de puncte bază a dobânzilor.

    Indicatorul privind încrederea consumatorilor a urcat la un maxim pe trei luni, semnalând de asemenea planuri mai ferme de achiziţii de electrocasnice şi autovehicule.

    Între timp, numărul locurilor de muncă vacante a crescut în mod neaşteptat la 11,2 milioane în iulie, aproape de un nivel record.

    Combinate, cele două cifre indi­că cerere solidă de forţă de muncă şi cerere rezistentă din partea gospodă­riilor, chiar în condiţiile în care ban­cherii centrali ameircani apasă mai tare pe frânele politicii monetare. În lipsa unei încetiniri a cheltuielilor con­sumatorilor şi o temperare a pre­siunilor salariale, lupta Fed-ului cu inflaţia va deveni şi mai dificilă.

    Investitorii înclină acum către o nouă majorare de 75 de puncte bază a dobânzilor.

  • BCE: E nevoie de un sacrificiu mai mare decât în trecut pentru a putea ajunge să controlăm inflaţia

    Potrivit Financial Times, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al BCE, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franţei, au declarat sâmbătă că politica monetară europeană va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp.

    Declaraţiile oficialilor BCE de la reuniunea bancherilor centrali din întreaga lume au făcut ecou celor ale preşedintelui Rezervei Federale, Jay Powell, care a promis recent că va „întreţine o politică monetară aspră” pentru a înlătura inflaţia.

    Ritmul creşterii preţurilor a ajuns la un nivel nemaivăzut de zeci de ani în multe economii avansate ale Europei.

    „Este probabil ca băncile centrale să se confrunte cu o rată de sacrificiu mai mare în comparaţie cu anii 1980”, a declarat Schnabel.

    Inflaţia din zona euro este de aşteptat să atingă nivelul record de 9% în august, când cele mai recente date vor fi publicate miercuri.

    BCE a încheiat luna trecută opt ani de rate negative ale dobânzilor prin creşterea ratei depozitelor cu jumătate de punct procentual, depăşind indicaţiile anterioare. Unii membri ai consiliului de conducere, format din 25 de persoane, cer o creştere a ratei cu 0,75 puncte procentuale la şedinţa din 8 septembrie.

    Schnabel, un fost profesor german de economie care s-a alăturat consiliului BCE la începutul anului 2020, este una dintre cele mai influente voci ale băncii centrale în materie de politică monetară, în calitate de şef al operaţiunilor de piaţă. Ea a avertizat că „presiunile economice actuale alimentează un proces inflaţionist care devine din ce în ce mai greu de controlat”.

    Aşteptările inflaţioniste sunt în creştere în rândul analiştilor, dintre care mulţi se aşteaptă ca preţurile să continue să crească peste ţinta de 2% a BCE, a spus Schnabel, adăugând că, în cele din urmă, credibilitatea instituţiei este puternic ameninţată în funcţie de măsurile acesteia”.

  • Încrederea investitorilor în moneda europeană scade pe măsură ce criza energetică se accentuează pe continent. Euro a coborât deja cu 15% în ultimul an

    Încrederea investitorilor în euro a atins cel mai mic nivel de când pandemia a lovit Europa în urmă cu mai bine de doi ani, din cauza creşterii riscului unei recesiuni generate de preţurile record la energie, scrie Financial Times.

    Creşterea pariurilor faţă de scăderea euro reflectă, de asemenea, optimismul asupra dolarului american, care a fost stimulat de semnalele Rezervei Federale a SUA – întărite vineri de preşedintele său Jay Powell –  privitoare la continuarea majorării ratelor dobânzilor pentru a face faţă inflaţiei crescânde.

    Pe lângă ameninţarea recesiunii, Europa se confruntă şi cu creşterea bruscă a preţurilor. La reuniunea anuală a bancherilor centrali de la Jackson Hole din acest weekend, Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, şi François Villeroy de Galhau, guvernatorul băncii centrale franceze, au avertizat că politica monetară va trebui să rămână strictă pentru o perioadă lungă de timp în Europa.

