BusinessMagazin

Tag: asigurari

  • BCR Group: Laboratoarele digitale BCR

    Laboratoarele digitale reprezintă o inovaţie care acoperă mai multe segmente: un nou stil de management (pe modelul Agile), resurse umane (o reorganizare agilă a echipelor interne), soluţii tehnice eficiente şi rapide (iniţiative care înainte durau luni sau ani acum pot fi realizate în câteva săptămâni) şi marketing (promovare de soluţii digitale dezvoltate in-house).

     

    Descrierea inovaţiei:

    Laboratoarele digitale sunt rezultatul strategiei de transformare a băncii, iniţiată în 2019. Laboratoarele sunt formate din echipe mixte, din mai multe departamente ale companiei, care dezvoltă rapid şi eficient noi soluţii digitale. Laboratoarele reprezintă entităţi independente în interiorul băncii: de la conceperea ideii de produs, la desemnarea unui coordonator de proiect (Product Owner), la formarea unei echipe multidisciplinare (este nevoie şi de angajaţi care se ocupă de credite, care ştiu cum se concepe şi cum se calculează un credit, dar şi de programatori, care ştiu cum să traducă produsul în linii de cod) şi lucrează împreună până când produsul e gata. Fiecare pas din proces este testat săptămânal cu clienţii în cadrul unor interviuri detaliate.

     

    Elementul de noutate:

    În 2020 au fost lansate în cadrul laboratoarelor digitale mai multe proiecte care au susţinut procesul de transformare digitală a băncii:

    1. Laborator Digital Lending- Produse de creditare prin aplicaţia George

    O echipa formată din specialişti BCR din mai multe departamente a pregătit primul credit realizat 100% digital. De la prima întâlnire a echipei, până la acordarea primului credit George 100% online au trecut doar trei luni. Clienţii au în prezent de făcut mai puţin de 10 paşi de la deschiderea aplicaţiei până la primirea banilor în cont, într-un proces care durează 10-15 minute.

    Echipa care a dezvoltat Creditul George a dezvoltat şi alte produse – premiere în piaţa bancară din România, printre care primul card de credit accesibil 100% online, care poate fi obţinut pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează în medie 7 minute, overdraft 100% online direct din George: care va fi activat pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează mai puţin de 10 minute.

    2. Laborator Daily Banking – a facilitat ca deschiderea unui cont şi asigurări  online, fără hârtii sau drumuri la bancă – de a deveni client BCR – să devină realitate. De asemenea, şi clienţii care doresc să vină în sucursală pentru deschiderea contului au posibilitatea de a deschide un cont 100% digital direct de pe telefonul lor mobil. Mai mult, în perioada stării de urgenţă a facilitat livrarea cardurilor bancare acasă prin curier, tot prin intermediul lui George, pentru a evita deplasările clienţilor. În plus, laboratorul a lansat asigurarea Multiprotect prima asigurare de bunuri 100% digitală – prin care se pot asigura bunurile pe care le avem în permanenţă la noi: telefon, laptop, aparat foto, portofel cu bani, cheia de la maşină. Aceasta poate fi achiziţionată atât în procesul de deschidere digitală a contului, cât şi ulterior, în George. O altă facilitate este portarea salariului  de la altă bancă. Adăugarea banilor  se realizează instant în George, indiferent de bancă sau de ziua săptămânii. La sfârşitul acestui an, o noua funcţionalitate a fost adăugată în George: clienţii pot acum să realizeze actualizarea obligatorie a datelor personale în doar 3 minute, atât de pe web cât şi în aplicaţia de mobil.

    3. Laborator George – gestionează viitoarele dezvoltări ale platformei de digital banking.

    Platforma inteligentă George are propriul laborator digital care a luat naştere ca parte a proiectului de implementare a ecosistemului prin care BCR a oferit o nouă experienţă digitală pentru clienţi. Acesta acţionează ca un liant între celelalte laboratoare digitale şi core-ul platformei George. El asigură coeziunea şi guvernanţa tuturor laboratoarelor în ecosistemul George şi implementează soluţiile core împreună cu Grupul Erste.

    4. Laborator Advanced Analytics –  îşi propune să utilizeze mai bine datele clienţilor, pentru eficientizarea proceselor din Front Office şi nu numai.

    Advanced Analytics Lab este „vocea datelor”, care vizează creşterea relevanţei comunicării prin direcţionarea clienţilor cu mesaje personalizate bazate pe profilarea acestora prin utilizarea unor modele statistice avansate de analiză şi folosirea mai multor canale într-o manieră unitară, cu accent pe soluţii digitale. În Advanced Analytics, au dezvoltat noi canale de comunicare cu clienţii: digitale – promocarduri şi notificările push în George; în sucursală – pop-up pentru consilieri în aplicaţia principală a băncii.

    5. Laborator My Advisory Platform – un proiect care adună într-un singur loc toate datele existente despre clienţi pentru a-i putea deservi mai bine, un fel de platformă mamă. Concret, cu ajutorul acestei platforme consilierul bancar va putea înţelege mai bine comportamentul clientului cu care discută (venituri, cheltuieli, credite, economii, asigurări etc.), astfel încât să-i poată oferi mai bună soluţie. Este o platformă la început de drum concepută pentru a deveni principala platformă BCR pentru echipele interne şi un instrument de consiliere financiară (financial advisory) pentru toate canalele de comunicare cu clienţii. MAP a început cu o echipa de 14 oameni şi a ajuns în mai puţin de un an la 32 de angajaţi din diverse arii care au ca scop dezvoltarea şi întreţinerea acestei platforme. În prezent se află în lucru încă două laboratoare digitale pentru produse şi servicii dedicate antreprenorilor – firme micro şi IMM-uri.

     

    Efectele inovaţiei:

    Laboratoarele digitale au transformat modul în care banca interacţionează cu clienţii şi vine în întâmpinarea acestora, mai ales în contextul actual în care nevoia de servicii digitale este în creştere continuă. 2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câţiva ani. Cu ajutorul echipelor din laboratoarele digitale, reprezentanţii băncii spun că au transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete şi evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce defineşte evoluţia industriei – experienţa clientului.

     

    Digital Lending:

    • 30% din creditele noi acordate anul acesta au fost accesate prin George. Numărul clienţilor care îşi achiziţionează creditul George fără să ajungă într-o sucursală BCR a ajuns la 45%.

    • Peste 3.600 de cereri de amânare de plată, circa 10% din totalul cererilor, au fost realizate 100% online, prin platforma George.

    • Acum, circa 50% din clienţii care iau credite prin George o fac direct de acasă (şi pandemia a contribuit la această cifră, pentru că oamenii şi-au redus foarte mult drumurile la bancă).

    • 50% din clienţi aleg să ia varianta digitală a Cardului de credit, fie că merg în sucursală sau direct de acasă, şi aproximativ 20% din clienţi aleg varianta digitală a overdraftului.

     

    Daily Banking:

    • 200.000 de conturi BCR au fost deschise prin aplicaţie, 100% digital evitând consumul de hârtie.  

    • 6.400 de actualizări de date KYC prin George în doar 3 săptămâni de la lansare.

    • Peste 8.500 de tranzacţii de tip Top Up.

    • Peste 52.000 de carduri au fost trimise la adresele indicate de clienţi direct prin George.

    • Au fost deschise peste 2.000 de asigurări Multiprotect

    Laborator George

    • Platforma inteligentă de banking George a ajuns la 1 milion de utilizatori, în creştere cu 60% faţă de primele 9 luni din 2019.

    • Numărul de tranzacţii prin George a crescut cu 112% în primele nouă luni 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    • Nouă din zece utilizatori folosesc varianta mobile.

    • Conturile în valută au crescut cu peste 200% în primele 9 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    • George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 230.000 de utilizatori în doar trei luni.

    Laborator Advanced Analytics

    • Prin promocarduri şi notificările push în George, au fost trimise circa 6 milioane de mesaje către clienţi în 2020.

    • În sucursală – calculează până la nouă oferte pentru clienţi bazate pe modele statistice de probabilitate (circa 2 milioane de oferte calculate/ lună pt circa 1 milion de clienţi în 2020)

    Laborator My Advisory Platform (MAP).

    • Platforma a început faza pilot în luna septembrie 2020 cu 50 de consilieri BCR, iar la începutul lunii decembrie 2020 a intrat în faza a doua a pilotului cu o extindere a utilizării până la 270 de consilieri BCR.

    • Platforma îşi propune ca până la mijlocului lui 2021 să fie disponibilă în toate unităţile BCR, dar şi în Contact Center.

    7. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Anca Petcu, chief transformation officer – coordonează toate laboratoarele digitale din BCR.

    Fiecare laborator digital are un coordonator:

    • Irina Gheorghe – product owner laborator digital lending;

    • Petruţ Lixandru – head of digital distribution channels & product owner Laborator George;

    • Anda Păştean – Product Owner Laborator Daily Banking;

    • Ovidiu Kislaposi – product owner laborator My Advisory Platform;

    • Diana Păunescu – product owner Laborator Advanced Analytics.

  • Regatul Unit recuperează teren: Peste jumătate din companiile britanice plănuiesc să efectueze angajări în următoarele trei luni

    Peste jumătate din companiile britanice plănuiesc să efectueze angajări în următoarele trei luni, potrivit unui studiu citat de BBC.

    Circa 56% din cele 2.000 de firmele incluse în analiză au declarat că intenţionează să angajeze în T1/2021. Sectoarele cu cele mai puternice intenţii de angajare includ asistenţa medicală, finanţele şi asigurările, educaţia şi TCI.

    Sondajul arată că numărul companiilor care plănuiesc să-şi reducă forţa de muncă în primul trimestru din 2021 a scăzut de la 30% la 20% prin comparaţie cu perioada octombrie-decembrie.

    „Datele sugerează că rata şomajului ar fi aproape de apogeu şi ar putea întrece estimările lansate de autorităţi, având în vedere declinul lanţurilor de aprovizionare şi numărului de muncitori străini”, spune Derwyn Davies, membru al Chartered Institute of Personnel and Development (CIDP), care a realizat studiul în parteneriat cu firma Adecco.

