Tag: apărare

  • Ludovic Orban: Garantăm continuarea alocării a 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, la Uzina Mecanică Bucureşti, că Executivul pe care-l conduce intenţionează să continue alocarea a două procente din Produsul Intern Brut pentru domeniul Apărării. 

    “Garantăm continuarea alocării a 2% din PIB pentru Apărare, în conformitate cu angajamentele asumate de România, prin care să se asigure cerenţa achiziţiei unor capacităţi de descurajare şi apărarea precum şi organizarea planului de înzestrare a Armatei Române, în condiţiile asigurării calităţii, compatibilităţii şi inter-operabilităţii celorlalte state membre NATO. Guvernul pe care-l conduc îşi doreşte dezvoltarea industriei naţionale de apărare, încurajarea producţiei în societăţi cu capital românesc în funcţie de necesităţile naţionale de apărare şi de capacitatea interbă de producţie a unor echipamente inter-operabile la nivel înalt”, a declarat Ludovic Orban.

    Noul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, a precizat că Armata României are nevoie de tehnică şi echipamente moderne. “Armata României trebuie să dezvolte acele capabilităţi de care are nevoie pentru a-şi îndeplini misiunile. Noi ne-am angajat că nu vom precupeţi absolut nimic, aşa cum am jurat ca militari, nici măcar viaţa pentru a ne îndeplini această misiune. Pentru aceasta, avem nevoie de tehnică şi echipamente moderne care să fie în măsură să integreze tot ceea ce înseamnă provocările din câmpul de muncă al secolului XXI”, a declarat Nicolae Ciucă.

    Cei doi au participat, miercuri, la inaugurarea capacităţii de producţie şi mentenanţă pentru transportorul de trupe 8×8 Piranha 5, la Uzina Mecanică Bucureşti.

  • Premierul Viorica Dăncilă a semnat un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare

    Premierul Viorica Dăncilă a semnat, vineri, la Ghimbav, în judeţul Braşov, un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare. 

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat vineri că a semnat, la Ghimbav, în judeţul Braşov, un acord de cooperare pentru sprijinirea industriei de apărare.

    „Am semnat astăzi (vineri-n.r.) un acord de cooperare pentru a veni în sprijinul industriei de apărare. După cum ştiţi este a doua vizită pe care o fac aici şi de fiecare dată am considerat că industria de apărare românească trebuie sprijinită şi, în acest sens, am avut un dialog constructiv, un dialog foarte bun, atât cu conducerea de aici, dar şi cu sindicatele din industria de apărare, dialogul a avut loc şi aici la Braşov, dar un dialog a avut loc şi la Palatul Victoria”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FT: Mediile de afaceri trebuie să fie pregătite pentru contracararea agresiunilor comise de state

    “Echipajul navei britanice Stena Impero, capturată în iulie de Gardienii Revoluţiei din Iran în Strâmtoarea Hormuz, ştia ce să facă în cazul unui atac al piraţilor. Capturarea de către forţele armate ale altei ţări este un alt aspect. Companiile sunt acum o ţintă convenabilă pentru agresiuni lansate de naţiuni şi trebuie să fie pregătite pentru astfel de situaţii. Dacă Occidentul vrea să se protejeze de o serie de ameninţări, atunci componentele industriei trebuie să se pregătească alături de armată”, argumentează editorialistul Elisabeth Braw într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul “Mediile de afaceri trebuie să se pregătească pentru agresiuni comise de state / Companiile ar trebui să analizeze posibilitatea participării la exerciţii militare”.

    Unele companii participă deja uneori la exerciţii militare. La Exerciţiul NATO “Trident Juncture 2018”, desfăşurat în Norvegia, au participat firme norvegiene de transport care au contracte cu armata. Reprezentanţi ai mediilor de afaceri asistă uneori la simulări ale forţelor armate, dar nu participă propriu-zis. Aceasta este o oportunitate pierdută, deoarece sectorul privat ar fi grav afectat de o situaţie de urgenţă, observă FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolae Moga, ministru de Interne 6 zile, a decis să demisioneze

