BusinessMagazin

Tag: aprobare

  • BREAKING NEWS Parlamentul rus a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de a folosi a Forţelor Armate Ruse în afara ţării. Cum va influenţa decizia conflictul cu Ucraina

    Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut marţi, 22 februarie, Parlamentului ţării, permisiunea de a folosi forţa militară în afara statului, notează AP News.

    UPDATE 18:10: Consiliul Federaţiei a aprobat solicitarea lui Vladimir Putin de folosire a Forţelor Armate Ruse în afara ţării, implicit în Donbass.
    Scrisoarea lui Putin către Camera Superioară a Parlamentului ar urma să oficializeze o desfăşurare militară rusă în regiunile rebele din estul Ucrainei, la o zi după ce liderul rus le-a recunoscut independenţa.

    De asemenea, ar putea anunţa intenţia lui Putin de a lansa un atac mai larg asupra Ucrainei. Liderii occidentali au declarat mai devreme că trupele ruse s-au mutat în estul ţării, iar SUA au numit mişcarea drept „o invazie”.

    Se aşteaptă că parlamentarii să accepte rapid cererea lui Putin, în timpul unei şedinţe ce va avea loc astăzi, 22 februarie.
    Putin a semnat mai devreme în cursul zilei tratate de prietenie cu cele două regiuni rebele care prevăd desfăşurarea armatei ruse acolo.

    Cititi mai multe pe www.mediafx.ro

  • O nouă instanţă anulează starea de alertă decisă în decembrie, chiar în ziua în care se aprobă o nouă prelungire. Explicaţiile lui Raed Arafat

    Trei avocaţi au obţinut la Curtea de Apel Cluj anularea ultimei hotărâri a Guvernului prin care s-a prelungit starea de alertă, pe teritoriul României, în decembrie, inclusiv în prezent. Decizia nu este definitivă şi nu este unică, tocmai de aceea Raed Arafat a fost întrebat de ce Executivul adoptă lună de lună această măsură.

    Curtea de Apel Cluj a decis anularea Hotărârii Guvernului din 8 decembrie privind prelungirea stării de alertă, decizie luat miercuri, când Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat Hotărârea numărul 1 privind propunerea prelungirii stării de alertă şi a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie aprobată de Executiv.

    Ce au solicitat avocaţii
    Sesizarea celor trei avocaţi – Ovidiu Gabriel Marin, Kapcza Mikolt Krisztina şi Silviu Itu – împotriva Guvernului şi a Ministerului Afacerilor Interne a fost înregistrată în 10 decembrie, amânată la două termene şi judecată miercuri. Ei au solicitat judecătorilor „anulare act administrativ cu caracter normativ HG 1242/08.12.2021 şi cerere suspendare transformat din ordonanţă preşedinţială”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • A apărut un nou vaccin anti-COVID. Astăzi a primit aprobarea pentru a fi folosit în UE

    Vaccinul împotriva COVID-19 Nuvaxovid, dezvoltat de Novavax, a primit aprobarea pentru a fi folosit în UE. 

    Comisia Europeană a acordat luni o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată (AIC) pentru vaccinul împotriva COVID-19 Nuvaxovid, dezvoltat de Novavax. Acesta este al cincilea vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE.

    Autorizaţia se acordă în urma unei recomandări ştiinţifice pozitive bazate pe o evaluare aprofundată a siguranţei, eficacităţii şi calităţii vaccinului de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi este aprobată de statele membre.

    Comisia Europeană a semnat contractul cu Novavax în august 2021. În urma eliberării de introducere pe piaţă condiţionată, Novavax va fi în măsură să livreze către UE până la 100 de milioane de doze din vaccinul său împotriva COVID-19 începând cu primul trimestru al anului 2022.

    Contractul permite statelor membre să achiziţioneze încă 100 de milioane de doze în cursul anilor 2022 şi 2023. Sosirea primelor doze este aşteptată în primele luni ale anului 2022, iar pentru primul trimestru statele membre au comandat aproximativ 27 de milioane de doze.

    Această cantitate se va adăuga cantităţii totale de 2,4 miliarde doze de vaccin produse de BioNTech-Pfizer, celor 460 de milioane de doze de vaccin produse de Moderna, celor 400 de milioane de doze produse de AstraZeneca, precum şi celor 400 de milioane de doze produse de Jansen, anunţă CE.

