BusinessMagazin

Tag: americani

  • În timp ce rata şomajului din SUA este aproape să atingă 20% din cauza restricţiilor impuse de pandemie, averea miliardarilor americani a crescut cu 568 de miliarde de dolari

    Miliardarii americani au devenit cu 568 de miliarde de dolari mai bogaţi în ultimele trei luni, potrivit unui raport publicat joi de Institutul pentru Studii Politice din SUA, scrie CNN.

    Averea totală a miliardarilor americani a ajuns astfel la 3,5 trilioane de dolari, cu 19% mai mult decât datele înregistrate înainte de pandemie. Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a înregistrat o creştere de 36,2 miliarde de dolari de la mijlocul lunii martie până în prezent.

    De atunci, şi-au depus actele de şomaj aproape 43 de milioane de oameni. Muncitorii cu venituri mici, în special cei din sectorul de servicii şi din industria turismului, au fost loviţi extrem de puternic de criza generată de coronavirus. În consecinţă, experţii sunt de părere că inegalităţile de venit vor creşte într-un ritm tot mai accelerat în lunile următoare.

     În condiţiile de faţă, averea miliardarilor americani a crescut datorită recuperării miraculoase a pieţei de capital, care a fost ajutată masiv de măsurile lansate de Rezerva Federală a Statelor Unite.

    Marile companii din segmentul tech, spre deosebire de marea majoritate a firmelor americane, au avut de câştigat de pe urma crizei. De exemplu, acţiunile din cadrul Amazon au crescut cu 47% de la mijlocul lunii martie încoace. În aceeaşi perioadă, averea lui Mark Zuckerberg – CEO-ul şi cofondatorul Facebook – a crescut cu 30,1 miliarde de dolari.

     

  • Donald Trump vrea să retragă 9.500 de militari americani din Germania până în luna septembrie a acestui an

    Guvernul german nu a fost înştiinţat oficial de SUA despre planul lui Trump şi până acum a aflat doar despre chestiunile din rapoartele mass-media, a declarat sâmbătă un oficial guvernamental german, refuzând să comenteze în continuare.

    În Germania se află permanent 34.500 de militari americani, dar numărul personalului militar al SUA poate atinge nivelul de 52.000 prin rotaţii ori în timpul exerciţiilor. Potrivit

    Decizia de a retrage mai mult de un sfert din trupele americane din Germania vine după ani de tensiune între SUA şi cancelarul Angela Merkel ca urmare a cheltuielilor militare suportate de Germania. Schimbarea a fost discutată în cadrul administraţiei Trump încă din septembrie anul trecut şi reflectă creşterile cheltuielilor militare ale aliaţilor din SUA care permit astfel de reduceri, au anunţat surse anonime.

    „Aceste planuri demonstrează încă o dată că administraţia Trump neglijează un element central al conducerii: implicarea partenerilor de alianţă în procesul de luare a deciziilor”, a declarat Johann Wadephul. Angela Merkel, într-o declaraţie prin e-mail sâmbătă a declarat: „Pentru noi, europenii, aceasta este încă o chemare de trezire pentru a ne lua destinul în ceea ce priveşte politica de securitate mai decisiv în propriile noastre mâini.”

     

  • Bulină cu bulină

    Acesta a decis să decupeze atent fiecare dintre cele 88 de buline din copia cu autograf a tabloului „L-Isoleucine T-Butyl Ester” şi să le pună în vânzare pentru suma de 480 de dolari bucata, după care a scos la licitaţie online şi hârtia rămasă din tablou, care s-a adjudecat pentru suma de 260.000 de dolari. Demersul MSCHF s-a dorit a fi, printre altele, un protest împotriva aşa-numitei deţineri „fracţionate” de opere de artă,  care presupune cumpărarea unei lucrări în comun de câţiva oameni, ceea ce duce preţurile mult prea sus pentru alţii care
    şi-ar dori şi ei lucrarea respectivă.

  • Mâna Chinei se strânge în jurul Hong Kong-ului: Cu mii de oameni pe stradă şi cu americanii care avertizează că decizia anulează autonomia regiunii, planurile Beijing-ului sperie investitorii şi anunţă sfârşitul ambiţiilor de hub financiar global

    China a probat în mod oficial un plan prin care impune o legislaţie de securitate naţională în Hong Kong, în ciuda avertismentului lansat de american, conform căruia o astfel de iniţiativă demonstrează sfârşitul autonomiei oraşului faţă de Beijing, potrivit FT.