    Aplicaţia 112 are ramificaţii pe pompieri, SMURD, Salvare şi pe poliţie. Ei au nişte terminale în faţă. În momentul în care operatorul primeşte telefonul urgenţă vede unde eşti, în localitatea cutare şi automat îl comută în timpul convorbirii, anunţă dispeceratul Poliţiei, marchează acolo s-a marcat caz cu prioritate maximă. Poliţistul a văzut în faţă ce a discutat operatorul cu victima, adică şi rezumatul respectiv. În momentul în care comuţi spre dispeceratul local, acela vede şi ce s-a discutat înainte, prin notiţele făcute în timp real de către operator, ce s-a făcut în timp real de operatori, vede gradul urgenţei şi are facilitatea instantanee de a vizualiza sectorul acela GSM de unde s-a făcut apelul.

    Ideea este că trebuie să dechizi, să apeşi butonul acela şi să scoţi nenorocirea aceea de sector. Sectorul este felia aceea de pizza, pleacă cu vârful ascuţit din stâlpul GSM şi îi arată operatorului aria pe care o acoperă stâlpul respectiv din interiorul căruia s-a efectuat apelul. În momentul în care noi apelăm, prin mobil pentru o convorbire suntem recepţionaţi de stâlpul GSM. Acel stâlp are între trei şi şase sectoare, fiecare acoperă o zonă, dar împreună acoperăm 360 de grade, în funcţie de putere, dacă e mediu rural sau urban. Operatorul de telefonie mobilă îţi dă acces şi îţi spune că stâlpul respectiv e acea bucăţică de sector, orientată aşa şi care are putere de atâţia kilometri în profunzime”, a explicat deputat USR Ionel-Bogdan Rodeanu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Apărare.

    Acesta spune că problema a apărut în momentul în care poliţistul nu a ştiut să folosească aplicaţia pentru activarea localizării.

    Nicolae Moga a anunţat, marţi, că a informat-o pe Viorica Dăncilă că a ales să se retragă din funcia de ministru de Interne. Nicolae Moga a fost învestit în funcţia de ministru de Interne miercuri, 24 iulie, după ce Carmen Dan a demisionat din funcţie.

    CITIŢI MAI MULT PE MEDIAFAX.RO.

  • Ce cred germanii despre desemnarea Ursulei von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al CE

    Conform sondajului de opinie, 56% dintre alegătorii germani nu cred că Ursula von der Leyen ar fi potrivită pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene. În schimb, 33% dintre cetăţeni sunt de acord cu această nominalizare.

    Decizia privind desemnarea preşedintelui Comisiei Europene ar trebui să aparţină exclusiv Parlamentului European, apreciază 71% dintre germani, în timp ce 21% consideră că iniţiativa nominalizării ar trebui să fie a Consiliului European.

    Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării şi unul dintre liderii Uniunii Creştin-Democrate (CDU, centru-dreapta), a fost propusă marţi de Consiliul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Site-ul Ministerului Apărării, atacat de hackeri, Pentru a rezolva problema, reprezentanţii instituţiei au dispus deconectarea de la reţea

    Aceleaşi surse au mai precizat că informaţiile nu sunt în pericol, iar pentru a fi remediată situaţia, cei din cadrul comandamentului atacurilor cibernetice din cadrul MApN lucrează cu specialiştii de la CERT RO.

    Ministrul Apărării a spus că încă nu au informaţii privind autorii atacului.

    „Este un atac în această zi. Este vorba despre site-ul ministerului. La noi reţelele sunt specializate. Partea publică este fără informaţii clasificate, vă daţi seama. nu există pagube, nu avem probleme. Cred că deja site-ul e funcţional.
    La acest moment, nu, dar în scurt timp o să am informaţii despre cei care au făcut acest lucru. O să încercăm să aflăm cine a stat în spatele acestor atacuri”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leş.

    Surse din Ministerul Apărării, au precizat, pentru MEDIAFAX, că site-ul oficial al instituţiei a fost atacat de hackeri. Pentru a fi remediată situaţia, s-a dispus conectarea de la reţea, însă sunt efectuate în continuare verificări.

    Atunci când este accesată pagina, mesajul afişat este: „Acest site nu poate fi accesat” şi se mai precizează că adresa de IP nu poate fi identificată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Site-ul Ministerului Apărării, atacat de hackeri

    Aceleaşi surse au mai precizat că informaţiile nu sunt în pericol, iar pentru a fi remediată situaţia, cei din cadrul comandamentului atacurilor cibernetice din cadrul MApN lucrează cu specialiştii de la CERT RO.