    Cea mai recentă rată a şomajului – din septembrie până în noiembrie – a fost de 5%, în creştere cu 0,6% faţă de precedentele trei luni, conform Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie (ONS). Astfel, numărul persoanelor fără loc de muncă a atins 1,72 de milioane.

    ONS a declarat că firmele britanice au avut în noiembrie cu 819.000 de angajaţi mai puţin decât în perioada de la începutul pandemiei. Sectorul ospitalităţii a simţit cel mai mare impact, de vreme ce reprezintă o treime din totalul oamenilor care au rămas fără loc de muncă, fiind urmat de retail.

    Marea Britanie înregistrează cea mai mare rată de vaccinare anti-coronavirus din Europa – 27,24%.

     

  • Ce ar trebuie să ştiţi că se va întâmpla anul acesta cu piaţa asigurărilor de viaţă şi de sănătate

    În anul 2020 s-a observat o reducere a despăgubirilor din sfera accidentelor şi noi solicitări pentru despăgubiri de spitalizare şi cheltuieli medicale pentru acoperirile de pandemie, observă Carmina Dragomir, CEO al Metropolitan Life. Ce urmează?

    Piaţa asigurărilor de viaţă va continua să aibă un potenţial mare de creştere în anul 2021, chiar dacă ponderea asigurărilor de viaţă din totalul pieţei de asigurări este în continuare mică comparativ cu alte state europene, crede Carmina Dragomir, CEO al Metropolitan Life, companie de asigurări specializată pe segmentul asigurărilor de viaţă, parte a gigantului american MetLife.

     „Studiile noastre, anterioare pandemiei, arată că 83% dintre participanţii la studiu consideră că asigurarea de viaţă este un act de responsabilitate faţă de familie şi, prin tot ceea ce facem, dorim să-i ajutăm pe români să aibă acces la opţiunile existente pentru protecţia lor şi a celor dragi. Mai mult, observăm o conştientizare, cât şi o nevoie sporită de a avea încredere într-un viitor sigur, în care suntem protejaţi în faţa unei provocări fără precedent”, spune Carmina Dragomir.

    Planurile companiei de anul acesta includ investiţii pe mai mulţi piloni.

    „Ne continuăm planurile de investiţii pentru dezvoltarea portofoliului, prin analiza şi îmbunătăţirea constantă a produselor de asigurare pe care le oferim clienţilor direct sau prin intermediul partenerilor noştri. Digitalizarea este un pilon important în care am investit resurse considerabile în ultimii ani şi în care vom continua să investim pentru a ne alinia la cerinţele actuale ale clienţilor.”

    De altfel, la fel ca în cazul altor domenii, contextul pandemic a devenit un catalizator al transformării digitale a companiei, al adaptării activităţii noastre la mediul online. „Cei interesaţi de produsele şi serviciile noastre pot intra oricând în contact cu unul dintre consultanţii noştri prin intermediul website-ului, echipa de vânzări foloseşte o serie de instrumente digitale pentru întâlniri, comunicarea cu clienţii are loc şi prin intermediul canalelor digitale în funcţie de preferinţele acestora sau procesul de recrutare este în totalitate digital”, a explicat Carmina Dragomir.

    De altfel, în anul 2020, peste 20% dintre clienţi au preferat comunicarea şi achiziţionarea de asigurări prin canale digitale.

    „Considerăm că acest trend va fi în creştere în anul 2021. Varietatea de mijloace de distribuţie ne oferă posibilitatea să ajungem la cât mai mulţi români pentru a le oferi protecţia financiară de care au nevoie: prin intermediul echipei noastre de consultanţi, partenerii noştri bănci sau instituţii financiare, call center, brokeri sau echipele dedicate produselor de grup pentru companii mari sau IMM-uri.”

    În acelaşi timp, anul 2020 a adus beneficii suplimentare de protecţie a produselor Metropolitan Life, mai ales datorită contextului pandemic.

    „De exemplu, în cazul acoperirilor de spitalizare, clientul poate opta pentru plată progresivă în funcţie de numărul de zile petrecute în spital şi, totodată, poate adăuga o combinaţie de clauze de spitalizare şi chirurgie”, a mai spus Dragomir.

    În prezent, peste 2,5 milioane de clienţi beneficiează de protecţia financiară oferită de asigurările de viaţă şi pensiile private de la Metropolitan Life, susţine executivul.

    Metropolitan Life a înregistrat la finalul primelor nouă luni din 2020 un volum al primelor brute subscrise de 303 milioane de lei, cu 14,7% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2019. Compania se află pe poziţia a doua în clasamentul celor mai mari companii de asigurări de viaţă de pe piaţa locală.

    Piaţa asigurărilor de viaţă a încheiat primele nouă luni din 2020 cu un volum al primelor brute subscrise de 1,64 miliarde de lei, cu 1,3% mai puţin faţă de primele nouă luni din 2019. Ponderea subscrierilor de pe segmentul asigurărilor de viaţă rămâne în jurul nivelului de 19%, în timp ce asigurările generale domină piaţa asigurărilor din România.

  • Povestea femeii care a lucrat 23 de ani pentru una dintre cele mai mari bănci din ţara noastră, iar acum merge să se ocupe de filialele din Belgia şi Olanda

    Numele Corneliei Coman este legat invariabil de industria financiară locală şi internaţională, ea lucrând pentru ING Asigurări de Viaţă (NN acum) cea mai mare parte a carierei sale. De doar câteva luni, executivul român s-a mutat în Olanda, la Amsterdam, unde a preluat o nouă misiune: coordonarea activităţii de intermediere de asigurări a băncii ING în Belgia şi în Olanda.

    Acesta este al treilea său job de expat după ce ultimii patru ani i-a petrecut în Spania, la Madrid, unde a fost CEO-ul NN pe această piaţă şi după ce iniţial s-a relocat la Budapesta. La întrebarea dacă s-ar întoarce în România, răspunsul e momentan o ecuaţie cu multe necunoscute.

    „M-am mutat cu familia deja de trei ori şi nu am anticipat niciodată care va fi următoarea destinaţie. Aşa încât îmi e foarte greu să spun când mă voi întoarce acasă”, spune Cornelia Coman.

    Ea şi-a început cariera în cadrul ING Asigurări de Viaţă (NN acum) în urmă cu 23 de ani, imediat după absolvirea facultăţii, ca actuar. Zece ani mai târziu, în 2008, a devenit CEO-ul companiei, după ce a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul departamentelor de management al riscului şi bancassurance. „Acceptarea promovării în rolul de CEO a fost o decizie dificilă, deoarece eram încă tânără şi însărcinată cu cel de-al doilea copil. Însă am acceptat provocarea bazându-mă pe echipa de oameni talentaţi şi pe cunoaşterea îndeaproape a businessului şi a pieţei de asigurări şi pensii.”

    Ceea ce nu a ştiut la momentul acela, după cum spune chiar ea, era faptul că vor fi afectaţi destul de grav de criza financiară. Aşadar, a debutat ca CEO în timp de criză şi a condus compania din România până în 2012. În paralel, a fost implicată în industriile de profil, ca preşedintă a Asociaţiei pentru pensii private din România (APAPR) şi vicepreşedintă a asociaţiei asigurătorilor (UNSAR).

    „În 2012, când situaţia începuse să se redreseze, iar eu să mă „bucur” de jobul de CEO în România, am fost rugată să preiau conducerea afacerii NN din Ungaria.” A condus compania din Ungaria timp de patru ani, perioadă în care a învăţat cum să se adapteze unei culturi diferite. Totodată, a trebuit să găsească modalităţile cele mai bune pentru a motiva oamenii şi pentru a avea impact.

    După Budapesta, s-a mutat la Madrid, unde a condus compania Nationale Nederlanden Spania (parte din NN Group) timp de alţi patru ani până în vara lui 2020. „A fost un job interesant, cultura spaniolă fiind foarte apropiată de cea a românilor.” Iar din septembrie 2020 s-a mutat la Amsterdam şi s-a reîntors în ING, ocupând poziţia de Cross-Border Tribe Lead Insurance Market Leaders (Belgia şi Olanda).  

    Jobul actual presupune coordonarea activităţii de intermediere de asigurări a băncii ING în Belgia şi în Olanda, atât prin intermediul canalelor digitale, cât şi prin reţeaua de sucursale teritoriale ale celor două ţări, deservind aproximativ zece milioane de clienţi, povesteşte Cornelia Coman. „Am început acest nou rol în timpul pandemiei şi, în consecinţă, lucrez de acasă, neavând încă ocazia de a-mi întâlni colegii în persoană. Este greu să începi să lucrezi în nişte organizaţii cu mii de angajaţi fără să fii prezent fizic la birou.” Aşa încât ziua ei se desfăşoară acum cu aproximativ zece întâlniri online şi alte câteva ore de citit e-mail-uri şi lucrat individual. Este intens, ca pentru toţi cei ce lucrează de acasă, spune ea. „Însă am noroc că cei doi copii sunt mari (16 şi 12 ani) şi nu au nevoie de ajutorul meu la şcoala online.”

    Cariera Corneliei Coman este marcată de preluarea de noi poziţii în perioade marcate de criză. Mai exact, după ce a devenit CEO al NN România în 2008, când criza financiară bătea la uşă, acum ea a acceptat un nou job, într-o nouă ţară, în plină pandemie, eveniment care a dat peste cap o lume. Între timp însă, executivul român a acumulat mai multă experienţă, fiind la al treilea său mandat de expat. „Am plecat (din ţară – n.red.) în vara anului 2012 când am primit primul mandat de a conduce compania de asigurări a grupului NN în Ungaria, unde fondurile de pensii obligatorii fuseseră naţionalizate.” Astfel, trebuia să reorganizeze compania şi să redefinească strategia pentru a consolida poziţia de lider în asigurări de viaţă. A acceptat mandatul de expat pentru că rolul primit era o provocare şi îi dădea oportunitatea de a învăţa lucruri noi. „În acelaşi timp, cred că şi copiii au avut şansa de a se dezvolta ca cetăţeni globali, alături de foarte multe culturi diferite întrucât au mers la şcoli internaţionale unde există o mare diversitate de culturi, rase şi religii.”