    Decizia vine la o zi după ce Mike Pompeo, secretarul de stat american, a lansat un răspuns din partea administraţiei Trump referitor la criza din Hong Kong.

    Deşi China susţine că legislaţia este gândită pentru a combate „subminarea puterii statului, terorismul sau interferenţa ţărilor străine ori a influenţelor externe” în Hong Kong, observatorii internaţionali se tem că această decizie ar putea speria investitorii şi ar pune în pericol poziţia oraşului ca hub financiar global.

    „Noi mereu am respins mentalitatea de tip război rece şi aşa-numita decuplare, care nu este bună pentru nimeni”, a răspuns premierul chinez Li Keqiang în faţa jurnaliştilor, când a fost întrebat de tensiunile cu Statele Unite.

    Congresul Naţional al Poporului din China a aprobat planul cu 2.878 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi şase abţineri.

    Ce înseamnă legea

    Dacă va fi aplicată, această lege reprezintă primul moment în care Beijingul introduce o lege în codul penal al Hong Kong-ului, trecând peste legislativul oraşului.

    Decizia Chinei a readus protestele masive pe străzile Hong Kong-ului, sute de oameni fiind arestaţi miercuri în districtul de business al oraşului .

    Taiwan-ul a denunţat mutarea Chinei şi a declarat că îi va ajuta pe oamenii din Hong Kong care vor să se refugieze. Preşedintele Tsai Ing-wen i-a asigurat pe cetăţenii oraşului că guvernul ei a pregătit un proiect special prin care asigură sprijin financiar şi asistenţă în obţinerea unei locuinţe şi a unui loc de muncă.

    „Întreb Taiwan-ul, atât guvernul cât şi populaţia, stă akături de oamenii din Hong Kong pentru a sprijini valorile democratice universale”, a spus Tsai într-o declaraţie.

    De asemenea, oficialii din Japonia s-au declarat „îngrijoraţi” cu privire la situaţie, susţinând că pun „mare importanţă pe susţinerea unui sistem liber şi deschis” şi că vor colabora cu alte ţări pentru a veni cu un răspuns în faţa crizei.

    De ce este economia Hong Kong-ului în pericol

    O lege americană votată anul trecut prevede condiţia autonomiei pentru ca Hong Kong-ul să profite de un regim comercial favorabil cu SUA. Până acum, oraşului nu i-au fost aplicate tarifele comerciale pe care Statele Unite le-a aplicat în cazul comerţului cu China.

    Comerţul dintre Hong Kong şi Statele Unite ar putea fi afectat considerabil dacă americanii impun tarife comerciale.

    Comerţul total de bunuri şi servicii dintre SUA şi Hong Kong s-a ridicat la peste 66 miliarde dolari în 2018, dintre care exporturile americanilor au reprezentat 50,1 miliarde dolari, iar exporturile Hong Kong-ului s-au ridicat la 16,8 miliarde dolari, potrivit datelor oficiale citate de CNBC.

     Hong Kong a fost a treia cea mai mare piaţă a americanilor pentru exporturile de vin, a patra piaţă pentru exporturile de carne de vită şi a şaptea piaţă pentru produse agricole în 2018, conform departamentului pentru comerţ şi industrie al Hong Kong-ului.

    Printre principalele bunuri importate de americani se numără utilaje şi materiale plastice.

    „Restricţionarea vânzării de tehnologii sensibile dinspre americani spre firmele din Hong Kong reprezintă unul dintre principalele riscuri în cazul în care oraşul îşi pierde statutul special”, a explicat Mark Williams, economist-şef pentru regiunea Asiei în cadrul Capital Economics.

    Cum sunt afectate companiile

    Sunt peste 1.300 de companii americane care operează în Hong Kong, în timp ce 85.000 de americani trăiesc în oraş, conform datelor Departamentului de Stat american.

    Mutarea Chinei ar putea afecta modul în care este perceput Hong Kong-ul în ochii investitorilor internaţionali, întrucât nu ar mai fi un loc autonom, atractiv pentru business.