    Ministrul Apărării a spus că încă nu au informaţii privind autorii atacului.

    „Este un atac în această zi. Este vorba despre site-ul ministerului. La noi reţelele sunt specializate. Partea publică este fără informaţii clasificate, vă daţi seama. nu există pagube, nu avem probleme. Cred că deja site-ul e funcţional. La acest moment, nu, dar în scurt timp o să am informaţii despre cei care au făcut acest lucru. O să încercăm să aflăm cine a stat în spatele acestor atacuri”, a declarat ministrul Apărării, Gabriel Leş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea fabuloasă a individului care s-a prezentat drept ministrul Apărării şi a furat zeci de milioane de euro de la şefi de companii

    Furtul de identitate este o infracţiune destul de des întâlnită, dar care necesită o planificare detaliată şi, de cele mai multe ori, mult timp.
     
    Un individ nu s-a mulţumit însă să preia identitatea unei persoane de rând ci a ales să se dea drept ministrul francez al Apărării.
     
    Povestea a început la finalul lui 2015 şi a durat doi ani pentru ca autorităţile să îşi dea seama de fraudă, scriu cei de la BBC.
     
    Individul, purtând o mască de silicon care imnita chipul ministrului Jean-Yves Le Drian, contacta telefonic sau prin mijloace de comunicare video diverşi lideri de companii. El spunea că are nevoie de bani pentru a elibera jurnalişti ţinuţi prizonieri în Orientul Mijlociu; în condiţiile în care statul nu are dreptul să negocieze cu teroriştii, aşa-zisul ministru cerea ajutorul oamenilor de afaceri.
     
    Deşi mulţi dintre cei contactaţi nu au răspuns pozitiv, infractorul a reuşit totuşi să strângă incredibila sumă de 80 de milioane de euro în cei doi ani în care a fost activ.
     
    Autorităţile franceze au în prezent un suspect principal, aflat deja în custodie, dar evită să spună cu siguranţă că acesta este presupusul ministru.
  • Ministerul Apărării scoate la bătaie 100 de posturi de cercetători, medici şi chimişti, disponibile la Institutul „Cantacuzino”

    Ministerul Apărării anunţă, vineri, a lansat procedura de ocupare, prin concurs, a peste 100 de posturi de cercetători, medici, biologi, biochimişti, farmacişti şi ingineri în cadrul Institutului de Cercetare „Cantacuzino”.

    „Ministerul Apărării Naţionale anunţă demararea procedurilor de ocupare prin concurs a peste 100 de posturi de cercetători, medici, biologi, biochimişti, farmacişti şi ingineri în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Aceste posturi au fost prevăzute în baza strategiei de dezvoltare şi relansare a Institutului, aprobată de la începutul acestui an de ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ministerul Apărării.

    Potrivit sursei citate, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat în coordonarea secretarului de stat Mihai Dan Chirică (şeful Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului), a demarat procedurile de achiziţii şi investiţii, în baza bugetului aprobat în valoare de aproximativ 40 milioane de lei, pentru modernizarea zonelor de producţie şi consolidarea şi reabilitarea infrastructurii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Rusia, ţara oligarhilor miliardari în care o treime din locuitori n-au cu ce să-şi ia două perechi de încălţăminte pe an