    Absolventă a Facultăţii de Matematici Aplicate în Economie din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) şi cu un MBA la INSEAD, Cornelia Coman face parte din clubul restrâns de executivi români care conduc din poziţia de CEO businessuri cu asigurări în afara ţării, conform datelor Business Magazin. Chiar şi aşa, păstrează legătura cu România vie. „Ultima oară am venit acasă chiar pe 2 ianuarie anul acesta, unde, luând toate măsurile de siguranţă necesare, am reuşit să mă revăd cu un cerc restrâns de prieteni.” Faţă de anul 2012, când a plecat prima dată din ţară cu jobul, multe lucruri s-au schimbat, lucruri pe care le remarcă ori de câte ori se întoarce în ţară. Câteva exemple sunt aeroportul Otopeni, Centrul Vechi şi zona Lipscani, Teatrul Naţional şi Spitalul Colţea – ambele renovate. Vede însă şi schimbări legislative cu impact pozitiv cum ar fi combaterea corupţiei sau posibilitatea de a face declaraţii fiscale şi plăţi de taxe online.

    „Traficul în România e în continuare dificil faţă de orice ţară în care am trăit până acum. Înainte de pandemie existau cu siguranţă ambuteiaje şi în Madrid sau Budapesta, însă toţi şoferii respectau regulile de circulaţie.” Acum e peste tot un trafic mai lejer, întrucât majoritatea oamenilor lucrează de acasă. De când s-a mutat în Olanda nu a dat peste niciun blocaj în trafic. Situaţia însă se va schimba când oamenii se vor reîntoarce la birouri.

    „Cafeaua este la fel peste tot, dar scena culinară e foarte diferită, Olanda neavând o bucătărie tradiţională bogată, cum are România.” De acasă, cel mai dor îi este de prietenii care sunt încă în România, iar cu pandemia a fost şi mai dificil în ultimul an să se întâlnească şi să petreacă timp împreună. Familia cea mai apropiată nu s-a aflat în România ca să îi lipsească, iar cu mama alături de ea a alungat dorul de casă cu preparate tradiţionale oriunde a locuit, pentru că există magazine româneşti şi poţi cumpăra ingredientele necesare. „Copiii vorbesc româneşte, deşi au plecat de nouă ani din România, când erau încă mici, şi sunt foarte mândri că sunt români.”

    De asemenea, spune că îi este dor să meargă la teatru în România. De câte ori vine, încearcă să ajungă la un spectacol de teatru, în special la comedii, să se bucure de umorul românilor, de subtilităţile limbii. La polul opus, cel mai puţin dor îi este de faptul că, uneori, românii nu sunt atât de mândri de România pe cât ar putea fi. Iar primele trei lucruri pe care le-ar îmbunătăţi în ţară sunt sistemul de educaţie, alături de sistemul de sănătate şi infrastructura.

    În acest context, s-ar întoarce în România? Şi dacă da, în ce poziţie – de angajat, antreprenor sau investitor?

    „Cred că depinde de ce se va schimba în România până atunci. Am foarte mulţi prieteni antreprenori în România, şi având în vedere poveştile lor, este încă dificil să fii antreprenor de succes în România.” Va urma.

  • Premieră pe piaţa asigurărilor auto: Allianz-Ţiriac reduce la jumătate numărul întrebărilor adresate clienţilor pentru emiterea unei poliţe

    Allianz-Ţiriac, al doilea cel mai mare asigurător de pe piaţa locală, a decis să simplifice procesul de achiziţie a asigurărilor auto şi reduce la jumătate numărul de întrebări adresate clienţilor pentru emiterea unei poliţe.

    Astfel, în mai puţin de 5 minute şi după maximum 11 întrebări, clienţii persoane fizice primesc asigurarea auto, My Car (Casco si RCA) sau RCA, direct pe e-mail.

    În piaţă, numărul de întrebări este dublu şi poate ajunge la maximum 40 de întrebări.

    “Clienţii care accesează platforma companiei au posibilitatea să obţină o cotaţie tarifară în timp real şi să încheie asigurarea pe loc. În cazul în care îşi doresc să obţină mai multe informaţii despre acoperiri şi pachetul cel mai potrivit pentru nevoile lor, după obţinerea unei cotaţii online, pot să solicite o discuţie cu un consultant Allianz-Ţiriac sau să ne contacteze telefonic. Soluţia de simplificare va fi în curând disponibilă tuturor partenerilor de distribuţie ai Allianz-Ţiriac – agenţi şi brokeri – şi va continua să fie dezvoltată”, transmit reprezentanţii Allianz-Ţiriac.

    Noua modalitate de cotare şi achiziţie completează iniţiativele de simplificare ale Allianz-Ţiriac, precum serviciul Claims Tracker care permite clienţilor să monitorizeze oricând stadiul dosarului de daună şi să încarce online toate documentele necesare soluţionării acestuia.

    „Soluţia de simplificare pe care am lansat-o astăzi, în prima fază pe website-ul Allianz-Ţiriac, va fi disponibilă în perioada imediat următoare tuturor partenerilor noştri de distribuţie – agenţi şi brokeri”, spune Virgil Şoncutean, CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări.

    În varianta simplificată de achiziţie a asigurărilor auto, clienţii oferă informaţii despre maşină şi sofer, primesc oferta de preţ, stabilesc detaliile finale, iar după validare, primesc electronic asigurarea. Soluţia Allianz-Ţiriac comunică cu bazele de date publice, ceea ce permite precompletarea automată a datelor de identificare a autovehiculului şi face astfel achiziţia mult mai rapidă.

    Obţinerea unei cotaţii, dar şi achiziţia simplificată pot fi efectuate direct de pe computer, telefon mobil sau tabletă, în limba română sau în engleză.

    Noua modalitate de cotare şi achiziţie pe segmentul asigurărilor auto a fost lansată de grupul Allianz în acelaşi timp în toate ţările din regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • Digitalizarea pavează calea şi în asigurări

    Tehnologii precum inteligenţa artificială, internet of things sau automatizarea proceselor sunt doar câteva dintre tendinţele care fac diferenţa în era datelor şi în industria asigurărilor, crede Alexandru Ciuncan, director general al UNSAR.

    Digitalizarea este poate, una dintre cele mai importante direcţii de investiţii în derulare la ora actuală, dar care are nevoie de timp. Tehnologii precum inteligenţa artificială, internet of things sau automatizarea proceselor sunt doar câteva dintre tendinţele care fac diferenţa în era datelor”, susţine Alexandru Ciuncan, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

    Însă cu o viziune strategică, investiţii semnificative şi colaborare cu toţi actorii implicaţi, digitalizarea poate fi accelerată, a mai adăugat el.

    „Totuşi, valorile efective ţin de multe variabile cum ar fi: politicile fiecărei companii, dimensiunea portofoliului de asigurări, tipul de proiecte derulate sau principiile de guvernanţă.”

    Alături de digitalizarea în ritm accelerat a serviciilor de asigurare oferite de industrie, printre tendinţe se remarcă şi adaptarea şi personalizarea produselor de asigurare existente şi lansarea altora noi, unele chiar dedicate acoperirii riscurilor generate de COVID-19 sau faptului că industria a pus la dispoziţia clienţilor instrumente online în toate punctele de contact: subscriere, achiziţie, daune, de la inspecţii, constatări şi până la plăţi, precum şi în fluxurile operaţionale.

    „Anul 2020 a fost unul marcat de neprevăzut şi multe industrii au fost nevoite să se adapteze din mers. Continuăm să urmărim cu atenţie evoluţia întregii economii, a pieţelor externe şi să răspundem cât mai bine nevoilor consumatorilor”, a mai spus Alexandru Ciuncan.

    El a adăugat că anul 2020, care a fost unul atipic, a împins industriile să treacă prin transformări şi să-şi ajusteze planurile. În acelaşi timp, mai mult ca niciodată operatorii economici din piaţa asigurărilor au căutat să se adapteze, să identifice oportunităţi şi noi direcţii de dezvoltare a businessului.

    „În acest sens, contextul actual a adus o accelerare a digitalizării serviciilor de asigurare. Multe dintre procese s-au mutat în online, iar consumatorii pot desfăşura operaţiuni într-un mod simplificat, de la distanţă, precum achiziţie, reînnoire a unei poliţe sau notificare şi constatare a unei daune şi nu numai.”  

    Directorul general al UNSAR a mai adăugat că pe lângă toate acestea, se poate  aprecia că pandemia a schimbat unele modele comportamentale, care se vor reflecta şi în industria de asigurări.

    „Spre exemplu, Barometrul UNSAR-IRES, cercetarea sociologică pe care o realizăm anual, ne arată că a crescut gradul de informare a românilor cu privire la asigurări, până la 61% dintre consumatori declarând că sunt bine şi foarte bine informaţi cu privire la asigurări, cu 11 puncte procentuale peste nivelul din 2019. În acelaşi timp, pandemia de COVID-19 a crescut interesul românilor pentru asigurarea locuinţelor (31% declarând acest lucru), pentru asigurarea voluntară de sănătate (28%), dar şi pentru asigurarea de viaţă care are o componentă de acoperire a şomajului (23%).” Prin urmare, oamenii sunt mai informaţi şi totodată mai responsabili, susţine Alexandru Ciuncan.

    „În aceste condiţii, deşi segmentul auto continuă să rămână dominant ca şi pondere, există importante oportunităţi de dezvoltare cu tendinţe importante spre dezvoltare şi pentru celelalte tipuri de protecţie prin asigurare oferite clienţilor”, a mai explicat directorul general al UNSAR.

    România se află în continuare în primele cinci pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), cu o pondere de peste 6% din valoarea primelor brute subscrise în timp ce, la nivelul regiunii ECE, a fost înregistrată o scădere de 3,8%, punctează Alexandru Ciuncan.