    „Sondajele recente derulate de Camera de Comerţ Americană arată că firmele americane deja plănuiesc să reducă investiţiile în oraş. Mare parte din succesul Hong Kong-ului se bazează pe abilitatea de a atrage investitori, care se bucură de productivitatea dividendelor generată de faptul că oraşul găzduieşte firme competitive pe plan internaţional”, au transmis economiştii Capital Economics.

    Într-o declaraţie publicată săptămâna aceasta, Camera de Comerţ Americană a anunţat că autonomia Hong Kong-ului sub sistemul „o ţară, două sisteme” a reprezentat unul dintre principalele avantaje în formarea unei economii transparente.

    „Ar fi o greşeală enormă din mai multe puncte de vedere să pui în pericol statutul special al Hong Kong-ului, acesta fiind fundamental pentru rolul său de hub financiar internaţional şi pentru poziţionarea ca destinaţie atractivă de investiţii”, a scris Camera de Comerţ Americană, cerându-i administraţiei Trump să lucreze înspre o relaţie pozitivă cu Hong Kong-ul.

  • Incă un lanţ uriaş de magazine cu peste 800 de unitaţi pierde lupta şi se apropie de FALIMENT

    Jc Penney, unul dintre cei mai mari retaileri americani, şi-a cerut insolvenţa după ani de  în care afacerile au scăzut, a înregistrat datorii şi planurile de schimbare au eşuat, scrie Blommberg.

    Compania a fost fondată de James Cash Penney în anul 1902, J.C. Penney avea 846 de magazine în 49 de state din Amrica şi Puerto Rico. Preţul acţiunilor companiei era în jurul a 87 de dolari în 2007, în timp ce acum o acţiune a companiei se vinde cu 1 cent.

    Unele dintre magazinele lanţului vor fi închise permanent, iar compania ar putea fi scoasă la vânzare, au anunţat reprezentanţii companiei JC Penney într-un comunicat.

    Această decizie, a venit ca urmare a şocului brusc cauzat de focarul de coronavirus, dar şi a ultimilor ani în care compania a înregistrat un declin continuu şi o serie de datorii.

    Compania a declarat că datorează aproximativ 8 miliarde de dolari la peste 100.000 de creditori, iar planul de restructurare urmăreşte reducerea totalului cu „câteva miliarde de dolari”. Acesta va explora alternative strategice, inclusiv vânzarea de active, ca o condiţie a acordului de finanţare.

     

  • Nu se dau bătuţi

    Cum tornadele se manifestă în special între aprilie şi iunie, nu toţi americanii vor sta acasă. Unii nu vor mai merge în grup şi vor pleca la vânătoare doar pe plan local, dotaţi cu ceea ce le trebuie ca să evite apropierea de alţi oameni. Alţii vor călători ceva mai departe pentru câteva zile, dar singuri ori în grupuri mici. Mai dificilă  este situaţia pentru firmele care organizează excursii de grup pe urmele furtunilor, care deja au fost nevoite să anuleze unele dintre excursii din cauza măsurilor impuse pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, acestea sperând că vor putea să ducă totuşi turişti la tornade, chiar dacă ceva mai târziu ca de obicei.

  • 95% dintre români deţin propria locuinţă, ceea ce reprezintă principalul activ al lor în această nouă criză. Să nu îi invidiaţi deloc pe americani sau nemţi pentru salariile lor.

