Tag: articol

  • PÂNĂ UNDE SE VA AJUNGE? Proiect PSD: Conflictul de interese şi incompatibilitatea se prescriu în termen de trei ani

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi este susţinută de alţi 102 parlamentari de la PSD, Florea Damian (neafiliţi) şi Furic Iarco (minorităţi).

    Propunerea conţine un singur articol care are următorul cuprins: „Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PÂNĂ UNDE SE VA AJUNGE? Proiect PSD: Conflictul de interese şi incompatibilitatea se prescriu în termen de trei ani

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi este susţinută de alţi 102 parlamentari de la PSD, Florea Damian (neafiliţi) şi Furic Iarco (minorităţi).

    Propunerea conţine un singur articol care are următorul cuprins: „Faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de trei ani de la data săvârşirii lor”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL lui Iohannis: Există un risc de activare a Articolului 7 şi în cazul României,din cauza legilor justiţiei

    „Există un risc evident de activare a Articolului 7 şi în cazul României, din cauza legilor justiţiei. Ministrul Justiţiei mă evită”, a susţinut Klaus Iohannis. Şeful statului a adăugat că nu înţelege atitudinea acestuia faţă de aceste modificări, mai ales că este o persoană din sistem.

    Şeful statului nu a dorit să spună ce va face în cazul legilor din justiţie, care încă sunt pe traseul legislativ, şi nu au ajuns la promulgare. Preşedintele consideră însă că cei care au în acest moment pârghiile de a face ceva se manifestă chiar vocal, şi că, la rândul lui, o va face la momentul potrivit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru bugetari: Guvernul a aprobat normele de acordare a voucherelor de vacanţă

    ”Acordarea voucherele se face în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinaţie, în bugetele proprii aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite. Sumele reprezentând costul imprimatului voucherului de vacanţă pe suport de hârtie, respectiv costul suportului electronic sau al înlocuirii acestuia, precum şi costul emiterii voucherului de vacanţă pe suport hârtie/electronic, după caz, contractate cu unitatea emitentă şi primite de către angajator, se suportă de către angajatori din bugetele proprii. În cazul instituţiilor publice, acestea se suportă de la alineatul <Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii>” al articolului bugetar <Alte cheltuieli>, de la titlul <”Bunuri şi servicii>”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Partidul de guvernământ din Polonia acuză:Decizia CE “nu are nicio valoare”,este motivată politic

    “Decizia UE nu are nicio valoare, este vorba de un aviz motivat doar de raţiuni politice”, a reacţionat Beata Mazurek, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Lege şi Justiţie, condusă de liderul conservator Jaroslaw Kackynski.

    Comisia Europeană a propus miercuri Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Situaţie DISPERATĂ în Polonia: Consiliul UE vrea să le suspende dreptul de vot. Urmează România?

    “În pofida eforturilor repetate din ultimii doi ani pentru implicarea autorităţilor poloneze într-un dialog constructiv în cadrul reglementărilor privind statul de drept, Comisia Europeană a concluzionat astăzi că există un risc clar privind încălcarea normelor statului de drept în Polonia. Reformele judiciare din Polonia au avut ca efect trecerea sistemului judiciar sub controlul politic al majorităţii parlamentare. În lipsa independenţei judiciare, apar serioase semne de întrebare privind aplicarea în mod eficient a legislaţiei europene, de la protejarea investiţiilor la recunoaşterea reciprocă a deciziilor în domenii diverse, de genul disputelor privind custodia asupra copiilor şi punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare”, a anunţat miercuri Executivul Uniunii Europene.

    “Prin urmare, Comisia Europeană propune Consiliului UE adoptarea unei decizii în virtutea Articolului 7(1) al Tratatului Uniunii Europene”, precizează instituţia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Misterioasa companie aeriană care a trezit îngrijorări în toată lumea. A făcut achiziţii de 40 de miliarde de dolari pe şase continente într-un singur an

    HNA deţine acum acţiuni în companii din turism, logistică şi servicii financiare; este cel mai mare acţionar al unor companii cunoscute precum Hilton Worldwide Holdings Inc. şi Deutsche Bank AG. Fondată în 1993 ca operator aerian regional, cu George Soros ca investitor iniţial, HNA spune că a creat 410.000 de locuri de muncă în toată lumea şi a construit active de 180 de miliarde de dolari. Compania ”adoptă o cultură corporativă caracteristică atât societăţii chineze, cât şi celei vestice”, prin ”încorporarea culturii chineze tradiţionale şi integrarea valorilor socialiste chineze cu un sistem de management de talie mondială”, scrie pe site-ul companiei.

    Guo Wengui, un bogat om de afaceri chinez care acum trăieşte în exil, a acuzat că HNA are legături financiare secrete cu oficiali ai Partidului Comunist. HNA a negat acuzaţiilor lui Guo şi l-a dat în judecată în New York pentru defăimare.

