BusinessMagazin

Tag: Banca Mondiala

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognozele economice pentru România, la 2,8% pentru acest an şi 3,2% anul următor

     În 2016, PIB al României va creşte cu 2,9%, se arată în raport.

    “În Ungaria şi România sunt semne clare că cererea externă mai puternică conduce la îmbunătăţiri pe piaţa muncii şi recuperare a cererii de consum. În general, la nivelul regiunii, inflaţia redusă va permite băncilor centrale să menţină politici monetare de sprijinire a recuperării economiei şi consumului”, se arată în raport.

    Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Joi avem întâlnirea finală cu FMI. Sper în reducerea impozitării muncii într-o perioadă rezonabilă

     “Ne apropiem de finalul discuţiilor cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială. Mâine (joi – n.r.), vom avea o întâlnire finală în care tragem nişte concluzii. Important este ca obiectivul principal, şi anume o relaxare fiscală în ceea ce priveşte impozitarea muncii, să fie atins într-o perioadă de timp rezonabilă.

    Astăzi ştiu că se întâlnesc şi cu reprezentanţii opoziţiei. Sincer, sper ca şi aceştia să nu-şi fi schimbat părerea, în special foştii colegi liberali, şi să susţină Guvernul în efortul pe care îl facem, de relaxare fiscală, ţinând cont de datele foarte bune privind creşterea economică, reducerea deficitului, a cheltuieililor bugetare de la începutul anului”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    Liderii PDL şi PNL Vasile Blaga şi Klaus Iohannis, împreună cu reprezentanţi ai celor două partide, au, miercuri, o întâlnire comună cu membrii delegaţiei FMI pentru a discuta şi despre reducerea CAS cu 5%, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognozele economice pentru România, la 2,8% pentru acest an şi 3,2% anul următor

    În 2016, PIB al României va creşte cu 2,9%, se arată în raport.

    “În Ungaria şi România sunt semne clare că cererea externă mai puternică conduce la îmbunătăţiri pe piaţa muncii şi recuperare a cererii de consum. În general, la nivelul regiunii, inflaţia redusă va permite băncilor centrale să menţină politici monetare de sprijinire a recuperării economiei şi consumului”, se arată în raport.

    Fondul Monetar Internaţional şi Guvernul mizează în acest an pe o creştere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenţie transmisă creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediţie a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creştere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

    Comisia Europeană anticipează că PIB al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată la începutul lunii mai de executivul de la Bruxelles.

    Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, banca anticipează avans al PIB de 2,4% în acest an, urmat de o accelerare la 3,7% anul următor şi la 4% în 2016.

    Creşterea consumului privat în România se va accelera de la l,7% anul trecut la 2% în acest an şi la 2,4% în 2015 şi 2016. Consumul guvernamental va creşte, de asemenea, mai puternic, cu 1,2% în 2014, 1,3% anul următor şi 1,4% în 2016, faţă de 1% anul trecut, notează BM.

    În regiune, instituţia estimează creştere economică de 1,7% pentru Bulgaria în acest an, urmată de o accelerare la 2,4% anul următor, în timp ce pentru Ungaria rata de creştere se va menţine aproape neschimbată, de la 2,4% anul acesta la 2,5% anul următor.

    Pentru Republica Moldova, BM anticipează un avans al PIB mai accelerat, de 3% pentru anul în curs şi de 3,8% în 2015.

    În Turcia, una dintre cele mai mari economii din regiune, creşterea economică se va situa la 2,4% în acest an, dar va urca la 3,5% anul următor.

    Ucraina va înregistra în 2014 o contracţie economică de 5%, ca urmare a crizei prin care trece ţara de la începutul anului, urmând să revină pe creştere anul următor, când PIB va urca cu 2,5%, se arată în raport.

    Economia Rusiei, care a anexat în martie regiunea ucraineană Crimeea, va avea o evoluţie slabă, dar mai bună decât cea a Ucrainei, cu un avans al PIB de 0,5% în acest an şi de 1,5% anul următor.

    Mai multe dintre ţările din regiune, Croaţia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Rusia şi Slovacia, au fost reclasificate de Banca Mondială în categoria ţărilor cu venituri ridicate.

    Pentru Polonia, BM aşteaptă creştere puternică atât în acest an cât şi în 2015, de 3,3%, respectiv 3,5%. În Cehia, avansul PIB va fi mai lent, de 2% anul acesta şi de 2,4% anul viitor.

    La nivel global, economia va creşte în acest an cu 2,8% şi cu 3,4% în 2014, notează BM.

    Vremea foarte rece din timpul iernii în SUA, criza din Ucraina, reechilibrarea economică din China, crizele politice din mai multe state şi progresele lente în privinţa reformelor structurale conduc la un al treilea an de avans al PIB mai lent de 5% pentru ţările în dezvoltare, notează instituţia financiară internaţională.

    Banca a înrăutăţit estimarea pentru această categorie de ţări, în care se află şi România, de la 5,3% în ianuarie la 4,8%. Ţările cu venituri ridicate vor avea un ritm mai lent de creştere, de 1,9% pentru 2014 şi de 2,4% pentru anul următor.

    China va înregistra creştere economică de 7,6% în acest an, dar avansul depinde de succesul eforturilor de reechilibrare a economiei, se arată în raport.

    Zona euro va consemna creştere economică de 1,1% în acest an, în timp ce în Statele Unite, în pofida unui început mai slab în primul trimestru, PIB va urca cu 2,1% pe ansamblul anului.