    Am pornit de la o statistică a BNR privind averea netă a populaţiei, care pentru români era de 22.000 de dolari la finalul anului 2018, din care 78% însemnau active imobiliare (pentru statistică, BNR a calculat o avere netă de 2.023 miliarde de lei, adică
    430 miliarde dolari).
    Averea netă a unui american era de 332.110 dolari, din care cea mai mare parte o reprezintă investiţii în acţiuni sau alte titluri financiare.
    În România, cele mai bogate 10% gospodării deţin 60% din avuţie, în timp ce în America primii 10% deţin 74% din avuţie, iar ceea ce este mai interesant este că 1% din cei mai bogaţi americani deţin 30% din avuţia totală.
    Deşi fiecare american, pe medie, este de 10 ori mai bogat decât un român, egalitatea distribuţiei bogăţiei este mai bună în România.
    În timp ce românii deţin proprietăţi imobiliare, americanii deţin acţiuni sau titluri financiare. Această putere de a deţine propria casă îi face pe români să fie mult mai confortabili în aceste vremuri de criză atât în privinţa prezentului, cât şi a viitorului.
    Faptul că 95% dintre români deţin o proprietate imobiliară, cel mai ridicat nivel din Europa, este şi principalul activ al românilor, nu al României, în această criză.
    Având în vedere că românii deţin proprietatea în care stau, chiar şi cei cu un credit imobiliar, românii vor traversa mai bine această criză.
    Chiar dacă o parte dintre români îşi vor pierde jobul (prima estimare indică 1 milion de români pe o perioadă cuprinsă între câteva luni şi 2-3 ani), faptul că deţin proprietatea în care locuiesc reprezintă ceva extraordinar.
    Asta ca să nu mai vorbim de faptul că şi părinţii, şi bunicii lor deţin câte o proprietate.
    În America, această criză va crea cea mai mare dramă, peste cea din 1929-1933. Joi seara, 23 aprilie 2020, când scriu acest articol, în America sunt deja 26 de milioane de şomeri, o cifră şocantă inclusiv pentru cel mai pesimist analist.
    Doar jumătate dintre americani, cei mai bogaţi, deţin locuinţa unde stau, iar restul stau cu chirie. Pierderea jobului şi mai ales criza de pe piaţa muncii îi vor arunca pur şi simplu în stradă, pentru că acolo „land lord-ul” nu stă la discuţie.


    Conform unui articol din Wall Street Journal, cel mai mare ziar economic american, cea mai mare temere a angajaţilor americani este că îşi pierd jobul, ceea ce înseamnă că nu-şi mai pot plăti chiria, şi apoi nu mai au acces la asigurările sociale, care, dacă le-ar plăti într-o stare de urgenţă, i-ar ruina pur şi simplu.
    Donald Trump a promis că trimite fiecărui american un cec de
    1.200 de dolari ca să treacă prin această perioadă de două luni, când economia este închisă, dar suma este insuficientă în realitate: chiria poate ajunge la 500-700 de dolari, iar dacă mai pui asigurarea de sănătate pentru tine şi familie, pur şi simplu un american nu mai rămâne cu nimic.
    Mulţi se întreabă cum pot trăi o treime din angajaţii din România din sectorul privat care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, de
    1.200 de lei (250 de euro sau 300 de dolari), plus celebrele bonuri de masă şi o primă de 200-300 de lei de două ori pe an.
    Răspunsul este că majoritatea acestor angajaţi deţin locuinţa în care stau şi nu mai trebuie să plătească chirie, deci toţi banii pe care îi câştigă sunt ai lor, mai ales că sistemul de sănătate şi educaţie este gratis.
    Această nouă criză va aduce scăderea veniturilor pentru mulţi angajaţi, mergând până la pierderea locului de muncă, dar faptul că toţi aceştia au unde să locuiască, reprezintă cel mai puternic câştig al capitalismului după 1990 pentru populaţia României.
    Programul Prima casă, apărut în 2009, a fost extraordinar şi a dat posibilitatea câtorva sute de mii de români să aibă acces la o locuinţă la un cost care poate fi plătit.
    Cu toţii îi invidiem pe nemţi, dar în Germania numai 55% deţin o proprietate. În Berlin 70% din locuitori stau cu chirie, ceea ce nu este chiar un activ.
    Dacă îţi pierzi jobul şi nu ai economii suficiente, eşti aruncat în stradă.
    Înainte de criză, noua generaţie spunea că achiziţia unei locuinţe nu reprezintă o prioritate, aşa cum a fost pentru părinţii şi bunicii lor.
    Ar putea ca acum să-şi schimbe părerea şi să se uite cu atenţie la ce moştenire vor primi. 

  • Ţara în care oamenii cheltuie pe mâncare aruncată mai mult decât pe utilităţ iar fermierii aruncă tone de alimente

    Un studiu coordonat de Zach Conrad, reprezentant al departamentului de Ştiinţele Sănătăţii din cadrul William & Mary University, Virginia, SUA, arată că un american obişnuit consumă zilnic doar 59% din mâncarea pe care o cumpără, restul de 41% fiind aruncată la gunoi, scrie Daily Mail. Echivalentul în bani al mâncării aruncate este de 3,62 dolari, triplu faţă de preţul reieşit în 2008 ani în urma unui studiu similar.