    HNA a dezvăluit în luna iulie că este controlată de două organizaţii non profit conectate (Hainan Ching şi Hainan Province Cihan), una cu bazele în New York, cealaltă în insula Hainan din China, acestea deţin 52% din acţiunile companiei, iar 12 persoane, printre care fondatorii Chen Geng şi Wang Jian, deţin 47,2% din companie. Înainte de această situaţie, un investitor puţin cunosc, pe nume Guan Jun, a fost cel mai mare acţionar al HNA, cu o participaţie de 29%, potrivit Bloomberg.

    HNA şi-a reorganizat structura acţionariatului la începutul acestui an şi Guan a distribuit majoritatea activelor sale spre cinci persoane, care au donat ulterior acţiunile fundaţiei Cihan a HNA. Guan a donat participaţia care i-a mai rămas, de aproximativ 4,4%, aceleiaşi organizaţiei caritabile.

    Hainan Ching a fost fondată în decembrie 2016, în New York. Organizaţia caritabilă deţine 29,5% din HNA, iar birourile acesteia se află la adresa 850 Third Avenue din Manhattan, o proprietate pe care HNA a cumpărat-o printr-un joint venture din 2016. În septembrie, organizaţia a fost înregistrată dezvăluind identitatea a trei dintre directorii companiei: Adam Tan, directorul executiv al companiei, Chen Guogin (fratele cofondatorului) şi Guang Yang, CEO-ul HNA Capital International.

    Organizaţia caritabilă  l-a numit pe fostul vicecancelar german Philipp Roesler ca CEO în decembrie şi şi-a luat angajamentul să doneze până la 200 de milioane de dolari spre cauze filantropice în următorii cinci ani.

    Hainan Province Cihan, fondată în octombrie 2010, deţine 22,75% din acţiunile HNA. Website-ul companiei spune că aceasta este o organizaţie caritabilă care dezvoltă proiecte în domenii diverse şi oferă ajutoare educaţionale, susţine săracii, caută măsuri împotriva cutremurelor şi dezastrelor, susţine culturala, medicina, inovaţia ştiinţifică. Potrivit celui mai recent raport financiar al firmei, organizaţia avea în 2015 active de 134 de milioane de dolari.

     În pofida datoriilor imense acumulate, HNA continuă să cumpere active, într-un ritm mai lent şi cu o concentrare mai mare pe achiziţii în acord cu strategia ”One Belt, One Road”, precum construirea unui aeroport brazilian şi un depozit în Singapore. Totuşi, din cauza situaţiei financiare actuale, HNA ia în considerarea vânzarea unor active şi o listare a companiei elveţiene Gategroup Holding, aflată în portofoliul grupului, anul viitor.

    Potrivit Bloomberg, HNA  încearcă acum să cumpere o parte din SkyBridge Capital, fondul de investiţii deţinut de Anthony Scaramucci, care a fost pentru o perioadă scurtă de timp directorul de comunicare al preşedintelui Donald Trump.

    Tranzacţia propusă a fost întârziată de Comitetul de Investiţii Străine din Statele Unite (sau CFIUS), care se opune vânzărilor de active americane investitorilor străini pentru a proteja securitatea naţională. HNA este dată în judecată ca parte a falimentului american a unei companii de turism în care a investit. O firmă de tehnologie din Statele Unite dă în judecată HNA pentru că se presupune că a oferit informaţii false şi lipsite de consistenţă despre proprietarii acesteia CFIUS, care a făcut ca un proces de preluare de companie să se prăbuşească. HNA spune că procesul nu are fundament.

    Se crede că şi supraveghetorul pieţei financiare germane investighează modul în care HNA şi-a declarat proprietăţile în momentul în care şi-a construit deţinerea în Deutsche Bank.  Înţelegerea ar putea fi investigată şi de Banca Centrală Europeană. Într-o altă preluare, reglementatorii elveţieni au spus că HNA a oferit informaţii incorecte despre participaţiile sale.

    În acelaşi timp, în China, mai multe bănci care au ajutat la finanţarea achiziţiilor HNA au declarat că îşi pierd apetitul pentru finanţarea companiei. În ultimele luni ale anului 2017, S&P Global Ratings şi Fitch Ratings şi-au exprimat îngrijorările legate de cel puţin patru companii din cauza legăturilor lor cu HNA.

  • Fiecare poşetă are o poveste

    Cineastul angajat, Nic Courdy, este specialist în filme de animaţie şi a creat patru filmuleţe inspirate din universul foarte popularului serial ”Urzeala tronurilor“ pentru cele patru poşete din colecţie, Black Beauty, Golden Glory, Iron Shield şi Queen’s Desire.