    Euro a scăzut deja cu 15%, coborând sub valoarea dolarului în ultimul an. Săptămâna trecută, a atins cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani, deoarece preţurile angro la gaze şi electricitate au crescut la maxime istorice în Europa, din cauza temerilor că Rusia va limita aprovizionarea cu energie.

    „Euro în acest moment este pur şi simplu o funcţie a şocului energetic european”, a declarat Mark McCormick, şeful global al strategiei valutare la TD Securities. „Cel mai important factor pentru următoarele două săptămâni implică ceea ce se întâmplă cu Nord Stream 1 [conducta din Rusia] şi creşterea preţurilor la gaz.”

    Creşterea preţurilor la gazele naturale i-a determinat pe investitori să reevalueze cât de mult ar putea persista inflaţia ridicată şi cât de puternic ar putea afecta economia zonei euro, deoarece sectoare importane, de la producţia de îngrăşăminte, până la fabricarea sticlei, avertizează că preţurile ridicate ale gazului limitează producţia.

    David Adams, şeful strategiei G10 FX la Morgan Stanley, a declarat că pariurile privitoare de scăderea euro reflectă, de asemenea, rolul dolarului ca „un port sigur într-o furtună violentă”, precum şi faptul că Statele Unite nu sunt la fel de expuse crizei gazului.

    Scăderea euro alimentează inflaţia, crescând preţul importurilor, inclusiv al energiei. Economiştii se aşteaptă ca preţurile de consum din zona euro să fi crescut cu o rată record de 9% până în luna august.

    Unii factori de decizie BCE au propus să accelereze ritmul creşterii ratelor pentru a controla inflaţia, spunând că ar trebui să ia în considerare o creştere de 0,75 puncte procentuale la reuniunea din 8 septembrie, în timp ce alţi oficiali susţin că va fi necesar un „sacrificiu” mai mare decât în ​​timpul episoadelor anterioare de înăsprire a politicii monetare.

    Un risc pentru investitorii care pariază împotriva euro este că „fluxul de bani” de lungă durată din Europa destinat investiţiilor în SUA şi în alte regiuni s-ar putea inversa în următoarele şase până la 12 luni, pe măsură ce BCE creşte ratele, făcând obligaţiunile din zona euro mai atractive.

    Cu toate acestea, Jane Foley, şeful Strategiei valutare la Rabobank, a declarat că „opiniile investitorilor cu privire la euro devin din ce în ce mai asemănătoare cu cele ale pieţei pentru lire sterline”, deoarece comercianţii privesc dincolo de creşterile aşteptate ale ratelor dobânzilor şi se concentrează în schimb pe perspectivele sumbre pentru zona euro şi Marea Britanie.

  • Euro, încotro? Tot mai în jos probabil, pentru că BCE are mâinile legate de riscul de recesiune. Aceasta înseamnă inflaţie şi mai mare în Europa şi pericole pentru cei care exportă în zona euro

    Niciodată în ultimii ani simpo­zio­nul de politică economică de la Jackson Hole, SUA, găzduit de banca centrală americană, n-a avut efecte mai palpabile asupra economiei europene ca acum. Dis­cursul pe care-l va ţine acolo preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powel, poate îm­pinge şi mai în jos moneda euro, ajunsă sub pragul de paritate cu dolarul. Aşteptările sunt ca aşa să se întâmple şi se văd în cursul valutar.

    Războiul valutar global inversat din prezent, fie că este intenţionat sau nu, se poartă şi prin mesaje şi date economice. Dolarul se întăreşte pe măsură ce Fed, sub conducerea lui Powel, acţionează tot mai hotărât cu majorări de dobândă agresive pentru a domoli inflaţia record.

    Euro slăbeşte deoarece Banca Centrală Europeană a acţionat întârziat, iar datele care vin din zona euro arată înrăutăţirea crizei economice. Powel va vorbi la Jackson Hole vineri, în faţa elitei finanţelor mondiale, iar multă lume se aşteaptă ca el să-şi menţină tonul agresiv la adresa inflaţiei.