    Pasagerii trenurilor germane ultramoderne care gonesc pe lungile rute dintre Moscova şi Sankt Petersburg cu 229 de kilometri pe oră pot gusta din viaţa în stil mare, la propriu, scrie Bloomberg. Pe meniu ei găsesc o jumătate de sticlă de şampanie franţuzească şi o lingură de caviar negru pentru 10.600 de ruble (163 de dolari).
    Probabil că nu iau prea mult în seamă halta Okulovka, prin care trenul trece după ce-a parcurs puţin peste jumătate din călătoria de patru ore. Este un oraş din Novgorod, o regiune în care mai mult de o treime din populaţie nu are apă curentă – iar disparităţile economice frapante nu sunt ceva excepţional în Rusia. Însă focare de nelinişte, ceva rar întâlnit în epoca lui Vladimir Putin, pun în prezent Okulovka şi alte oraşe subdezvoltate din inima Rusiei pe radarul politic al conducătorilor.
    Catalizatorul, binecunoscut în ţări dezvoltate ca SUA, Marea Britanie şi chiar Suedia, este sistemul medical. Doctorii şi alţi membri ai personalului spitalului din regiune au protestat împotriva promisiunilor deşarte ale preşedintelui de a majora salariile şi contra ameninţării cu închiderea clinicilor. Ei sunt încurajaţi de un sindicat nou, susţinut de un important critic al Kremlinului.
    Susţinerea la nivel naţional pentru Putin este stabilă după scăderea dramatică de anul trecut. Gradul său de aprobare este de peste 60%, iar pentru mulţi din Novgorod el este incapabil de a face greşeli. Cu toate acestea, îngrijorarea că păturile tradiţional loiale ale populaţiei se întorc împotriva autorităţilor au sunat alarma la guvern, spun două persoane apropiate administraţiei prezidenţiale.
    Protestele se limitau înainte la marile oraşe. Acum au ajuns în bastioanele lui Putin, în locuri unde promisiunile unei vieţi mai bune sună din ce în ce mai mult ca un ecou vag. Datele statistice federale publicate în martie arată că mai mult de o treime dintre ruşi nu îşi permit să-şi cumpere două perechi de încălţări pe an.
    „Avem totul în Rusia – bogăţii naturale, o populaţie educată“, spune Dmitri Sokolov, un activist de 48 de ani care joacă un rol-cheie în mobilizarea personalului medical nemulţumit din regiunea Novgorod. „Problema este cu conducerea noastră – este putredă. Iar oamenii s-au săturat“.
    În Okulovka, un oraş de 10.000 de locuitori, aproximativ 500 de persoane s-au adunat pentru o demonstraţie pe 16 martie în care au denunţat politica autorităţilor de a „optimiza“ serviciile medicale, un termen înşelător care ascunde reduceri de personal şi suprimarea salariilor pentru medici şi asistente medicale. Pe ştatele de plată ale spitalului local, lucrătorii de pe ambulanţă şi asistentele medicale sunt prezenţi cu venituri lunare de până la 10.000 de ruble. În timp ce protestul la temperaturi scăzute a durat două ore, un concert ţinut în acelaşi timp în casa de cultură a oraşului pentru a comemora cinci ani de la anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina a atras doar o mână de participanţi.
    Yuri Korovin, în vârstă de 60 de ani, este singurul chirurg rămas la spitalul Okulovka, unde serviciile sunt ameninţate deoarece autorităţile se concentrează pe susţinerea spitalului din oraşul mai mare Boroviki. Până în anul trecut au lucrat acolo patru chirurgi, dar trei au renunţat, dintre care doi au plecat în martie pentru salarii mai bune în regiunea vecină Leningrad.
    „Intru şi-o întreb pe asistentă: «Ce medicamente avem?». Ea răspunde: «Nimic!», a povestit Korovin pe 5 aprilie într-o cameră de hotel din Okulovka, unde se adună activişti. „Pacienţii trebuie să-şi aducă propria lenjerie de pat.“ La sfârşitul anului trecut, deoarece nu există echipament pentru endoscopii, Korovin a trebuit să deschidă cu bisturiul un pacient pentru a opri o sângerare în stomac.