     

  • Preţurile gazelor europene cresc în urma îngrijorărilor germane cu privire la conducta Nord Stream 2: „Dependenţa UE de gazele ruseşti va creşte dacă Nord Stream 2 va fi aprobată”

    Contractele futures pe gaze europene au crescut luni cu 11%, după ce, potrivit ministrului german de externe Annalena Baerbock, conducta Nord Stream 2 nu poate fi permisă în forma sa actuală, deoarece nu respectă legislaţia UE, scrie Financial Times.

    Baerbock a declarat la ZDF TV că cele trei partide care alcătuiesc noul guvern german – social-democraţii, verzii şi liber-democraţii – au convenit că toate proiectele energetice, inclusiv Nord Stream 2, trebuie să fie în conformitate cu legislaţia energetică a UE.

    „Aşa cum stau lucrurile în acest moment, această conductă nu poate fi aprobată pentru că nu îndeplineşte cerinţele legislaţiei europene în domeniul energiei”, a declarat ministrul german de externe.

    Situaţia de la graniţa cu Ucraina, unde Rusia a adunat aproximativ 100.000 de soldaţi, a fost „de asemenea un factor”, a spus Baerbock. „Ultimul guvern a discutat cu americanii că, dacă există creşteri de tensiune ulterioare, aceasta conductă nu poate fi aprobată”.

    Conducta a fost în fruntea listei atunci când oficialii americani au luat în considerare potenţialele sancţiuni pe care ţările occidentale le-ar putea aplica împotriva Rusiei.

    Comentariile lui Baerbock sugerează că poziţia Germaniei cu privire la Nord Stream 2 s-ar putea întări acum că Verzii, care s-au opus de multă vreme proiectului, sunt la conducerea ministerului de externe. Cu toate acestea, social-democraţii, partidul cancelarului Olaf Scholz, au susţinut în mod tradiţional conducta.

    Nord Stream 2, care este complet instalată, dar nu i s-a permis încă să înceapă operaţiunile, va dubla capacitatea rutelor submarine din Rusia către Europa. Criticii americani şi europeni ai proiectului spun că va creşte dependenţa UE de exporturile ruseşti de energie şi va permite Kremlinlului să facă presiuni asupra Ucrainei, căreia i se vor refuza taxe profitabile de tranzit de gaze dacă conducta va deveni operaţională.

    Contractele futures pe gaze naturale europene au crescut la cele mai ridicate niveluri de la începutul lunii octombrie. Valoarea de referinţă europeană pentru livrarea de gaze în ianuarie a crescut luni cu până la 11%, până la un maxim de 117,25 euro pe megawat-oră, în creştere de la 105,35 euro înregistrat vineri şi puţin sub nivelul record de 117,50 EUR/MWh în octombrie.

    Perioadele de vreme rece şi fluxurile stabile, dar slabe din Rusia către Europa de Vest au dus la o reducere accelerată a stocurilor de gaze. În toată Europa, instalaţiile de stocare a gazelor sunt acum pline cu doar 62,8%, cu peste 10% sub normele sezoniere. Dacă reducerile continuă la ritmurile actuale, nivelurile de stocare vor deveni extrem de scăzute până în martie/aprilie 2022. Analiştii spun că nu există o amânare evidentă pentru piaţa de gaz din Europa în afara unei ierni blânde.

    Conducta Nord Stream 2 poate intra în funcţiune numai după ce va fi aprobată de autorităţile de reglementare din Germania, Bundesnetzagentur sau Agenţia Federală de Reţea şi Comisia Europeană.

    Bundesnetzagentur a spus că va aproba conducta doar dacă operatorul este „organizat conform legii germane”. Nord Stream 2 va încerca să respecte cerinţa prin înfiinţarea unei filiale cu sediul în Germania care va deţine şi va opera partea din conductă care traversează teritoriul german.

     

  • Care sunt noile tarife ale Transelectrica: Tariful de transport creşte la circa 24 lei/MWh, plus 16,6%. Scădere de 15% pentru preţurile privind serviciul de sistem

    Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa locală de energie electrică, a informat marţi, 7 decembrie la Bursa de Valori Bucureşti privind aprobarea tarifului mediu pentru serviciul de transport, a componentelor tarifului de transport de introducere a energiei electrice în reţea (TG) şi de extragere a energiei electrice din reţea (TL), a tarifului pentru serviciul de sistem şi a preţului reglementat pentru energia electrică reactivă.

    În consecinţă, tariful mediu pentru serviciul de transport va creşte de la 20,55 lei/MWh aplicabil de la 1 ianuarie/1 martie 2021 la 23,96 lei/MWh de la 1 ianuarie 2022, reprezentând un plus de circa 16,6%.