    Colegul său Neel Kashkari, preşedintele Minneapolis Fed, a spus că cea mai mare frică a sa este că persistenţa presiunilor de preţ, adică a forţelor care hrănesc inflaţia, este sub­estimată. Aceasta înseamnă că Fed, cel mai probabil, îşi va continua războiul cu scumpirile.

    BCE a subestimat com­plet şi grav aceste forţe. Euro slăbeşte, in­flaţia creşte, iar econo­miile mari europene se îndreaptă spre recesiu­ne. Nici chiar o majorare enormă a dobânzii de politică monetară nu va mai putea îndrepta cursul monedei unice europene, după cum scrie Bloomberg.

    În vremuri normale, euro mai slab ar fi adus bucurie companiilor exporta­toare deoarece le-ar fi făcut produsele mai ieftine pe pieţele internaţionale.

    De altfel, fir­mele europene, în special cele germane, s-au rugat ani de zile pentru de­precierea euro. La începutul anului 2020, după o lungă perioadă de revenire din criza financiară globală şi când se lăsa din nou ne­gura peste economia mondială, moneda unică sărea în sus cu peste 10% faţă de dolar în nici trei luni. Până atunci se vorbea de o mare încetinire economică globală sincronizată.

    Zona euro părea însă puternică, iar investitorii lăudau planul european comun de stimulare econo­mică în vremuri de pande­mie. Euro era considerat monedă-refugiu, aşa cum este dolarul în pre­zent. Teama era că a­precierea puternică va frâna creşterea econo­mică. Dar acum, de­pre­cierea vine în cel mai rău moment posibil. Prea puţini o mai vor.

    Euro a scăzut cu peste 12% faţă de dolar anul acesta şi a alunecat sub pragul parităţii cu mo­neda americană pentru prima dată în ultimele două decenii. Declinul face să creas­că preţurile importurilor, care se adaugă pre­ţurilor record ale energiei şi inflaţiei gene­ralizate scăpate de sub control. În aceste con­diţii, marjele de profit sunt în pericol.

    Firmele germane au avertizat că se con­fruntă cu „presiuni puternice ale costurilor“. Cererea de consum este şi ea sub presiune din cauza inflaţiei record de aproape 9%. Orice avantaje ar aduce deprecierea euro, acestea sunt umbrite de criza de energie şi de peri­co­lul venirii recesiunii, arată Bloomberg.

    Cei mai mulţi analişti spun că paritatea în sine cu dolarul nu are efecte, ci este ceva simbolic. Tendinţa este cea care contează.

    Madison Faller, strateg la JPMorgan, arată că ieftinirea euro faţă de dolar sub nivelul parităţii „este emblematică pentru pericolele mai mari la adresa creşterii economice din Europa“.

    Aceste pericole pot însemna că BCE are mâinile legate în lupta cu inflaţia. Dacă aplică majorări de dobândă agresive, aşa cum face Fed, riscă să aducă zona euro mai aproape de recesiune sau să o împingă mai adânc acolo.

    Se creează astfel un spaţiu mai mare pentru dolar să se întărească şi pentru euro să cadă şi apare nevoia de a regândi unele modele economice, cum este cel al Germaniei, bazat pe exporturi a căror competitivitate depinde de euro şi importuri de energie ieftină, folosind lanţurile de aprovizionare globale, acum blocate.

    Energia nu mai este deloc ieftină. Banca americană Morgan Stanley se aşteaptă ca euro să ajungă la 0,97 de dolari pe unitate în următoarele luni. JPMorgan vede o alunecare la 0,95 de dolari pentru un euro până la sfârşitul anului. ING nu exclude un plonjon pe termen lung la 0,80-0,75 dolari.

    Ieri, moneda americană s-a oprit din ascensiunea sa deoarece s-a blocat în date economice slabe din economia SUA. Şi America are probleme care pun lumea pe gânduri, nu doar Europa.