    „Dacă ne raportăm la cifre, putem vedea că industria asigurărilor a fost rezilientă. În primele nouă luni din 2020, în România vorbim despre creştere, de circa 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. În plus, pe segmentul asigurărilor de bunuri şi proprietăţi am depăşit dinamica de la nivelul regiunii, subscrierile crescând în primul semestru cu 7,7%, faţă de doar 1,1%, semn că nevoia de protecţie a noastră, a tuturor, este importantă.”

    Pe de altă parte, sunt şi sectoare care au înregistrat scăderi, dar acestea sunt în raport cu evoluţia generală a contextului economic.

    „Pieţele mature, din vestul Europei, au o altă structură a portofoliilor şi prin urmare şi şocul resimţit acolo este unul diferit. Concluzia este că asigurătorii din România s-au adaptat foarte bine la condiţiile actuale şi au făcut faţă provocărilor din 2020, s-au mobilizat şi şi-au adaptat produsele la noile realităţi pe care le aveau de înfruntat oamenii’, a mai explicat Alexandru Ciuncan.

    Prioritatea pentru asigurători rămâne aceea de a avea business continuity (plan de continuare a afacerii) în condiţii de siguranţă pentru clienţi şi angajaţi, a mai adăugat directorul general.

    „Ne dorim ca cei care sunt afectaţi de riscuri asigurate să beneficieze de compensaţiile aferente în cel mai scurt timp posibil şi în condiţii de siguranţă. Fiecare companie are propria sa strategie, propriile planuri pentru anul acesta. Ceea ce vedem însă la nivel de piaţă sunt schimbările comportamentale ale consumatorilor, precum interesul mai mare pentru asigurările de locuinţe sau sănătate, o bună colaborare cu instituţiile statului pentru implementarea măsurilor care se impun şi amplificarea unor iniţiative sau procese începute în trecut.”

    În acelaşi timp, Alexandru Ciuncan atrage atenţia la faptul că România are în continuare decalaje, precum nivelul de protecţie prin asigurarea locuinţei.

    „România continuă să aibă unele decalaje, precum nivelul de protecţie prin asigurare a locuinţelor, unde doar 1 din 5 locuinţe sunt asigurate. De aceea, credem în rolul nostru privind responsabilizarea şi informarea corectă a consumatorilor. În acest context am derulat anul trecut mai multe campanii digitale de informare şi awareness”, a mai explicat directorul general al UNSAR.

    Piaţa asigurărilor din România a intrat în noul an cu perspective bune de creştere, mai ales datorită unei evoluţii pozitive în anul 2020. Astfel, se poate observa că la finalul primelor nouă luni din 2020, volumul subscrierilor a crescut cu 4,8%, faţă de perioada similară a anului 2019, ajungând la un nivel de 8,5 miliarde de lei.

    Deşi segmentul asigurărilor de viaţă a înregistrat o scădere uşoară cu 1,3% după primele nouă luni din 2020, alte segmente precum asigurările de garanţii au început să prindă teren, înregistrând cea mai mare creştere, de circa 92% în primele nouă luni din 2020, comparativ cu primele nouă luni din 2019, depăşind segmentul asigurărilor de sănătate.

    Pe segmentul asigurărilor generale, volumul subscrierilor la finalul primelor nouă luni din 2020 s-au situat la 6,87 mld. lei, cu 6,3% mai mult faţă de primele nouă luni din 2019.

  • Vlad Ghinescu, CEO Capidava Financial: „Dacă am reuşit în România, putem să ne extindem şi în afară”

    – proiect susţinut de Capidava Financial – 

    După mai mulţi ani în care a lucrat ca angajat în domeniul consultanţei fiscale, al asigurărilor şi al transportului de marfă, Vlad Ghinescu a văzut o oportunitate antreprenorială pe o nişă puţin dezvoltată pe piaţa locală: seagmentul acordării de instrumente de garantare. În doar trei ani, compania înfiinţată de el şi câţiva asociaţi a ajuns la venituri de 35 de milioane de lei şi ţinteşte statutul de jucător internaţional. Cum se dezvoltă o afacere care are la bază încrederea?

    „Capidava Financial a fost înfiinţată ca răspuns la cererea de pe piaţa asigurărilor de a avea un nou tip de jucător pentru sectorul de asigurare a riscurilor garanţiilor”, descrie Vlad Ghinescu, board member şi CEO Capidava Financial, raţiunea din spatele lansării unei companii în industria financiar-bancară. El, alături de câţiva prieteni, au înfiinţat compania la începutul anului 2018 orientând-o încă de la început pe emiterea de instrumente de garantare – respectiv scrisori de garanţie.

    Acestea sunt asimilate scrisorilor de garanţie bancară sau poliţelor de asigurare. „Orice tranzacţie poate fi garantată printr-o astfel de scrisoare, indiferent dacă părţile din contract sunt firme private sau firme ce au ca acţionar statul român parţial sau în totalitate”, descrie Vlad Ghinescu specificul activităţii pe care s-au axat. Spre exemplu, scrisorile lor pot fi folosite pentru participarea la licitaţii, pentru asigurarea bunei execuţii în cadrul contractelor, asigurarea bunei plăţi, asigurarea returului avansului contractual sau pot fi utilizate pentru asigurarea garanţiilor necesare în cadrul instituirii eşalonărilor cu ANAF, DITL etc.

    „Spectrul de utilizare a scrisorilor noastre este unul foarte larg, avem clienţi români care au utilizat scrisorile noastre de garanţie în relaţia cu partenerii externi”, punctează el.

    Capidava Financial a reuşit să intre pe această nişă rapid şi a încheiat contracte de colaborare cu mai mulţi brokeri din piaţa autohtonă, înregistrând astfel o creştere constantă a cifrei de afaceri: dacă în 2018, aceasta nu depăşea pragul de 3 milioane de lei, în 2020 estimau afaceri de peste 35 de milioane de lei.  Ambiţiile lor însă sunt mai mari şi ţintesc expansiunea la nivel internaţional: la finalul anului trecut, au deschis o reprezentanţă în Chişinău, Republica Moldova, iar în cursul primului trimestru al acestui an vor deschide o reprezentanţă şi la Milano, Italia.  

    „În viitorul apropiat, dorim să ne extindem aria de servicii prin introducerea altor servicii financiare, pe care le vom prezenta ulterior”, descrie Ghinescu alte obiective fixate pentru perioada următoare.

    În ceea ce priveşte profilul clienţilor, Vlad Ghinescu spune că aceştia provin din aproape toate domeniile economice existente în acest moment pe piaţa din România, fie că vorbim despre firme de construcţii, firme de transport marfă, firme care activează în domeniul HoReCa etc. În anul 2020 au avut peste 700 de clienţi care au accesat produsele lor.

     „Serviciile noastre pot fi utile în orice domeniu de activitate, diferenţierea în cadrul departamentului de risc al Capidava Financial nu se face în funcţie de domeniul de activitate, ci doar în funcţie de bonitatea clientului, de comportamentul fiscal al acestuia, de procesele juridice în care este implicat etc.”, spune Ghinescu.

    Adaugă că şi-au propus să fie mai flexibili decât o bancă sau o societate de asigurări în momentul analizării unui client. „În cazul în care constatăm anumite probleme, vom discuta aceste aspect cu clientul, iar dacă justificarea pe care acesta o oferă ne asigură un anumit grad de confort, vom trece peste analiza matricială a clientului şi îl vom oferta”, adaugă el.

    Pentru emiterea intrumentelor de garantare, Capidava Financial percepe o primă de emitere, iar aceasta se calculează în x%/an din suma garantată.

    „Nivelul primelor de emitere diferă de la client la client, în funcţie de bonitatea acestuia, de structura de contragaranţii pe care o poate aduce şi de tipul riscului pe care Capidava Financial îl garantează. Aşadar, nu putem oferi o primă standard de emitere pentru fiecare tip de garanţie în parte, dar ce putem spune este că mereu încercăm să aducem un beneficiu clientului din punctul de vedere al costurilor şi, astfel, primele de emitere ofertate de compania noastră sunt extrem de competitive.”  

    De altfel, pentru a se diferenţia mizează pe faptul că primele de emitere pe care le ofertează sunt în cele mai multe cazuri sub primele oferite de firmele de asigurări sau de bănci, cât şi prin adaptabilitate în faţa oricărei cerinţe ce poate apărea atât din partea clientului, cât şi din partea beneficiarului.

    „De asemenea, structura contragaranţiilor pe care le solicităm este gândită astfel încât să nu încurce clientul (prin înregistrarea ipotecilor asupra activelor, etc.) sau să blocheze relaţiile pe care le are cu diverşi finanţatori”, explică Vlad Ghinescu. „Scopul nostru este de a asigura buna desfăşurare a contractelor comerciale şi comportamentul corect din punct de vedere economic al tuturor părţilor implicate”, spune el. De aceea, pentru a putea avea o imagine clară asupra tuturor aspectelor financiare ale unui contract şi pentru a putea gestiona o potenţială despăgubire în cele mai bune condiţii pentru ambele părţi implicate, spune că preferă să emită toate instrumentele de garantare (garanţie participare licitaţie, garanţie retur avans, garanţie bună execuţie şi mentenanţă).

    În ceea ce priveşte structura organizatorică a companiei, Vlad Ghinescu explică că aceasta este similară cu a unei companii de asigurări, fiind formată dintr-un director comercial, un director de departament de subscriere, un director de departament de risc, un director de protecţie internă, un director financiar şi un director general.

    Modul lor de lucru este similar cu al unei societăţi de asigurare sau al unei bănci: departamentul comercial identifică noii clienţi sau preia solicitările venite prin brokeri şi le trimite către departamentul de risc. Acesta analizează solicitarea clientului şi emite un aviz pozitiv sau negativ. Ulterior, rezultatul acestei analize este transmis înapoi către departamentul comercial. Acesta din urmă stabileşte prima de emitere şi condiţiile transmiţându-le către client/broker. După acceptarea ofertei, departamentul de subscriere preia solicitarea şi eliberează draftul scrisorii, condiţiile de garantare şi decontul.