    Astfel, pe parcursul unui an un american obişnuit cheltuie peste 1.300 de dolari pe mâncare irosită, adică mai mult decât cheltuie pe gaze, haine noi, încălzire şi electricitate sau pe taxele de proprietate. Studiul a fost realizat pe un eşantion de aproape 40.000 de persoane, dintre care 80% erau americani non-hispanici, 65% dintre ei având un raport venit / sărăcie de cel puţin 2 , ceea ce înseamnă că au câştigat cel puţin două ori mai mult decât ar fi pragul de venit pentru a fi considerat „sărac”.

    De asemenea, studiul a arătat că şi beneficiile nutritive ale alimentelor consumate în rândul americanilor sunt scăzute. Doar unul din zece americani a consumat cantitatea recomandată de fructe şi legume şi între 60 şi 70% dintre americani au depăşit porţiile zilnice recomandate pentru zahăr şi grăsimi saturate.

    Un raport recent al Asociaţiei Internaţionale a Alimentelor Lactate a arătat că fermierii americani aruncau peste 3,7 milioane de litri de lapte proaspăt pe zi, de teamă să nu se strice. Fermele individuale de pui distrug până la 750.000 de ouă proaspete pe săptămână, care nu mai pot fi expediate în magazine. În Idaho, unii fermieri au fost nevoiţi să arunce peste 500.000 de cartofi pe care nu au reuşit să-i livreze în lanţurile de aprovizionare.

  • Ipocrizie de oameni bogati: de la celebrităţi bogate care îi îndeamnă pe oameni să stea acasă din casele lor luxoase sau de pe iahturi, la cei care s-au testat de COVID înaintea tuturor

    Clipurile în care celebrităţi bogate îndeamnă din casele lor luxoase, din ranch-uri uriaşe sau din izolarea pe iahturi oamenii să stea acasă sunt ipocrite pentru unii. Financial Times a scris despre acest lucru, la fel şi The Guardian. Sunt ziare puternice, cu public fidel şi numeros. The New York Times a făcut un studiu în SUA, o economie unde inegalitatea este la ea acasă, în care se arată că „a sta acasă în timpul coronavirusului este un lux”.

    Bogaţii şi-au permis să se retragă mai devreme – limitându-şi astfel expunerea la virusul care provoacă pandemia – decât oamenii de rând, obligaţi să rămână activi mai mult timp pentru a-şi câştiga traiul. Ziarul a tras această concluzie pe baza datelor privind locaţia persoanelor furnizate de serviciile de telefonie mobilă.

    De asemenea, oamenii cu bani şi-au permis să se testeze de COVID din timp. Asupra acestui lucru atrage atenţia The Atlantic. Tot în SUA, când testul pentru SARS-CoV-2 al jucătorului vedetă de baschet Rudy Gobert a ieşit pozitiv, s-a simţit un scurt moment de panică naţională. Mijlocaşul clubului de baschet Utah Jazz a fost în contact strâns cu coechipierii, personalul şi fanii care căutau autografe.

    Atinsese mânerele uşilor, mingiile, microfoanele, dispozitivele de înregistrat – ar fi putut transmite virusul la sute de oameni. Asociaţia Naţională de Baschet (NBA) a acţionat agresiv. După doar câteva ore, statul Oklahoma testase deja 58 de jucători şi membri ai personalului de la Utah Jazz şi Oklahoma City Thunder. Jucătorilor de la Raptors din Toronto, care au jucat cu Jazz cu două zile înainte, li s-au făcut şi lor teste, din precauţie.

    Unul dintre coechipierii lui Gobert, Donovan Mitchell, a fost găsit pozitiv. Restul testelor au fost negative. NBA a suspendat totuşi sezonul. Acţiunea rapidă a contrastat puternic cu răspunsul la nivel de stat. Spre exemplu, în perioada 6 – 12 martie, statul Alabama – care a anunţat primul caz confirmat de COVID-19 – a efectuat doar 12 teste. În Oklahoma, Utah Jazz a consumat 20% din întregul stoc de kiturilor de testare ale statului.