    Deprecierea euro îi pune pe gânduri şi pe cei care exportă în UE deoarece majoritatea contractelor sunt în dolari. Ca să cumpere dolari, importatorii europeni trebuie să plătească mai mulţi euro. Acest lucru înseamnă produse mai scumpe în condiţii de inflaţie puternică în Europa. Consumatorii europeni şi-ar putea reduce cheltuielile. Între timp, gazele naturale destinate Europei, cumpărate şi ele în mare parte în dolari, se scumpesc, iar cotaţiile petrolului, stabilite în dolari, au reînceput să crească.

  • BCE ia în considerare o majorare semnificativă a dobânzilor

    Perspectiva de inflaţie pentru zona euro nu s-a îmbunătăţit după creşterea dobânzii de politică monetară din iunie, a declarat într-un interviu pentru Reuters Isabel Schnabel, membru al boardului Băncii Centrale Europene. Ea a sugerat că este în favoarea unei majorări mari a dobânzii luna viitoare, chiar dacă riscul de recesiune se amplifică.

    Banca centrală a zonei euro a surprins investitorii cu o creştere de dobândă de 50 de puncte de bază luna trecută, un semn că se teme de inflaţia despre care până nu demult spunea că este sub control. Acest indicator se apropie acum de 10%, ceva nemaivăzut în istoria euro. Pericolul cel mai mare este ca scumpirile peste limita dorită de BCE să persiste foarte mult timp. 

  • BCE injectează miliarde în pieţele de datorii mai fragile din zona euro

    BCE se foloseşte de programul de achiziţii de obligaţiuni din era pandemică pentru a proteja ţările adânc îndatorate din ţările zonei euro de efectele deciziei sale de retragere a stimulentelor pentru contracararea inflaţiei, potrivit Financial Times.

    Între iunie şi iulie, BCE a injectat 17 miliarde de euro în pieţele Italiei, Spaniei şi Greciei, în timp ce portofoliul său de titluri de datorie germane, olandeze şi franceze a scăzut cu 18 miliarde.

     

  • Banca Angliei doreşte să adopte cea mai mare creştere a dobânzii din ultimii 25 de ani

    Factorii politici ai Băncii Angliei vor fi sub presiune să accelereze ritmul înăspririi monetare atunci când se vor reuni săptămâna aceasta, urmând exemplul stabilit de Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală a SUA, scrie Financial Times.

    Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a precizat că o creştere de 0,5 puncte procentuale a ratelor dobânzilor se va număra „printre opţiunile pe bază” atunci când comitetul de politică monetară se va întâlni joi. BoE a majorat ratele dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale începând din decembrie, dar s-a angajat în iunie să acţioneze „în forţă”, dacă este necesar, ca răspuns la presiunile inflaţioniste mai persistente.

    Analiştii spun că decizia va fi bine echilibrată, întrucât factorii de decizie politică cântăresc presiunile inflaţioniste necruţătoare împotriva riscurilor crescânde de recesiune. 

    „După ce BCE şi Fed au înregistrat creşteri ample la întâlnirile din iulie, este probabil ca Banca Angliei să simtă o presiune similară”, a declarat Amarjot Sidhu, economist la BNP Paribas.

    Philip Shaw, de la Investec, a spus că BoE „ar putea simţi teama unei crize de credibilitate dacă este percepută ca fiind în urma colegilor săi”.

    FMI, care şi-a redus previziunile de creştere globală săptămâna aceasta, a indicat Regatul Unit drept una dintre ţările în care perspectivele pentru inflaţie s-au înrăutăţit cel mai mult. Acesta a îndemnat factorii de decizie să ia „măsuri decisive”, chiar dacă vor afecta creşterea, locurile de muncă şi salariile pe termen scurt – argumentând că o abordare graduală ar duce pur şi simplu la o ajustare mai greoaie mai târziu.

    Inflaţia, care a atins 9,4% în iunie, a crescut până acum, în mare măsură, în conformitate cu prognozele băncii centrale din mai. Dar cea mai recentă creştere a preţurilor la gaze înseamnă că noile previziuni ale BoE vor arăta, probabil, o creştere a inflaţiei la nivelul de peste 10%, depăşind aşteptările iniţiale pentru venirea sezonului rece.