    Acestea sunt la rândul lor inspirate în principal de moda medievală şi legende medievale şi personajele lor, cavaleri sau vrăjitoare, fiecare piesă fiind disponibilă la un preţ de câteva mii de euro

  • Cum a transformat acest tânăr un simplu site într-un business de milioane de dolari

    Este vorba despre compania media Bored Panda şi de articolele sale ce devin virale pe Facebook, dar şi pe alte platforme de socializare. Articolele şi videourile publicate pe site-ul companiei apoi distribuite pe Facebook au devenit unele dintre principalele atracţii de pe reţeaua de socilizare înfiinţată de Mark Zuckerberg.

    Bored Panda are aproape 13 milioane de fani pe Facebook, iar luna trecută a înregistrat 30 de milioane de interacţiuni, mult mai mult decât companii uriaşe precum CNN sau The New York Times. Numai în octombrie, site-ul Bored Panda a avut 116 milioane de vizite, iar 90% din trafic vine din Facebook, potrivit unui articol New York Times.

    Spre deosebire de alte companii ca BuzzFeed sau Vice, Bored Panda nu a apelat la finanţări externe pentru a creşte, potrivit New York Times. Acum compania are 41 de angajaţi, iar Tomas Banisauskas, fondatorul companiei, se aşteaptă ca anul acesta să aibă venituri de 20-30 de milioane de dolari, “majoritatea venind din publicitatea de pe site”.

    Bored Panda a început ca o pasiune în 2009, în timp ce Banisauskas, pe vremea respectivă cameraman freelancer, studia administrarea afacerilor la Universitatea Vilnius. El şi-a propus “să lupte împotriva plictiselii cu artă şi ştiri pozitive”.

    Bored Panda alege conţinut de pe platforme precum Reddit, Instagram, Twitter şi alte platforme, îl împachetează altfel şi îi dau un titlu atractiv. Compania primeşte conţinut gratuit de la artişti şi alte persoane care vor să-şi expună creaţiile lumii. Pe Bored Panda, în luna octombrie, au fost publicate 519 articole, adică 16 pe zi. Spre comparaţie, CNN a publicat 5595 de articole în acea lună, iar Fox News nu mai puţin de 51.919 de ştiri, potrivit NewsWhip.

    La început, Bored Panda se baza pe traficul care venea din StumbleUpon, un site de agregare de link-uri, iar din 2013 tot mai mulţi oameni au început să vină din Facebook. An în care a crescut de 10 ori.

     

     

  • Raspunsul unei cititoare la opinie publicată în Business Magazin: Despre responsabilitate şi copii

    Am citit zilele trecute un articol de-a dreptul elucubrant legat de posibila scădere a natalităţii în România, pusă pe seama independenţei femeilor şi a apariţiei zborurilor low-cost. Tot articolul aici, pentru cei interesaţi.

    O pledoarie a unui bărbat, desigur, şi nu oricine, ci directorul editorial al Ziarului Financiar, alarmat sau întristat, greu de spus, de dorinţa româncelor de a deveni tot mai independente, ceea ce ar duce la axarea lor pe dezvoltarea personală, urcarea pe scara socială, creşterea salarială, investiţii în imagine şi hobby-uri, şi implicit călătorii… low-cost!

    Aşa cum am afirmat şi pe pagina de FB a prietenului unde am citit articolul, dincolo de faptul că acesta este de un sincretism nejustificat şi că autorul porneşte de la un titlu care într-adevăr atrage, dar că în conţinut face referire la multe alte lucruri, care n-au nici în clin, nici în mânecă cu teza susţinută iniţial, singura frază pe care aş extrage-o şi asupra căreia aş sfătui autorul articolului să se aplece mai îndeaproape este următoarea: „Conform ultimelor date europene, în România fetele pleacă de acasă la 25 de ani, o vârstă în scădere, iar băieţii la aproape 30 de ani, o vârstă în creştere.” Asta deja spune tot.

    Cred sincer că domnul Cristian Hostiuc ar fi putut să-şi rezume articolul la afirmaţia asta sau cel puţin să o aibă ca punct de plecare şi abia apoi să tragă concluziile corecte asupra scăderii natalităţii, nu să caute scuze bărbaţilor, nu să încline balanţa culpabilităţii în favoarea femeilor şi nici vorbă să găsească nişte cauze penibile în afara actanţilor principali, indiferent că e vorba de compania Ryanair sau orice altă deschidere şi oportunitate de a călători.

    L-aş întreba pe domnul Hostiuc la ce vârstă a plecat dumnealui de acasă? Nu i-am studiat biografia, aşa că nu ştiu în ce situaţie se găseşte, dar l-aş întreba câţi ani a fost independent înainte să-şi întemeieze o familie, pe care nu pot decât să presupun că o are deja, în caz fericit… Sau nu?