    Okulovka nu este un caz izolat. În ianuarie, 200 de persoane au protestat împotriva reducerii personalului din serviciile de sănătate din Şimsk, un oraş cu 3.500 de locuitori tot din regiunea Novgorod. În Saratov, un oraş din sud-vestul Rusiei, localnicii au organizat un miting în luna februarie împotriva închiderii unui spital pentru copii. Planurile de a duce gunoiul Moscovei în regiunile învecinate au provocat, de asemenea, demonstraţii.
    În afară de Okulovka, în atenţia de activist a lui Sokolov a intrat o clinică ce riscă să fie închisă dintr-o mică localitate numită Moşenskoie, aflată la aproape 90 de kilometri pe drumuri periculoase de Okulovka. Sokolov, care îşi câştigă traiul vânzând sobe, spune că convorbirile sale sunt monitorizate de autorităţi. În cursul unei vizite la clinică, luna trecută, un ofiţer de securitate al autorităţii de sănătate l-a aşteptat pentru a-l împiedica să intre.
    Pe 1 martie, programul nonstop al clinicii a fost suspendat, ceea ce înseamnă că pacienţii nu mai pot rămâne peste noapte. Clinica funcţionează acum între orele 8:30 şi 17:00. Acest lucru îi obligă pe  locuitorii din Moşenskoie să se ducă la Boroviki, centrul regional aflat la 50 de kilometri distanţă, în caz de urgenţă, spune Elena Serebriakova. În vârstă de 43 de ani, ea este angajată a companiei de electricitate şi s-a alăturat echipei lui Sokolov în eforturile de a atrage cadrele medicale din Moşenskoie în Alianţa Doctorilor.
    Transportul public este rar. Există doar un autobuz pe zi între cele două localităţi. Iar în Moşenskoie a rămas o singură ambulanţă, care trebuie să acopere o zonă cu 6.500 de locuitori. Înainte erau patru, conform alianţei.
    Persoanele care suferă cel mai mult din cauza acestor schimbări sunt oameni ca Valentin Fetodov, un bărbat de 71 de ani lovit de o boală rară de piele. Acum el trebuie să cheltuiască 1.600 de ruble din pensia lunară de 12.000 de ruble pe taxi de fiecare dată când trebuie să fie consultat de un specialist în Veliki Novgorod, capitala regiunii. Trăgând cracul pantalonului pentru a arăta reporterilor pielea roşie şi solzoasă, el spune că trebuie să plătească şi pentru medicamente. Întrebat dacă crede că protestele ar putea schimba lucrurile, el spune: „Nu are rost. Nu mai cred în nimic“.
    Rusia este o ţară cu 100 de miliardari, însă 13% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei dacă sunt avute în vedere standardele naţionale. Procentul este dublu în funcţie de  normele internaţionale. Cu toată forţa sa militară etalată şi cu tot statutul de exportator mondial de energie, economia Rusiei este mai mică decât a Italiei sau a Canadei.
    Putin s-a angajat să reducă la jumătate rata sărăciei în următorii şase ani când şi-a făcut campania pentru cel de-al doilea mandat prezidenţial, anul trecut. Însă pentru că atenţia şi resursele Kremlinului se îndreaptă acum spre protejarea profiturilor de  miliarde de dolari din petrol, de teama noilor sancţiuni occidentale, prea puţin se îndreaptă şi spre cetăţenii obişnuiţi. Nu ajută cu nimic faptul că creşterea anuală a Produsului Intern Brut abia dacă depăşeşte 2% din 2013 încoace.
    „Timp de 15 ani, veniturile populaţiei au crescut, dar de cinci ani lucrurile merg în direcţia opusă“, spune Denis Volkov, analist la agenţia independentă de cercetare a pieţei  Levada din Moscova. „Viaţa ruşilor de rând se înrăutăţeşte şi nu mai există speranţă pentru viitor. O să ajungem ca Venezuela? Nu. Dar tot mai mulţi oameni se plâng.
    Potrivit Fundaţiei pentru Opinie Publică, intenţiile de vot pentru Putin au scăzut la 45% la jumătatea anului 2018, de la 74% în 2015, şi au rămas de atunci la acelaşi nivel. Mandatul preşedintelui expiră în 2024.
    Guvernatorul Novgorodului, Andrei Nikitin, face parte dintr-o nouă recoltă de tehnocraţi loiali lui Putin, trimişi în teritoriu de Kremlin pentru a îmbunătăţi serviciile şi a reduce nemulţumirea. El spune că problemele regiunii cu asistenţa medicală au fost cronice.