    Noul preţ este compus din componenta de introducere a energiei electrice şi de cea a extragerii energiei, adică din 1,49 lei/MWh, respectiv 22,47 lei/MWh. De asemenea, tarifele pentru serviciul de sistem vor scădea de la 10,83 lei la 9,22 lei/MWh, minus 14,9%. Tarifele menţionate nu includ TVA.

    „Preţul reglementat pentru energia electrică reactivă, practicat de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” S.A.cu respectarea prevederilor din reglementările specifice, aprobat de ANRE, este 0,0907 lei/kVArh (nu include acciza si TVA). Preţul are la bază preţul mediu estimat al energiei electrice active pentru acoperirea consumului propriu tehnologic în reţeaua de transport, de 302,33 lei/MWh, aprobat de ANRE pentru anul 2021, exprimat in termenii anului 2022”, reiese din documentul publicat la BVB.

    Acţiunile TEL s-au depreciat cu 14,5% în 2021, pe fondul unui rulaj de 85 de milioane de lei. Compania afişează o capitalizare de 1,6 miliarde de lei.

     

  • Schimbări majore la Inditex: Pe mâna cui lasă proprietarul Zara cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume?

    Propietarul Zara, Inditex, a numit-o preşedinte pe fiica fodatorului său şi a numit un nou director executiv, pe măsură ce finalizează un „proces de predare generaţională”, început în urmă cu un deceniu, scrie Financial Times.

    Acţiunile celui mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume au scăzut cu 4% în tranzacţiile de dimineaţă la Madrid, după anunţul de marţi, reducând câştigul anul la 9,5%.

    Potrivit companiei, consiliul de administraţie a aprobat-o ca preşedinte pe Marta Ortega Perez, fiica fondatorului şi acţionarului majoritar al Inditex, Amancio Ortega, cel mai bogat om din Spania. Numirea ei este efectivă de la 1 aprilie.

    Oscar Garcia Maceiras, consilier general şi secretar al consiliului de administraţie al Inditex, va prelua funcţia de director executiv de la Carlos Crespo. Crespo, la cârmă din iulie 2019, va deveni director operaţional.

    „Credem că a sosit momentul să întoarcem o nouă pagină”, a spus Pablo Isla, preşedinte executiv până pe 31 martie. „Realitatea acestei tranziţii este punctul culminant al angajamentului meu faţă de Inditex şi faţă de Amancio Ortega”.

    Numirea lui Garcia Maceiras „era deja prevăzută de la încorporarea sa în companie datorită abilităţilor şi calităţilor sale”, a adăugat Isla.

    Structura organizatorică include un comitet de management, format din directori de lungă durată din grup.

    Retailerul de modă şi-a revenit după pandemie, spunând în septembrie că aproape toate magazinele sale au fost deschise. Grupul a raportat vânzări şi profituri puternice între mai şi iulie. Veniturile au depăşit recordurile din 2019, cu aproape 7 miliarde de euro în perioada de trei luni, împinsă în creştere de o expansiune a vânzărilor online.

     

  • Băncile au primit aprobare să discute cu clienţii la distanţă prin mijloace video

    Băncile au primit aprobare să discute cu clienţii la distanţă prin mijloace video: normele privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea şi acceptarea procedurii de identificare a unui client prin mijloace video, au fost publicate.

    „Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) salută decizia Autorităţii pentru Digitalizarea României de aprobare a normelor privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video. Decizia Preşedintelui Autorităţii pentru Digitalizarea României prin care sunt aprobate normele privind reglementarea, recunoaşterea, aprobarea sau acceptarea procedurii de identificare a persoanei la distanţă utilizând mijloace video a fost publicată săptămâna aceasta în Monitorul Oficial. Decizia reglementează cadrul juridic pentru identificarea persoanelor la distanţă utilizând mijloace video, în interacţiunea cetăţenilor la distanţă cu instituţiile publice sau cu companiile private“, potrivit ARB. 

    Această decizie reprezintă un progres notabil în procesul de debirocratizare la nivel naţional, atât în zona publică, cât şi privată, clienţii băncilor fiind beneficiarii direcţi ai acestor modificări.

    O astfel de normă era necesară şi aşteptată de către actorii din piaţă de mult timp, iar în numele membrilor noştri, membri ai Asociatiei Române a Băncilor şi ai Consiliului Patronatelor Bancare din România deopotrivă, salutăm deschiderea de care au dat dovadă reprezentanţii Autorităţii pentru Digitalizarea României şi dialogul consistent care a dus la elaborarea acestui act normativ. Robert Manea

     

  • Propunerea de carantinare a Capitalei şi a judeţului Ilfov a fost respinsă. Comitetul tehnico-ştiinţific nu a aprobat propunerea de carantinare, însă propune întărirea controalelor pentru respectarea măsurilor

    Comitetul tehnico-ştiinţific din subordinea CNSU nu a aprobat vineri propunerea INSP de a se institui carantina zonală în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.