    Iar dacă şi-a întemeiat deja o familie, l-aş întreba câţi copii are şi după câţi ani de relaţie sau căsnicie i-a avut? În ce măsură a fost decizia lui şi în ce măsură a partenerei când şi câţi să aibă?

    Pentru că, domnule Hostiuc, daţi-mi voie să vă împărtăşesc ceea ce văd în jurul meu: femei care îşi doresc copii, chiar dacă nu sunt căsătorite, dar care nu-i fac, doar fiindcă partenerii lor nu sunt de acord. Bărbaţi care tărăgănează lucrurile când vine vorba să-şi asume răspunderea completă de a-şi cere partenerele de soţie, doar fiindcă sunt convinşi că ele, odată ce schimbă starea civilă, le vor face imediat şi copii. Prin urmare, ei sunt cei care preferă să se mai bucure de libertate şi independenţă, nu ele.

    Cupluri care deşi sunt căsătorite sau în relaţii stabile de ani de zile nu fac copii, şi nu mă refer aici la situaţiile nefericite când nu pot avea copii, din varii motive, ci la cazurile în care nu îşi doresc copii. Deci e o chestiune de decizie de a nu-i avea, care de cele mai multe ori îi aparţine, din păcate, tot bărbatului. Mai văd femei care totuşi fac copii, cu parteneri pasageri, şi-i cresc singure, deşi ei nu-i recunosc. Şi nu în ultimul rând, cel mai trist, văd femei care avortează, fiindcă nu sunt pregătite emoţional sau financiar să-şi asume singure creşterea unui copil sau, şi mai grav, fiindcă bărbaţii le sfătuiesc să facă asta..

    Şi ajungem la alt subiect sensibil. Aş merge puţin mai departe şi mi-aş permite să-l întreb pe domnul Hostiuc sau pe orice alt bărbat de câte ori din toate dăţile când a făcut sex/dragoste, spuneţi-i cum vreţi, a fost decizia lui sau a partenerei/partenerelor de a se proteja? Şi de ce exact simţeaţi nevoia să vă protejaţi în situaţiile respective, de boli venerice sau mai degrabă de un copil? Sper că simţiţi şi dumneavoastră nota oximoronică din sintagma „a se proteja de un copil”.

    Adică de tot ce e mai inofensiv şi mai lipsit de apărare. Mă opresc aici, ca să nu stârnesc alte polemici.

    Să revin la articolul dumneavoastră, este perfect adevărat că vârsta la care apare primul copil e în creştere, dar acesta este un adevăr social la nivel global, nu doar în România, şi nu cred că e neapărat un lucru rău, ci mai degrabă o dovadă de maturizare a cuplurilor înainte de a avea copii. Denotă nevoia lor de a avea o situaţie stabilă şi a putea oferi un mediu mai favorabil creşterii copiilor, decât generaţiile anterioare. E perfect adevărat şi faptul că vârsta medie pentru când apare primul copil e mai mică în mediul rural şi mai mare în cel urban, dar şi acest lucru este valabil dintotdeauna şi se datorează în primul rând nivelului de educaţie diferit, dar şi faptului că la ţară e aparent mai uşor de crescut un copil, dacă e să ne referim exclusiv la timpul alocat acestuia.

    De obicei, la creşterea lui participă şi părinţii sau bunicii unuia dintre parteneri, ceea ce la oraş e mai dificil pentru un cuplu modern, cu ambii părinţi angajaţi. E adevărat şi că femeile sunt din ce în ce mai independente, au deja sau vor joburi şi salarii mai bune, dar aici mă văd nevoită să vă contrazic.

    Nu din cauza asta ele nu şi-ar mai dori copii, ci dimpotrivă, tocmai pentru că îşi doresc copii, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, îşi doresc mai întâi şi o situaţie financiară mai bună. Pentru că bărbaţii nu mai sunt de mult cei care îşi asumă exclusiv întreţinerea unei familii. Nu e rău că ştiţi ce preocupări au tinerele fete, deşi vă mărturisesc sincer că din lista magazinelor pe care le-aţi enumerat, cel puţin unul din ele habar n-am ce produse vinde şi nici nu mă interesează, dar vă asigur că marca hainelor pe care o poartă sau numărul statelor în care au călătorit sau urmează să o facă nu interferează în nici un fel cu dorinţa lor de a avea copii.

    Dimpotrivă, în multe situaţii, femeile se canalizează pe dezvoltarea carierei, iar în puţinul timp liber fac cumpărături sau călătoresc tocmai din frustrarea că nu au copii. Permiteţi-mi să vă reamintesc, domnule Hostiuc, un alt adevăr general valabil: un copil se face în doi. Observ cu tristeţe că nu aţi pomenit niciodată ce fac bărbaţii în tot timpul în care femeile, pe care le consideraţi probabil puţin frivole, devin din ce în ce mai independente. Pe bărbaţi de ce-i excludeţi din ecuaţie?