    În cadrul echipei Capidava Financial lucrează 15 persoane, un număr care a rămas constant de-a lungul celor trei ani de funcţionare. Vlad Ghinescu spune că angajaţii care lucrează la Capidava Financial trebuie să aibă capacitatea de a se adapta oricăror solicitări sau condiţii impuse de client sau beneficiar, trebuie să aibă capacitatea de a înţelege nevoile clientului şi de a identifica cea mai eficientă soluţie pentru toate părţile implicate. „Fiecare din colegii mei, cu siguranţă pot identifica soluţii pentru orice solicitare venită din mediul de afaceri.”

    Cât despre funcţia sa, el spune: „Rolul de CEO al Capidava Financial este un rol plin de responsabilităţi. Domeniul financiar în care activăm este un domeniu extrem de bine legiferat şi monitorizat, astfel încât niciun pas greşit nu este permis”.

    Vlad Ghinescu a urmat cursurile Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. A decis să aplice ceea ce învăţase chiar după primul an de facultate şi a reuşit să obţină un internship neplătit, în domeniul consultanţei fiscale, la PricewaterhouseCoopers. Internshipul s-a transformat într-o propunere de colaborare part time care a durat mai bine de doi ani. A decis apoi să continue pe linia consultanţei fiscale şi s-a angajat la Ţuca Zbârcea & Asociaţii TAX, unde a rămas în jur de trei ani şi jumătate. „În paralel cu jobul de consultanţă fiscală am reuşit, alături de un prieten, să obţinem o franciză de la un broker local şi aşa am început să activez şi în domeniul asigurărilor”, descrie el următorul pas din carieră. De la Ţuca Zbârcea şi Asociaţii TAX a plecat după ce a primit o nouă provocare din punct de vedere profesional, spune el, din partea Transferoviar Grup SA (acesta fiind un grup de firme ce prestează servicii de transport marfă şi călători pe cale ferată, precum şi producţie/reparare material rulant), unde a evoluat până în rolul de director comercial şi membru al consiliului de administraţie în cadrul fabricii de material rulant Remarul 16 februarie S.A. din Cluj.

    „În paralel, am continuat să dezvolt franciza de brokeraj, prin intermediul căreia am ajuns să îmi cunosc actualii parteneri de afaceri, Alexandru Floroiu şi George Niculae, alături de care am pus bazele Capidava Financial.”

    Foto de la stânga la dreapta: Mihai Buga, Robert Mihai, Marilena Chira, Daiana Mihai, Oana Albu, Vlad Ghinescu şi Robert Ganfaleanu

    A lucrat în cadrul grupului Transferoviar timp de patru ani, „perioadă în care m-am dezvoltat foarte mult din punct de vedere profesional”, spune el, apoi a decis să se dedice în totalitate ramurii de business proaspăt înfiinţate la acel moment – Capidava Financial.

    „Privind acum în urmă, pot spune că cei aproximativ 6 ani de consultanţă fiscală au fost extrem de utili pentru dezvoltarea Capidava Financial, datorită faptului că în această perioadă am reuşit să studiez modele de business din foarte multe domenii. Am reuşit să am o imagine de ansamblu despre ceea ce înseamnă fiecare industrie în parte, ce particularităţi are şi aşa mai departe. Experienţă care în acest moment mă ajută să dezvolt produse dedicate pentru fiecare client în parte, să îi înţeleg nevoile şi, mai mult, să pot anticipa dezvoltarea ulterioară a respectivului business”, îşi descrie Vlad Ghinescu parcursul profesional de până acum. Din rândul particularităţilor acestuia enumeră adaptarea constantă la cerinţele mediului de afaceri, precum şi adaptarea constantă şi în ceea ce priveşte legislaţia în continuă dezvoltare.

    Ce urmează?

    „Legat de planurile mele de viitor, pot spune doar că în acest moment îmi doresc să continuu să dezvolt Capidava Financial atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional. Trebuie să ne consolidăm poziţia în piaţă şi să reuşim să creştem indiferent de condiţiile economice actuale.”

    Când vine vorba despre provocări, spune că cele mai mari provocări din cariera sa şi din scurta istorie a companiei se leagă de anul pandemiei: „Am reuşit să ne păstrăm poziţia în piaţă în anul 2020, an în care am văzut cu toţii ce efecte dezastruoase poate avea o pandemie din punct de vedere economic şi nu numai. Astfel, ne-am văzut în postura în care nu numai că a trebuit să ne consolidăm poziţia în piaţă, dar a trebuit să venim în sprijinul clienţilor noştri prin acordarea anumitor facilităţi (spre exemplu, înlesniri la plata primei de emitere, acordarea de prelungiri ale scrisorilor de garanţie emise etc.).

    În pofida acestor condiţii neprielnice din punct de vedere economic, şi-au atins obiectivele şi au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de aproximativ 15%.

    „Principala problemă a ecosistemului antreprenorial românesc este reprezentată de pandemia de COVID-19. Din cauza acestei epidemii, mediul de afaceri nu mai poate avea nici un fel de predictibilitate sau trasabilitate, regulile jocului schimbându-se de la o zi la alta. Măsurile legislative apar şi ele peste noapte şi au un impact major asupra mediului de afaceri.”

    Astfel, el este de părere că vor supravieţui doar cei care au puterea să se adapteze din mers la noile reguli şi vor fi cazuri în care vor avea o evoluţie semnificativă a cifrei de afaceri în această perioadă. „Din păcate, cei care nu pot să se adapteze vor fi nevoiţi să îşi declare falimentul”, crede Ghinescu.

    „Trăim momente unice, neavând un precedent sau un manual cu instrucţiuni, nimeni nu ştie cu certitudine care sunt măsurile care să asigure ieşirea din acest impas. Ecosistemul antreprenorial se va confrunta cu provocări şi obstacole din ce în ce mai mari în perioada care urmează.”

    În contextul pandemiei s-au aliniat şi ei instituţiilor financiar-bancare care au anunţat soluţii pentru clienţi: „Am avut şi noi situaţii în care am ofertat plata primei de emitere în rate lunare, atât timp cât acest lucru a fost posibil conform legislaţiei în vigoare. Vom încerca în continuare să identificăm soluţii pentru a veni în întâmpinarea clienţilor, având în vedere dificultăţile economice prin care trecem din cauza pandemiei de COVID-19.”

    IFN-urile câştigă teren în rândul companiilor

    În termeni relativi, creditarea companiilor şi a populaţiei de către IFN-uri a înregistrat un avans mai pronunţat decât cel consemnat la nivelul instituţiilor de credit, în contextul în care IFN-urile practică rate de dobândă mai ridicate şi pe fondul înăspririi din ultimii ani a cadrului de reglementare şi supraveghere a IFN-urilor. Structura stocului total de împrumuturi acordate gospodăriilor populaţiei şi firmelor s-a modificat uşor la finele lunii martie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior (la sfârşitul lunii martie 2020, 11,7 la sută din stocul total de credite erau deţinute de IFN, faţă de 11,4 la sută la finele lunii martie 2019). Defalcat pe tipuri de debitori, IFN-urile deţin 5,4 la sută din stocul de credite aferent populaţiei, în timp ce ponderea creditării de la IFN-uri în cazul companiilor este semnificativ mai mare (18,3 la sută, martie 2020).

    Iar când vine vorba despre provocări în general pe nişa lor de activitate, acestea se leagă mai ales de stigmatul de neîncredere cu care sunt asociate deseori IFN-urile. Vlad Ghinescu consideră că acesta au fost generate de instituţiile care au acordat credite de nevoi personale. Chiar dacă firma este autorizată de Banca Naţională a României să acorde credite persoanelor juridice, până în prezent nu au vrut să acceseze această linie de business, axându-se pe instrumentele de garantare, tocmai din cauza felului în care acestea sunt percepute.

    „Consider că IFN-urile au dobândit un stigmat de neîncredere din cauza acelora care au acordat credite de nevoi personale cu dobânzi astronomice urmărind practic executarea silită a clientului. Pentru aceste IFN-uri, scopul final nu era rambursarea integrală a împrumutului şi încasarea dobânzilor, ci executarea silită a contragaranţiilor aduse de client, în cele mai multe cazuri acestea constând în propriile imobile. În momentul în care un client îşi pierde apartamentul în care locuia pentru un împrumut de 20.000 – 40.000 de lei, imaginea IFN-urilor are de suferit.”

    De altfel, provocările legate de dezvoltarea businessului cu care s-au confruntat au fost în primul rând de imagine. „Am avut destule cazuri în care la început clienţii refuzau orice dialog în momentul în care auzeau cuvântul IFN. A trebuit să avem foarte multe discuţii cu clienţii şi să le explicăm care este filosofia noastră de afaceri pentru a le putea câştiga uşor-uşor încrederea. După trei ani de activitate, putem spune că am reuşit să facem progrese semnificative în acest sens, iar clienţii apelează în mod constant şi recurent la serviciile noastre.”

    O altă problemă de ordin practic a fost şi reticenţa beneficiarilor, în special a entităţilor de stat cu privire la seriozitatea şi bonitatea lor. „Am reuşit să depăşim şi acest impediment, în special prin plata la timp a solicitărilor de la executare şi printr-un dialog constant şi foarte deschis cu fiecare beneficiar în parte.”

    Totuşi, motivul pentru care ei au decis să evite acordarea de credite şi să se axeze pe sectorul emiterilor de instrumente de garantare se leagă tocmai de acest stigmat de care fuge toată lumea.

    „Din punctul meu de vedere, această piaţă va creşte constant, mediul de afaceri românesc devine din ce în ce mai sofisticat şi se va inspira din ce în ce mai mult din modul de lucru practicat în afara ţării. Astfel, fiecare beneficiar al unui contract cred că va dori să îşi garanteze toate riscurile ce pot apărea şi astfel cererea pentru instrumentele oferite de noi va creşte constant”, descrie el perspectivele de evoluţie a pieţei instrumentelor de garantare în continuare.

    Pentru anul acesta, şi-au propus expansiunea, atât pe plan local, cât şi internaţional. „După înfiinţarea reprezentanţei în Milano, vom căuta să mai deschidem încă două sau trei reprezentanţe în alte ţări. De asemenea, vom continua să ne consolidăm poziţia pe plan local şi să venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu soluţii eficiente pentru problemele pe care le întâmpină.”