    „Oamenii vor să vorbească despre acest virus ca despre un agent patogen care nu face discriminare, dar nu este chiar aşa”, spune Ashwin Vasan, profesor de sănătate publică la Universitatea Columbia. „Virusul atacă direct prin fisurile societăţii noastre.”

    În Financial Times, Angus Deaton, autor alături de Anne Case al cărţii „Moarte şi disperare şi viitorul capitalismului”, scrie că oamenii din păturile superioare ale societăţii sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 pare că oferă o excepţie de la regulă – este o infecţie care nu-i iartă pe liderii mondiali, pe politicienii de rang înalt sau chiar pe membrii caselor regale şi nici pe celebrităţi.

    Pe măsură ce bursele de acţiuni se prăbuşesc, boala loveşte la fel de feroce portofelele precum atacă plămânii. Companiile din industria farma lucrează din greu pentru a dezvolta teste, pe care le vor furniza gratuit, şi investesc în dezvoltarea rapidă a unui vaccin. În SUA, o industrie scumpă arată lumii un chip mai blând. În Marea Britanie, un sistem naţional de sănătate cronic subfinanţat se confruntă cu un tsunami de cazuri de îmbolnăviri şi decese. Poate că pandemia de COVID-19 va inversa inegalitatea crescândă din ultimele decenii. Dacă da, este puţin probabil ca aceste efecte ale virusului să dureze. Istoria arată că în epidemiile anterioare, în fazele incipiente, când bolile sunt noi sau slab înţelese, cei bogaţi şi puternici nu sunt scutiţi.

    Cu timpul, situaţia se schimbă. În Anglia modernă timpurie, ciuma şi bolile epidemice erau încă un flagel frecvent. Speranţa de viaţă a fluctuat sălbatic, scăzând brusc atunci când variola sau ciuma cuprindea ţara. Speranţa de viaţă la naştere era aceeaşi în 1800 ca în 1550. În cea mai mare parte a timpului, aristocraţia nu s-a descurcat mai bine; ducii şi familiile lor bogate trăiau la fel de mult (sau de puţin) ca lucrătorii, slujitorii sau iobagii. Nimeni, bogat sau sărac, nu a înţeles cum să evite ciuma şi nici cum să se protejeze de variolă.

    O schimbare esenţială a venit odată cu variolizarea – o formă incipientă de imunizare împotriva variolei – şi mai târziu cu vaccinarea. Inocularea s-a extins printre păturile sociale, dar începând cu familia regală. A ajuns la mulţime mult mai târziu şi mai lent. Ducii au început să trăiască mai mult în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, dar creşterea longevităţii generale nu s-a manifestat serios până în anii 1850. Cei bogaţi şi puternici s-au descurcat mai bine, odată ce şi-au dat seama ce să facă – sau după ce cineva şi-a dat seama pentru ei. De atunci, sănătatea mai bună a celor avuţi este documentată anecdotic şi în statisticile naţionale, fie ele şi înscrise în piatră.

    Pietrele funerare dintr-un cimitir din Glasgow sunt mai mari şi mai ostentative atunci când datele arată că defunctul a ajuns la bătrâneţe. În ultimii ani, pe măsură ce speranţa de viaţă la nivel naţional s-a apropiat de stagnare, mortalitatea în Anglia a crescut în zonele mai defavorizate din nord şi a scăzut în sud-estul mai activ economic. Americanii zilelor noastre aflaţi în al patrulea deceniu de viaţă trăiesc mai mult cu 15 ani dacă declaraţiile lor fiscale arată că au un venit din top 1% comparativ cu cei 1% de la nivelul cel mai de jos al societăţii. Începând cu mijlocul anilor 1990, decalajul educaţional în ceea ce priveşte vârsta morţii s-a lărgit. Numărul celor care „mor din disperare” – prin sinucidere, supradozaj de droguri şi boli hepatice cauzate de alcool – s-a ridicat în SUA de la 65.000 în 1995 la 150.000 în 2018, sprijinit de utilizarea la scară largă şi de abuzul de OxyContin şi alţi opioizi.