    „Înţelegem această problemă şi ştim că nu poate fi rezolvată fără echilibrarea bugetelor sistemului medical“, a declarat Nikitin la telefon pe 7 mai. „Asta facem noi acum. Aceasta înseamnă că suntem obligaţi să adoptăm măsuri care nu sunt dintre cele mai populare. Însă scopul final este de a face serviciile medicale cât mai accesibile.
    Rusia cheltuie aproximativ 3% din PIB pentru sănătate, o treime din nivelul ţărilor vest-europene, iar cheltuielile au scăzut în termeni ajustaţi la inflaţie în ultimii şase ani. În martie, însă, Nikitin a anunţat o finanţare de 2 miliarde de ruble pentru modernizarea unui spital din Valdai, o zonă din Novgorod unde Putin şi asociaţii săi au proprietăţi.
    Între timp, în Moşenskoie, pensionara Galina Emilianova se plânge că se înrăutăţeşte constant calitatea serviciilor medicale. Sora ei de 73 de ani a fost operată în septembrie anul trecut de apendicită, dar după câteva zile chirurgii au trebuit să o opereze din nou, iar recent încă o dată, pentru a treia oară în şase luni.Emilianova, în vârstă de 65 de ani, locuieşte împreună cu soţul ei bolnav într-un apartament municipal, care nu este branşat la apă caldă, la gaze sau la canalizare. Pentru a avea acces la reţeaua de apă rece, acum câţiva ani, spune ea, a trebuit să ia un împrumut de 30.000 de ruble, echivalentul unei pensii pe două luni.
    „Autorităţilor nu le pasă“, spune ea. „Ei pot merge la spitale de elită, au bani şi maşini. Ei pot merge oriunde doresc. Dar unde ne putem duce noi,  oamenii obişnuiţi? Totuşi, Emilianova nu dă vina pe Putin pentru situaţia ei. „Îmi place preşedintele, desigur. Am votat pentru el. Doar că are oameni răi care lucrează pentru el. Nu-i poate controla pe toţi.“
    Liderul opoziţiei, Aleksei Navalni, speră să obţină capital politic cu campania sa de a scoate în evidenţă promisiunile neîndeplinite ale lui Putin din 2012 încoace de a majora până în 2018 salariile a 8 milioane de salariaţi din sistemul de sănătate şi învăţământ în conformitate cu o formulă legată de veniturile medii regionale.
    El s-a aliat cu sindicatul Alianţei Medicilor, condus de Anastasia Vasilieva, un oftalmolog din Moscova care de la sfârşitul lunii august a înfiinţat peste 20 de filiale regionale. Aproximativ 10.000 de persoane din întreaga Rusie s-au înregistrat online la Fondul Anticorupţie al lui Navalni pentru a solicita aducerea cazurilor lor în atenţia autorităţilor. Majoritatea solicitanţilor au cerut să rămână anonimi.
    Frica este principala problemă, spune Vasilieva. La o vizită a activistului local Sokolov la spitalul Okulovka, securitatea a ajuns în 15 minute şi a sunat la poliţie. „Autorităţile mizează pe intimidare“, spune ea. „Angajaţii din spitale şi clinici se tem că vor fi concediaţi şi vor rămâne fără ultimele mijloace de subzistenţă.“
    Însă tot mai mulţi oameni îşi depăşesc reţinerile. În decembrie, când spitalul din Okulovka a anunţat că elimină unul dintre cele trei echipaje de ambulanţă, Sokolov spune că a strâns în mai puţin de o zi 400 de semnături pentru o petiţie care se opunea deciziei.
    Personalul medical care face parte din sindicat protestează regulat, muncind doar atât cât prevede regulamentul, o alternativă la grevă.
    Oleg Andrianov, în vârstă de 68 de ani, fost poliţist şi pompier, a trimis scrisori de protest pentru reducerile din sănătate şi susţine acţiunea. Sub un poster electoral înfăţişând o familie tânără, zâmbitoare, îmbrăcată în costume tradiţionale ţărăneşti într-un lan de grâu, stau cuvintele: „Rusia Unită împreună cu preşedintele“, referindu-se la partidul de guvernământ şi la Putin.
    „Rusia Unită împreună cu preşedintele – împotriva poporului“, spune Andrianov, arătând spre afiş.  „Realitatea asta este.“
    Forbes a calculat că aproape 100 de miliardari ruşi deţin o avere cumulată mai mare decât toate economiile populaţiei. Potrivit Credit Suisse, 89% din avuţia ţării este în mâinile celor mai bogaţi zece ruşi. Iar bogaţii devin şi mai bogaţi. Averile celor mai avuţi 23 de oligarhi au crescut cu peste 20 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an.