  • Banca Mondială a aprobat primul împrumut pentru o investiţie în Rusia de la anexarea Crimeei

    International Finance Corp, divizie a Băncii Mondiale care acordă împrumuturi sectorului privat, a avizat mai multe tranşe dintr-un împrumut de 250 de milioane de euro pe care retailerul francez Auchan intenţionează să-l folosească pentru extinderea în Rusia, Vietnam şi alte ţări cu economii emergente, potrivit Bloomberg.

    Decizia implică Banca Mondială, înfiinţată după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru reconstruirea Europei, în disputa privind modul în care pot fi folosite sancţiunile economice pentru a pedepsi anexarea Crimeei de către Rusia.

    “Canada a adoptat o poziţie principială votând împotrivă, pentru că nu susţinem proiecte în beneficiul Rusiei. Rusia nu trebuie să se amestece în treburile interne ale unui stat suveran”, a declarat ministrul de Finanţe al Canadei, Minister Joe Oliver.

    Investiţia grupului francez Auchan este prima legată de Rusia începând din luna februarie.

    Poziţia Canadei ar putea avea un impact asupra împrumuturilor pe care Banca Mondială le acordă în Rusia, întrucât deciziile în cadrul instituţiei sunt luate în mod obişnuit prin consens, a declarat Domenico Lombardi, fost membru al board-ului băncii.

    “Ar trebui să pună presiune pe managementul Băncii Mondiale să calibreze mai bine poziţia faţă de Rusia. Decizia arată, de asemenea, că nu există unitate între acţionarii importanţi pentru aplicarea de sancţiuni şi escaladarea presiunii asupra Rusiei într-un mod semnificativ”, a spus el.

    Canada, SUA şi UE au anunţat, în luna aprilie, că doresc ca Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare să-şi reevalueze rolul în Rusia, cel mai mare beneficiar de împrumuturi dintre statele în care banca desfăşoară activităţi.

    Auchan are peste 300.000 de angajaţi şi mai mult de 1.500 de hipermarketuri în 15 ţări. Grupul este al doilea mare retailer în Franţa şi pe locul 11 la nivel global. Auchan a intrat pe piaţa din Rusia în 2002 şi operează 78 de hipermarketuri, precum şi 122 de supermarketuri Atak.

  • Ucraina a primit 750 de milioane de dolari de la Banca Mondială

     Aceste fonduri “vor fi utilizate pentru reforme strategice şi instituţionale”, în vederea, în primul rând, unei “stabilizări a situaţiei economice şi financiare a ţării”, a precizat ministerul.

    Creditele instituţiei se înscriu în planul de ajutor de 27 de miliarde de dolari promis de comunitatea internaţională Ucrainei, afectată de o profundă criză politică şi economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială a aprobat un împrumut de 750 milioane euro pentru modernizarea finanţelor publice din România

     Conducerea BM a discutat şi Strategia de Parteneriat cu Ţara (Country Partnership Strategy – CPS) pentru România în perioada 2014-2017, se arată într-un comunicat al instituţiei financiare internaţionale.

    Noua strategie, din care face parte împrumutul de 750 de milioane de euro, reprezintă cadrul de cooperare dintre BM şi Guvernul României în următorii patru ani.

    Împrumutul are maturitate de 18 ani şi perioadă de graţie de 17,5 ani.

    Seria de împrumuturi a BM sprijină măsurile esenţiale de reformă pentru consolidarea managementului datoriilor publice, creşterea calităţii cheltuielilor publice, şi îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor de stat şi a funcţionării pieţelor de capital, imobiliară şi a energiei, esenţiale pentru dezvoltarea sectorului privat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bani pentru lupta cu sărăcia

    În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru protecţia socială în Europa de Est şi Asia Centrală au crescut în medie cu 15% pe an, ajungând de la o medie de 0,9% din PIB în 2000 la 1,3% din PIB în 2005 şi cca 2% din PIB în 2010.

    În perioada 2005-2012, România a redus inegalitatea socială cu 14%, urmată ca performanţă de Belarus, Polonia, Serbia şi Muntenegru (conform calculelor BM, inegalitatea socială este în medie cu 3% mai mare în absenţa unor programe de protecţie socială).

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • China va deveni cea mai mare economie din lume în acest an, la paritatea puterii de cumpărare

     Estimările iau în considerare cursurile de schimb valutar şi preţurile, comparaţia fiind efectuată la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară “valoarea banului” în fiecare ţară.

    La nivelul anului 2011, economia Chinei reprezenta deja 87% faţă de cea americană, la paritatea puterii de cumpărare, potrivit datelor Băncii Mondiale.

    Astfel, la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul Chinei a fost echivalent cu 13.500 miliarde de dolari în 2011, faţă de valoarea nominală de 7.300 miliarde de dolari calculată la ratele de schimb valutar din acel an. În 2011, PIB-ul SUA a fost de 15.500 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Investitorii din diaspora să trăiască

    Pentru 2014-2016, Banca Mondială estimează o creştere anuală medie cu 8% a sumelor trimise în această regiune de lucrătorii migranţi, creştere susţinută şi de reducerea costurilor de trimitere a banilor în ţările de origine. Aceste costuri au scăzut în total până la o medie de 6,5% din sumele respective în T1 2014, faţă de 6,8% cu un an în urmă.

    La scară globală, instituţia financiară estimează o creştere medie anuală a sumelor trimise în ţările în curs de dezvoltare cu 8,4% în următorii ani, de la 436 mld. dolari în 2014 la 516 mld. dolari în 2016.