    Aproape toată creşterea a fost în rândul americanilor mai puţin educaţi. O diplomă universitară de patru ani a reprezentat un certificat de exceptare aproape infailibil. În aceeaşi perioadă, de creşterea de şase ori a preţurilor acţiunilor, măsurată prin evoluţia S&P 500, au beneficiat în mod disproporţionat americanii mai înstăriţi, care sunt mai susceptibili să deţină acţiuni, direct sau prin planurile de pensie. Între timp, câştigul mediu pe oră pentru salariaţii obişnuiţi, ajustat la inflaţie, abia dacă depăşeşte nivelul anilor ’70.

    Va inversa aceste tendinţe pandemia de COVID-19? Datele sunt disponibile doar parţial. Testarea în SUA şi Marea Britanie a fost extrem de inadecvată. Poate că virusul este astăzi cum au fost variola sau ciuma bubonică din Europa înainte ca aceste boli să fie bine înţelese şi tratabile. Acest virus este nou, nimeni nu are imunitate şi, în afară de autoizolare, oamenii de azi sunt la fel de neputincioşi ca oraşul italian Pistoia în anii 1630-31, când autorităţile au blocat porţile împotriva ciumei şi au expulzat străinii.

    Desigur, comercianţii săi pofticioşi după bani au insistat pe o deschidere temporară pentru toţi cei de veneau acolo pentru a facilita exportul vinului. Unii directori de firme fac astăzi presiuni mari pentru un sfârşit prematur al distanţării sociale. Dar 400 de ani au făcut o diferenţă. ARN-ul coronavirusului a fost decodificat rapid – nu va trebui să aşteptăm secole pentru un vaccin sau un tratament. Cu toate acestea, şansele sunt ca, odată ce vom şti să controlăm virusul, nu toată lumea va beneficia în egală măsură de succes.

    Odată ce pandemia se va termina, scenariul cinic este ca producătorii farma şi spitalele din SUA să devină mai puternici şi mai bogaţi ca niciodată până acum. Sau poate că nu. Dacă americanii vor fi indignaţi de costurile tratamentului sau de un tratament preferenţial pentru doar câţiva, ei cel puţin ar putea să solicite ca asistenţa medicală să ajungă sub controlul comunităţii. În Marea Britanie, indignarea privind pagubele produse NHS, sistemul naţional de sănătate, de anii de restructurare a serviciilor pentru a spori eficienţa va îngreuna subfinanţarea serviciului – cel puţin pentru un timp.

  • Ce fac americanii cu banii primiţi gratis de la stat: Cumpără mâncare, combustibil şi îşi plătesc datoriile acumulate de când a început criza

    Americanii au început să primească cecurile cu bani de la stat – care se ridică până la 1.200 dolari – iar datele arată că aceştia aveau nevoie de bani pentru a-şi acoperi nevoile zilnice

    Datele agregate de banca digitală Current arată că cetăţenii care beneficiază de aceste plăţi au cheltuit în ultimele cinci zile 16% din bani pe mâncare, inclusiv livrări, încă 9% pe alimente din supermarket şi 10% pe combustibil, potrivit CNBC.

    „Este clar că mâncarea reprezintă o problemă, iar oamenii se chinuie. Ei doar încearcă să supravieţuiască şi cred că acesta a fost şi scopul stimulului”, a spus Stuart Sopp, CEO-ul băncii digitale Current.

    Aceste cifre arată modul în care americanii vor folosi banii primiţi de la guvern, în contextul în care pandemia a închis multe businessuri şi a lăsat milioane de oameni fără loc de muncă.

    Legislaţia aprobată de Congeres la finalul lunii martie prevede o plată singulară de până la 1.200 de dolari pentru a-i ajuta pe aceştia să traverseze criza economică generată de pandemie.

    Trezoreria americană a anunţat săptămâna aceasta că zeci de milioane de americani vor beneficia de astfel de plăţi până miercuri.

    Conform datelor Current, principalele direcţii ale banilor de la stat, pe lângă mâncare, alimente şi combustibil sunt reprezentate de: retrageri de la bancomat – 9%; jocuri video – 5%; facturi – 4% şi transferuri de bani – 14%, ceea ce arată că oamenii îşi plătesc datoriile pe care le-au acumulat pentru a trăi, de când a început riza.

    Majoritatea băncilor tradiţionale vor începe să transfere banii direct în conturile clienţilor săptămâna aceasta, dar anumite fintech-uri au reuşit să accelereze plăţile.