    Pe termen lung, planurile lor sunt chiar mai ambiţioase de atât: „Capidava Financial doreşte să îşi extindă reţeaua la nivel global şi să aducem noi servicii financiare în portofoliul nostru. Vom targeta sectorul de leasinguri operaţionale, internet banking şi emiterea/tranzacţionarea de monedă electronică”.

  • „Am venit aici pentru a rămâne/” România, un pariu sigur pentru companiile de asigurări

    Asigurătorul austriac Vienna Insurance Group, prezent pe piaţa locală din România cu trei companii de asigurări, Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, vede în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare pe piaţa din România, dar şi în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) după cum a explicat Elisabeth Stadler, CEO al VIG.

    Vienna Insurance Group (VIG) este prezentă pe piaţa asigurărilor din România din anul 2001 cu trei companii de asigurări, Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă. Cele trei companii au ajuns în prezent printre cele mai mari societăţi de asigurări din piaţa locală, contribuind la dezvoltarea industriei asigurărilor din România.

    Recent, VIG a semnat un acord de cumpărare de acţiuni pentru entităţile asigurătorului olandez Aegon în România, Ungaria, Polonia şi Turcia, la un preţ al achiziţiei de 830 mil. euro. Tranzacţia Operaţiunilor Aegon include companii de asigurări, societăţI de administrare a fondurilor de pensii private, societăţi de administrare a activelor financiare şi companii de servicii. În prezent, tranzacţia este supusă aprobărilor necesare din partea autorităţilor de reglementare şi concurenţă, iar finalizarea oficială a achiziţiei companiilor Aegon este aşteptată în a doua jumătate a anului 2021. În luna octombrie, asigurătorul olandez Aegon a scos la vânzare businessul din Europa Centrală şi de Est, inclusiv cel din România, pentru a putea face faţă situaţiei actuale în contextul pandemiei de COVID-19. La vremea aceea, vânzarea operaţiunilor Aegon a mai stârnit interesul altor jucători din industrie precum asigurătorul olandez NN Group şi Allianz.

    Astfel, VIG va ajunge să deţină încă o companie de asigurări, Aegon România, care la finalul anului 2019 înregistrase un volum al primelor subscrise în valoare de 120 mil. lei, cu 25% mai mult faţă de anul 2018.

    Elisabeth Stadler, CEO al VIG, cu o experienţă în industria asigurărilor de mai bine de 35 de ani, consideră că există în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare în regiunea Europei Centrale şi de Est, care include şi România.

    „Ne menţinem concentrarea pe regiunea ECE, deoarece există în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare aici. Rata de penetrare a asigurărilor în regiune este la o zecime din nivelul atins în Austria. În prezent, mai mult de jumătate din primele şi profiturile noastre provin din această regiune. Companiile noastre din România au generat prime de aproximativ 229 milioane de euro în primul semestru al anului 2020, raportând o uşoară scădere de 2,5% faţă de anul trecut ca urmare a unei reduceri a segmentului de asigurări de viaţă cu primă unică. Am înregistrat un profit înainte de impozitare de 9,5 milioane de euro, fiind vizibilă o îmbunătăţire faţă de anul trecut în principal graţie unei rate combinate mai bune, de 96,4% în primul semestru al anului 2020”, a explicat Elisabeth Stadler. Ea a mai spus că România contribuie cu circa 5% din profitul grupului austriac, dar în acelaşi timp, toate companiile deţinute de VIG în regiunea Europei Centrale şi de Est contribuie cu mai mult de jumătate din profit şi prime la performanţa grupului.

    „Companiile noastre din România joacă un rol important în cadrul strategiei de a fi principalul grup de asigurări din Europa Centrală şi de Est. Înainte de pandemia de coronavirus, ratele de creştere ale economiilor din ECE au fost în medie de două ori mai mari decât cele ale Europei de Vest. Astfel că ne aşteptăm ca regiunea ECE şi, prin urmare, România să îşi revină după impactul pandemiei mai repede decât Europa de Vest. Ne aşteptăm ca după coronavirus să beneficiem din nou de procesul de convergenţă şi de potenţialul ridicat de creştere. În medie, românii investesc  în asigurări aproximativ 120 de euro pe an, în timp ce în Austria, investiţia în asigurări se ridică la aproximativ 2.000 de euro”, susţine Elisabeth Stadler.

    Tot în zona planurilor, CEO-ul VIG susţine că grupul este întotdeauna deschis la oportunităţi când vine vorba de creştere, mai ales că există planuri constante de creştere în Europa Centrală şi de Est, independent de situaţia actuală marcată de pandemie. În ceea ce priveşte România, VIG se menţine lider de piaţă cu cele trei companii ale grupului, Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă.

    Omniasig a terminat prima jumătate a anului 2020 cu un volum al subscrierilor de 650 mil. lei, cu 2,2% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania se afla pe poziţia a patra în clasamentul celor mai mari companii de asigurări generale şi de viaţă în primul semestru din 2020.

    Asirom a încheiat primele şase luni din 2020 pe poziţia a şaptea în acelaşi clasament, cu un volum al subscrierilor de 320 mil. lei, cu 14,6% mai mult comparativ cu perioada similară a anului trecut.

    Iar BCR Asigurări de Viaţă a încheiat primul semestru din 2020 cu subscrieri de 136 de milioane de lei pe segmentul asigurărilor de viaţă, în scădere cu 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania se afla la finalul primelor şase luni din 2020 pe poziţia a patra în clasamentul celor mai mari companii de asigurări de viaţă.

    De la începutul perioadei pandemice, Elisabeth Stadler este de părere că cel mai dificil şi neobişnuit lucru pe care l-a făcut a fost că a trebuit să trimită angajaţii să lucreze de acasă de pe o zi pe alta, în timp ce birourile urma să fie închise pentru câteva săptămâni. „Cu toate acestea, am reuşit să ne menţinem operaţiunile comerciale în toate ţările în care suntem prezenţi prin utilizarea serviciilor digitale. În timpul carantinei care a fost impusă în mai multe ţări, am avut scăderi accentuate ale businessului  nou, care apoi a revenit la normal pe parcursul lunilor următoare, iar acum suntem aproape la acelaşi nivel ca înainte de pandemia de coronavirus. Până în prezent, Grupul VIG a reuşit să facă faţă cu bine situaţiei şi consideră că este capabil din punct de vedere operaţional să gestioneze efectele pandemiei de COVID-19.”

    În continuare, ea a explicat că efectele sunt mult mai dificil de evaluat pandemiei asupra economiilor şi reacţiile conexe ale pieţelor de capital pe termen mediu şi lung.

    „În prezent, nu ştim cât timp vom continua să fim afectaţi de pandemie, ce măsuri vor mai lua guvernele, avem deja un al doilea lockdown în unele state. Prin urmare, trebuie să ne aşteptăm la noi efecte negative asupra businessului nostru în săptămânile rămase până la finalul anului şi, de asemenea, în primele luni ale anului viitor. Cu toate acestea, am demonstrat că modelul nostru de business, prin marea diversitate de ţări în care activăm, prin diversitatea de branduri, canale de distribuţie şi produse, este eficient chiar şi în perioade dificile. Acest lucru ne permite să exploatăm, în continuare, cât mai bine oportunităţile şi să urmăm obiectivele de creştere pe termen lung.”

    În ceea ce priveşte redresarea economică, Elisabeth Stadler susţine că VIG priveşte cu un optimism rezervat redresarea economică, care depinde de cât timp ne vom mai confrunta cu pandemia. „Pandemia provoacă în prezent o încetinire economică semnificativă în toate regiunile lumii. Totuşi, pe baza prognozelor actuale, estimăm cu un optimism rezervat că ne putem aştepta la o redresare a activităţii economice în regiunea ECE în 2021. Am citit că evoluţia economiei  României din primul semestru al anului a fost mai bună decât aşteptările iniţiale, că economia României a fost mai puţin afectată de lockdown decât economiile mult mai puternice ale ţărilor din Europa de Vest. Pe medie, regiunea ECE a traversat mai bine primul val al pandemiei decât au făcut-o Austria sau Europa de Vest.”

    În acelaşi timp, regiunea a avut mai puţine cazuri de infectare, dar a luat măsuri la fel de stricte ca ţările cu un număr mare de cazuri. Acest lucru a ajutat, dar în acelaşi timp a avut şi un impact negativ asupra economiei, aşa cum a avut şi asupra economiilor din Vest, a mai adăugat CEO-ul VIG.

    „Pe medie, regiunea ECE a relaxat măsurile de lockdown mai repede decât Europa de Vest şi acum observăm o creştere foarte mare a cazurilor de infectare în unele ţări din ECE, inclusiv în România, urmată de reguli stricte şi de un nou lockdown.”

    Din punctul de vedere al planurilor, CEO-ul VIG este de părere că digitalizarea este tendinţa care produce cele mai ample efecte asupra societăţii şi economiei, alături de schimbările climatice.

    „Consider că transformarea digitală este în continuare o prioritate în industrie. Iată de ce digitalizarea este subiectul principal în cadrul strategiei noastre menite să ne asigure viabilitatea în viitor. Avem în desfăşurare peste 180 de proiecte de digitalizare în cadrul grupului şi am investit 200 milioane de euro în digitalizare începând din 2017. Noi, ca asigurător, ne adaptăm la noile condiţii şi folosim schimbarea ca pe o oportunitate. Facem asta oferind clienţilor servicii digitale şi un avantaj suplimentar, o valoare adăugată la obiectivul principal de acoperire a riscurilor care nu este însă specifică asigurărilor, cum este cazul serviciilor noastre de asistenţă. Aici companiile noastre din România joacă un rol important şi sunt foarte active. De asemenea, ne-am înfiinţat propria companie de asistenţă în România.”

    Strategia de piaţă a VIG este pe termen lung, iar intrarea pe noi pieţe oferă o stabilitate în zonă, indiferent dacă economia are o evoluţie puternică sau slabă pe termen scurt, a mai adăugat Elisabeth Stadler.