    Şeful DSU, Raed Arafat, a anunţat că decizia adoptată va fi înaintată vineri CNSU.

    „Astăzi (vineri-n.r.) a avut loc întâlnirea grupului tehnico-ştiinífic cu care ne-am consultat pe propunerea INSP-ului de carantinare a zonei Bucureşti-Ilfov. Hotărârea votată cu majoritate, astăzi, în cadrul grupului, a fost de a nu se carantina Bucueşti-Ilfov. Asta va fi propunerea care va merge către CNSU şi care în cursul zilei de astăzi va fi pezentată miniştrilor şi membrilor CNSU şi premierului”, a spus Arafat.

    Conform acestuia, grupul tehnico-ştiinţific a propus întărirea controalelor pentru respectarea măsurilor impuse până acum şi abilitarea grupului de a propune măsuri suplimentare spre aprobare CNSU, dacă situaţia o va impune.

  • Bitcoinul atinge pragul de 60.000 de dolari pentru prima dată din luna aprilie. SEC, autoritatea de supraveghere financiară din SUA, semnalează că ar putea aproba ETF-urile cu expunere pe criptomonede

    Astăzi, Bitcoinul ajunsese pentru scurt timp la pragul de 60.000 de dolari, nivel pe care nu îl mai atinsese din luna aprilie, investitorii anticipând ca SEC (Securities and Exchange Commission – autoritatea de supraveghere financiară din SUA) să aprobe în câteva zile ETF-urile cu expunere pe monede digitale, potrivit Business Insider.

    La ora 16:00, preţul unui Bitcoin era de 59.413 dolari, în creştere cu 3,17% în ultimele 24 de ore. Maximul atins în aprilie este de 64.895 de dolari, activul înregistrând un plus de 104% de la începutul anului.

    Sentimentul general al pieţei pare să se îmbunătăţească , de vreme ce SEC intenţionează să aprobe săptămâna viitoare ETF-urile (exchange traded funds – fonduri tranzacţionate la bursă) cu expunere pe criptomonede.

    Aşteptările au fost stimulate săptămâna trecută de decizia autorităţilor de a aproba ETF-ul Volt Equity. Fondul monitorizează companii cu expunere semnificativă pe Bitcoin sau care îşi generează majoritatea profitului prin activităţi asociate cu Bitcoinul, precum creditele, procesele de minare sau producţia echipamentelor de minare.

    „Este un pas mic, însă unul foarte promiţător. În principiu, SEC-ul şi-a oferit acordul”, spune Will Hamilton, şeful diviziei de trading şi cercetare din cadrul firmei de asset management TCM Capital.

    O actualizare directă a instituţiei ar fi contribuit între timp la evoluţiile de vineri. Ieri, pagina SEC dedicată educaţiei investitorilor a postat un link către un text din luna iunie, care avertiza cu privire la riscurile pe care le implică investiţiile în Bitcoin.

    „Înainte să investiţi într-un fond care deţine contracte futures pe Bitcoin, asiguraţi-vă că înţelegeţi cu adevărat potenţialele riscuri şi beneficii”, reiese din text. Investitorii au interpretat postarea ca pe un semnal conform căruia autorităţile vor aproba respectivele tipuri de fonduri în cursul săptămânii viitoare.

    Totodată, exchange-ul Coinbase a propus crearea unui organ special de reglementare pentru a oferi o soluţie în ceea ce priveşte lipsa de claritate şi control din piaţa crypto, compania fiind de părere că activele digitale ar trebui tratate diferit faţă de acţiuni.

     

  • Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat luni utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID. Aceasta poate fi făcută de persoanele care au mai mult de 18 ani, la cel puţin 6 luni de la doza 2.

    Specialiştii au luat decizia de a aproba utilizarea dozei 3 a vaccinului anti-COVID pentru persoanele care au cel puţin 18 ani.

    Doza 3 trebuie să fie făcută la peste 6 luni de la doza 2, au stabilit reprezentanţii EMA.

    „Dozele de rapel Comirnaty (Pfizer n.r) pot fi folosite la persoanele de 18 ani şi mai mult, la cel puţin şase luni de la a doua doză”, a declarat Agenţia Europeană a Medicamentului, prin intermediul unui comunicat.

    Doza 3 se administrează în România începând de săptămâna trecută.