    „Această strategie se aplică şi României, unde suntem prezenţi din anul 2001, şi unde am devenit lider de piaţă în industria asigurărilor. Este clar avantajul menţinerii investiţiilor noastre aici. Iată de ce deviza noastră pentru piaţa din România este «am venit pentru a rămâne», suntem un investitor cu o abordare durabilă pe termen lung. Credem că această strategie pe termen lung este importantă pentru o dezvoltare stabilă, pentru a câştiga încrederea companiilor şi a clienţilor într-un partener de nădejde.”

    De asemenea, CEO-ul VIG a mai explicat că în România există încă o mare nevoie de a creşte gradul de acoperire a asigurărilor.

    „Vrem să punem mai mult accent pe protecţia proprietăţilor, pe asigurările de viaţă şi de sănătate, precum şi pe segmentul clienţilor industriali. În acest sens, ne dorim condiţii de piaţă stabile, cu reguli de concurenţă loială”, susţine Elisabeth Stadler.

    Din perspectiva problemelor care există pe piaţa asigurărilor din România, „copilul problemă”, dar în acelaşi timp, şi cea mai importantă linie de business este piaţa RCA.

    „Este un teritoriu al controverselor şi un mediu cu multe provocări, în ciuda legislaţiei relativ noi care îşi propune să rezolve problemele şi dezechilibrele trecute,  fapt pe care noi îl apreciem. Însă pentru a câştiga cotă de piaţă sau pentru a intra pe o piaţă nouă, concurenţa este lansată prin preţ, ceea ce dăunează pieţei  în ansamblu, în cele din urmă. Gradul ridicat de concentrare din piaţă şi vânzările agresive de RCA practicate de unii competitori reprezintă un risc pentru întreaga industrie a asigurărilor.”

    Experienţele trecute au arătat că aceste practici duc la dificultăţi în plata dosarelor de daună, întrucât portofoliile formate în mare parte din RCA sunt dificil de gestionat şi, în cele din urmă, se ajunge la deteriorarea ratelor de solvabilitate şi lichiditate dacă nu au loc majorări de capital, a mai explicat Elisabeth Stadler.

    „Am aprecia, de asemenea, dacă ar exista mai puţine incertitudini legislative şi riscuri sistemice. De asemenea, este contraproductiv dacă statul intervine în calculul primelor de asigurare sau obligă companiile să se asigure la un tarif care nu acoperă costurile. Profitabiliatea este prioritatea noastră principală. În acest sens, trebuie să putem calcula tarifele corespunzătoare, altfel nu putem acoperi riscurile”, este de părere CEO-ul VIG. Cu toate acestea, ea a mai spus că ar trebui să aibă loc şi o schimbare a atitudinii faţă de asigurări. Deşi oamenilor le place să beneficieze de acoperirea unei asigurări, vor să plătească puţin sau aproape deloc. Din acest punct de vedere, industria asigurărilor mai are mult de lucrat la educarea publicului pentru a creşte gradul de conştientizare.

    În ţările Europei Centrale şi de Est, accentul este pus pe asigurarea valorilor materiale, precum maşinile, casele sau apartamentele, susţine Elisabeth Stadler. Cu toate acestea, odată cu creşterea prosperităţi, accentul este pus şi pe protecţia pensiei şi a sănătăţii.

    „În cele mai dezvoltate pieţe din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Polonia şi Ungaria, asigurările de viaţă şi asigurările de sănătate devin tot mai importante, dar nu am văzut acest lucru întâmplându-se încă în România. Industria românească de asigurări rămâne un mediu dificil, în principal din cauza incertitudinilor legislative şi a riscurilor sistemice generate de concentrarea ridicată a pieţei în segmentul RCA. Dar cred că experienţa crizei economice şi sanitare din acest an va creşte gradul de conştientizare a riscurilor şi cererea de protecţie din partea clienţilor pentru mai multe tipuri de produse”, a mai explicat Elisabeth Stadler.

    Elisabeth Stadler a preluat conducerea grupului de asigurări Vienna Insurance Group în luna ianuarie a anului 2016. Ea susţine că de atunci se află în vârful carierei sale profesionale.

    „Mă aflu cu siguranţă la vârful carierei mele profesionale, am parte de o provocare extraordinar de interesantă şi de o oportunitate cu care nu te întâlneşti în fiecare zi. Obiectivul meu este să conduc prin exemplu, ca să spun aşa, prin competenţă şi abilităţi temeinice de management. Lucrez în industria asigurărilor de mai bine de trei decenii. Asta înseamnă că a trebuit să lucrez pentru a avansa în această poziţie treaptă cu treaptă, de-a lungul anilor, cu multă ambiţie şi implicare. Am avut şansa de a întâlni persoane care să mă susţină şi promoveze în toate etapele carierei mele.”

    Rolul pe care ea îl deţine reprezintă pentru ea cea mai mare provocare posibilă din punct de vedere profesional.

    „Poziţia de CEO al unui grup internaţional de asigurări atât de puternic cum este VIG nu a venit de la sine şi nici nu fost ceva planificat. Mereu m-a interesat foarte mult matematica, pe care am şi studiat-o, şi am vrut să mă implic în această profesie. Probabil că nu veţi găsi pe nimeni care vorbeşte despre problemele actuariale cu mai mult entuziasm decât mine. Nu am visat niciodată că într-o zi voi deţine un rol atât de important în dezvoltarea VIG.”

    Cele trei companii deţinute de VIG în România au încheiat primele nouă luni din 2020 cu un volum al subscrierilor cumulat de 354,8 milioane de euro, cu 3,7% mai mult faţă de primele nouă luni din 2019, însemnând circa 4,4% din totalul subscrierilor grupului VIG. Grupul în sine a terminat primele nouă luni din 2020 cu subscrieri de aproape 8 mld. euro, cu 1,7% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Anita Niţulescu, CEO Eurolife: „Acum mai mult ca oricând conştientizăm că ceea ce ne-am planificat azi poate să nu mai fie de actualitate mâine”

    Contextul actual al pandemiei de COVID-19 îndreaptă românii spre o preocupare mai accentuată asupra instrumentelor de protecţie. Astfel, neprevăzutul devine palpabil, iar realitatea implică o constantă conştientizare şi adaptare la actualitatea evenimentelor, care, independent de voinţa oricui generează shimbări de planuri.

    În perioada următoare, aşteptările privind comportamentul românilor este de a migra spre vânzările online, mai ales pe fondul distanţării sociale, iar identificarea unei strategii viabile, unde digitalizarea devine o necesitate reprezintă un factor important pentru industria asigurărilor.

    Anita Niţulescu, CEO al Eurolife FFH, companie care face parte din holdingul financiar internaţional Fairfax Holding Limited, alcătuit din Eurolife FFH Asigurări de Viaţă şi Eurolife FFH Asigurări Generale, susţine că perioada următoare va fi interesantă, cu multe provocări.

    „Ne aşteptăm ca tot mai mulţi români să fie preocupaţi de identificarea unor instrumente de protecţie cu atât mai mult în contextul pe care îl trăim. Acum mai mult ca oricând conştientizăm că ceea ce ne-am planificat azi poate să nu mai fie de actualitate mâine, şi nu pentru că ne-am răzgândit, ci pentru că un factor extern, independent de voinţa noastră, a generat o schimbare de planuri”, a spus Anita Niţulescu.

    Ea a mai explicat că la nivelul Eurolife FFH, compania se află într-o perioadă în care sunt alocate resurse importante pentru consolidarea prezenţei digitale, prin dezvoltarea de produse şi servicii care să facă o diferenţă în piaţă.

    „Astfel, în numai două luni, am lansat un produs de asigurare nou, RambursOrice, o poliţă storno pentru călătoriile în România care îţi returnează cheltuielile cu vacanţele şi experienţele, dacă intervine ceva şi nu mai poţi participa, pleca către destinaţia aleasă. Acoperirile extinse ale produsului cuprind şi riscul diagnosticării cu virusul Sars-Cov2. RambursOrice este disponibil 100% online şi poate fi accesat de oricine şi-a achiziţionat o vacanţă, o experienţă sau bilete la spectacole, piese de teatru, competiţii sportive, toate în România”, a mai adăugat CEO-ul Eurolife FFH.

    În perioada următoare, asigurările sunt aşteptate să câştige teren şi să devină mai atractive şi de dorit. „Va conta însă modul în care acestea vor răspunde nevoii clientului, dorinţei lui de a achiziţiona un produs simplu de înţeles şi uşor de accesat, şi bineînţeles serviciile postvânzare de gestionare daună sau comunicare constantă”, susţine Anita Niţulescu.

    Din momentul în care s-a declarat starea de urgenţă impusă de autorităţi, Eurolife FFH a fost pregătită, susţine CEO-ul companiei, prin activarea planului de continuitate a activităţii încă de la primele cazuri confirmate cu coronavirus la nivelul ţării. „Astfel, încă din 13 martie am trecut la lucrul de acasă, program în care suntem încă şi pe care urmează să îl menţinem şi în perioada următoare. În  prezent, toată echipa lucrează de acasă, fără a afecta în vreun fel activităţile operaţionale şi de business ale unei zile obişnuite la birou. Toate operaţiunile de emitere, ofertare, gestionare a procesului de daune şi relaţia cu clienţii sunt preluate şi soluţionate pe fluxurile normale, păstrând calitatea şi rapiditatea procesului. Dacă situaţia epidemiologică o va permite, vom reanaliza această decizie”, a mai explicat Anita Niţulescu.

    Ca măsuri specifice perioadei în care s-au instituit restricţiile din cauza pandemiei de COVID-19, Eurolife FFH a extins perioada de graţie pentru plata primelor pe o perioadă definită, în timp ce riscurile aferente poliţelor erau acoperite în continuare.

    „De cealaltă parte, pentru clienţii noi, am adus ajustări pe segmentul produselor pentru care am observat un interes crescut în aceasta perioadă. Astfel, produsul de asigurare pentru copii este acum disponibil la vânzare pentru persoane fizice cu acoperirea pandemiei de SarsCov2. În plus, pe segmentul corporate, acoperirile pentru asigurare au fost extinse, printre riscurile acoperite fiind incluse acum şi riscurile generate de pandemia de COVID-19. Rămânem în continuare preocupaţi de îmbunătăţirea soluţiilor personalizate de asigurare pe care le oferim, cu dorinţa de a ajuta clientul final, mai ales în această perioadă, astfel încât acesta să aibă acces la un sprijin real în cazul în care ceva neaşteptat vine să schimbe ordinea lucrurilor”, a mai adăugat Anita Niţulescu.

    Din punctul de vedere al rezultatelor financiare, primul semestru al anului 2020 a fost o perioadă de consolidare pentru Eurolife FFH, a mai adăugat CEO-ul companiei.

    „Primul trimestru al anului în curs a fost o perioadă de consolidare a rezultatelor şi a iniţiativelor de business de anul trecut, cu impact direct în volumul primelor brute noi subscrise care au înregistrat evoluţii pozitive pe segmentele în care suntem prezenţi precum bancassurance, brokeri, online şi parteneriate. Situaţia s-a menţinut şi în perioada următoare, chiar şi pe fondul declarării stării de urgenţă. Astfel, businessul nou înregistrat în primul semestru al anului în curs, pe majoritatea zonelor de business în care suntem prezenţi a continuat trendul pozitiv, excepţie făcând vânzările de asigurări de călătorie, zonă puternic afectată de restricţiile impuse la nivel internaţional în perioada martie – iunie 2020”, a mai spus Anita Niţulescu.

    În ultima perioadă, preocuparea clienţilor s-a orientat în zona produselor de asigurare de viaţă, a mai adăugat CEO-ul Eurolife FFH.

    „La nivelul celor două companii, Eurolife FFH Asigurări de Viaţă şi Eurolife FFH Asigurări Generale, volumul primelor brute subscrise se menţine pe un trend ascendent la nivelul businessului nou atras, creştere afectată de scăderea generată de încetarea poliţelor din portofoliul existent ca urmare a închiderii produselor bancare conexe. Astfel, volumul total se ridică la aproximativ 11,25 milioane de lei în primul semestru al anului 2020, faţă de 12,44 milioane de lei la nivelul primului semestru din 2019”, a explicat Anita Niţulescu.

    Ea a mai adăugat în continuare că punctual, canalul de brokeri a înregistrat prime brute subscrise în creştere cu 109% în prima jumătate a anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, care au fost susţinute de asigurările de viaţă cu 149% şi asigurările generale cu 97%.

    „Pe segmentul de noi parteneri bancassurance, asigurările de viaţă au atins un nivel al primelor cu 295% mai mare faţă de S1/2019. Acest avans a fost generat cu precădere de poliţele de asigurare ataşate creditelor. În ceea ce priveşte asigurările generale, poliţele de imobil ataşate creditelor ipotecare şi cele pentru întreprinderile mici şi mijlocii au contribuit la o majorare cu 97% a primelor subscrise în S1/2020 comparativ cu S1/2019”, a mai spus Anita Niţulescu.

    Volumul total de daune plătit la nivelul Eurolife FFH Asigurări Generale şi Eurolife FFH Asigurări de Viaţă, a fost de 645.175 lei, la finalul primelor şase luni din 2020, cu 13% mai puţin comparativ cu primele şase luni din 2019.

    „În ceea ce priveşte specificul, acestea au venit din zona asigurării de călătorie, asigurării de bilete, locuinţă, dar şi sănătate”, a mai adăugat CEO-ul Eurolife FFH.

  • Asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan

    Piaţa asigurărilor din România, care a fost întotdeauna orientată spre asigurările generale, cu o dominanţă semnificativă a asigurărilor auto, se îndreaptă spre un nou trend în care asigurările de viaţă şi sănătate vor fi în prim-plan. Astfel, noul trend, care crează perspectivele unor creşteri semnificative pe liniile de business facultative, în special pe asigurările de viaţă şi sănătate, ar putea apropia structura pieţei asigurărilor din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative.

    „La nivelul pieţei, liniile de business viaţă şi sănătate vor înregistra creşteri semnificative. Acest trend va apropia structura pieţei din România de cea a pieţelor vestice, unde predomină asigurările facultative, mai ales cele de viaţă. Reiterăm încrederea noastră în piaţa de asigurări din România, care continuă să aibă potenţial. Pandemia nu va dispărea peste noapte şi nu-i vom uita repede efectele şi, poate, lecţiile. Prin urmare, credem că românii vor fi mai conştienţi de riscuri, de felurile în care acestea pot fi gestionate şi va exista o cerere legitimă pentru asigurări, atât fizice, cât şi juridice”, este de părere François Coste, directorul general al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    El mai susţine că perspectivele în România rămân atractive pe termen mediu şi lung pentru un asigurător care, cu o scală potrivită, o paletă largă de produs în afară de RCA şi auto şi cu o echipă eficientă poate reuşi.

    „Este destul de evident că sănătatea va fi prioritară în perioada următoare. Asigurările de sănătate încep să fie tot mai relevante în România, la fel ca în multe alte ţări, jucând, astfel, un rol important în creşterea bugetului disponibil pentru sănătate şi completarea sistemului public de bază. O expunere bună vor continua să aibă şi asigurările de viaţă, care au devenit importante atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, deopotrivă”, a mai explicat François Coste.

    El a mai adăugat că dacă trendul actual se menţine, Groupama Asigurări se aşteaptă la creşteri pe liniile facultative, iar în acelaşi timp, compania va continua să îşi dezvolte portofoliul prin adaptarea produselor şi serviciilor.

    „În orice caz, anul acesta a venit cu o lecţie: riscul este mai aproape decât credem. Iar această lecţie va impulsiona cererea pentru asigurări pe termen lung, pentru că asigurările sunt instrumente de gestionare a riscului. Nimeni nu îţi poate garanta siguranţa deplină, dar asigurările îţi oferă garanţia că evenimentele neprevăzute nu te opresc din activitate sau din a-ţi face planuri de viitor”, a mai spus François Coste.

    Din punctul de vedere al oportunităţilor, Groupama Asigurări îşi menţine poziţia faţă de agricultură, astfel acest sector rămâne unul strategic pentru companie.

    „Credem cu tărie în dezvoltarea asigurărilor agricole, mai ales în contextul în care agricultura românească se află pe locul 5 în Uniunea Europeană şi reprezintă un atu strategic pentru securitatea alimentară a României. Asigurările devin cu atât mai importante pentru fermieri cu cât fenomenele climatice din ultimii ani le cauzează tot mai multe pagube. Aceste fenomene sunt o provocare, Groupama Asigurări plătind daune agricole considerabile în perioada octombrie 2019 – iulie 2020, majoritatea cauzate de secetă”, a mai explicat directorul general al Groupama Asigurări.

    Până la izbucnirea pandemiei de COVID-19, François Coste susţine că Groupama Asigurări nu a apelat la o majorare de capital din 2012, în tot acest timp reuşind să se autofinanţeze şi să crească organic.

    Cu toate acestea, „în contextul crizei sanitare, am apelat la Grupul Groupama, care ne-a pus la dispoziţie un împrumut de 24 de milioane de euro, pe care l-am angajat pentru o perioadă de 10 ani. Este o măsură prudenţială, care să ne ajute să traversăm criza indiferent de impactul acesteia asupra industriei, în general. Cu acest sprijin, avem o rată de solvabilitate de 142%, care ne permite să investim în continuare în viitorul nostru”, a mai adăugat François Coste.

    Măsurile de eficientizare şi reducere a costurilor generate de perioada de criză au fost concepute în aşa fel încât să nu fie afectaţi de capacitatea investiţională, conform directorului general al Groupama Asigurări. Astfel, compania a continuat să investească în ofertă, procese, tehnologie şi brand.

    „Ne-am menţinut echipa completă de la debutul pandemiei, fiind în continuare cel mai mare angajator din piaţă, cu aproximativ 1.500 de angajaţi. Am reuşit să depăşim provocările cauzate de pandemie în zona de management al resurselor umane, fiind preocupaţi de menţinerea echipei, dar şi a sănătăţii şi siguranţei sale. Am reuşit în timp record să implementăm programul «work from home» la un nivel foarte aproape de 100%. A urmat un efort colectiv şi susţinut pentru managementul echipelor la distanţă, traininguri online, apoi managementul mixt al echipelor, în momentul în care am început să revenim parţial la birou”, a explicat François Coste.

    Strategia Groupama Asigurări a rămas neschimbată, dar a fost nevoie de o adaptare la implementarea ei cu flexibilitate şi viteză de reacţie, susţine François Coste.

    „Nu este vorba despre schimbări aduse modelului de business, ci doar de mici ajustări în ceea ce priveşte operaţiunile noastre, astfel încât să putem garanta siguranţa clienţilor şi a angajaţilor noştri. De departe cea mai mare schimbare a fost migrarea către un regim work from home”, a mai adăugat directorul general.

    Din perspectiva digitalizării, compania a ajuns la un nivel suficient de mare înainte de pandemie, ceea ce i-a permis doar să migreze spre sfera digitalului.

    „Nu am fost nevoiţi să creăm niciun serviciu de la zero, ci doar să continuăm să ne anunţăm clienţii că pot apela la serviciile deja existente, prin care pot face operaţiuni remote şi rapide, fără să compromită distanţarea socială sau să amâne operaţiunea respectivă. Spre exemplu, daunele au putut fi notificate online, la fel ca plata ratelor existente, iar inspecţiile de risc şi constatarea daunelor pentru toate produsele non-life au putut fi realizate la distanţă, printr-o simplă aplicaţie instalată pe telefonul clientului, o inovaţie introdusă pe piaţa românească de Groupama Asigurări”, a mai explicat François Coste.

    În continuare, compania va investi în infrastructura IT pentru îmbunătăţirea proceselor şi produselor.

    Piaţa asigurărilor a ajuns la un nivel al primelor brute subscrise de 5,6 miliarde de lei, înregistrând o creştere cu 3,4% în primele şase luni ale anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Groupama Asigurări a terminat primele şase luni din anul 2020 în top 5 cele mai mari companii de asigurări, cu un volum al primelor brute subscrise de 523 de milioane de lei, în scădere uşoară cu 3,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.