BusinessMagazin

Tag: ambalaje

  • Cu cât ar scădea vânzările de ţigări dacă pachetele ar arăta la fel

    Comisia Europeană doreşte ca pachetele să aibă aceleaşi dimensiuni, un singur format şi un singur mod de deschidere, printr-o clapă superioară basculantă, ceea ce înseamnă că pachetele cu margini rotunjite, cele culisante, în formă de cutie, tabacheră sau de oricare altă formă decât cea prevăzută în proiectul de directivă vor fi interzise.

    Prevederile referitoare la forma pachetului (“cuboidala”, asa cum specifica proiectul, forma de altfel practic inexistenta, pentru ca dimensiunile de 8,8 cm cu 5,5 cm si 2,2 cm contrazic ideea de cuboid cu muchii drepte), incalca drepturile de proprietate intelectuala si industriala ale producatorilor. Potrivit Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), initiativa CE incalca acordul OMC privind drepturile de proprietate intelectuala, o consecinta directa a acestei incalcari fiind “imposibilitatea consumatorului de a distinge intre produse ce vor avea ambalaje / forme / formate uniformizate”.

    Pachetele cu format standard vor fi mult mai usor de contrafacut, ceea ce va determina scaderea pietei legale a tigaretelor si pierderi de miliarde de euro la bugetul de stat, afectand si sectorul ambalajelor. APRA estimeaza ca, in Romania, sectorul ambalajelor tiparite destinate industriei tutunului va suferi o scadere de 10-20%, ceea ce va determina reducerea cifrelor de afaceri si implicit pierderea de locuri de munca in orice tipografie/producator ambalaje care este furnizor al industriei tutunului.

    “Cu toate ca pachetele standardizate ar putea fi considerate, aparent, o restrictie dura impotriva industriei tutunului, de fapt nu reprezinta o masura eficienta. Comisia risca sa nu-si indeplineasca obiectivele propuse privind sanatatea publica, determinand crearea unei piete a produselor din tutun mai ieftine, nereglementate, aducand astfel prejudicii si industriei ambalajelor”, se mentioneaza intr-un comunicat de presa al ECMA – European Carton Makers Association.

    Companiile producatoare de tigarete utilizeaza, in Romania, atat ambalaje produse local, cat si importate. Potrivit acestora, tigaretele comercializate in pachete cu dimensiuni si forme diferite de cea standard, sau cu mecanisme diferite de deschidere, impreuna cu tigaretele super long -care nu vor mai incapea in pachete- si cele din categoriile slim si mentol, care ar urma, de asemenea, sa fie interzise prin proiectul de Directiva, reprezinta circa 70% din piata romaneasca.

    Conform studiului Eurobarometer publicat in mai 2012, 76% dintre respondenti au indicat ca ambalajul nu prezinta importanta in alegerea produsului. Paradoxal, in Marea Britanie sau Franta, tari care s-au declarat a fi de acord cu propunerile Directivei, procentul este printre cele mai mari. 85%, respectiv 88% dintre respondenti considera ambalajul ca nefiind important in decizia de alegere a unui produs din tutun.
    Potrivit aceluiasi studiu, cu cat consumatorii sunt mai tineri, cu atat acorda mai multa atentie pretului atunci cand aleg o marca sau alta. Cu privire la acest aspect, produsele interzise vor putea fi procurate de pe piata neagra, la preturi mult mai mici, ceea ce va face ca obiectivele de sanatate urmarite de proiectul de Directiva sa nu fie atinse.

    Totodata, doar 3% dintre respondenti au indicat ambalajul produsului ca fiind determinant in decizia de a fuma. Numai 1% dintre participantii la studiul citat au indicat ca textura sau forma ambalajului ii determina sa considere ca un anumit sortiment de produse din tutun ar fi mai putin daunator decat altul.

    Proiectul de Directiva privind produsele din tutun urmeaza sa fie dezbatut in Parlamentul European si in Consiliu. Adoptarea proiectului, a carui forma este inca in dezbatere, este preconizata cel mai devreme in 2014, iar transpunerea in legislatia nationala a statelor membre ar urma sa se faca in 2015-2016.

    APRA a fost infiintata in 2009, la initiativa unui grup de opt societati comerciale active in domeniul productiei de ambalaje din carton solid. Este o organizatie cu personalitate juridica, apolitica, cu autonomie deplina, ce reprezinta si promoveaza interesele legitime ale membrilor sai.

    Asociatia locala este afiliata European Carton Makers Association (ECMA), care reprezinta peste 500 de producatori de ambalaje de carton la nivel European, cu o cota de piata de peste 90%. Cifra de afaceri cumulata a membrilor ECMA depaseste 9 miliarde euro anual, 10 % din aceasta cifra fiind generata de ambalajele destinate industriei tutunului.

  • Cum încearcă vânzătorii de parfumuri să-şi atragă clienţii

    Astfel, o companie producătoare de produse de îngrijire a pielii din New York, Kiehl’s, a apelat la artistul Kenny Scharf, căruia i-a cerut permisiunea de a pune una din picturile lui pe eticheta recipientelor cu loţiune de corp vândută de firma respectivă. În acest caz, loţiunea se vinde şi cu o mică jucărie pentru copii, iar profitul obţinut din comercializarea sa va merge la o instituţie care se ocupă de organizarea de expoziţii în instituţii medicale.

    La rândul său, casa Dior pregăteşte o versiune de artă a parfumului său J’adore L’absolu, care va fi pus în vânzare într-un recipient din sticlă de Murano, al cărui design i-a fost încredinţat artistului francez Jean-Michel Othoniel. O sticluţă din această ediţie specială va fi disponibilă doar în anumite magazine şi va costa 3.500 de dolari.

    Nici artiştii grafitti nu au fost uitaţi: firma de cosmetice Smashbox, întemeiată de un strănepot al fondatorului Max Factor, a apelat la un fotograf devenit artist graffiti, Curtis Kulig, pentru crearea unei colecţii de farduri de pleoape, de obraz, rujuri şi luciuri de buze sub denumirea de Love Me, inspirată de o serie de inscripţii lăsate de acesta prin diverse locuri din New York.

  • Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa naţională au înregistrat anul trecut o uşoară scădere

    Astfel, în 2011, au fost puse pe piaţă 613.178 tone de ambalaje, comparativ cu 617.103 tone de ambalaje puse pe piaţă în 2010, cantităţile de ambalaje situându-se, în continuare, sub nivelul anilor 2006-2007.

    În schimb, cantităţile reciclate au înregistrat, în 2011, o creştere cu 7% faţă de anul anterior, datorită obligaţiilor de reciclare mai mari faţă de 2010. Obligaţiile au crescut cu precădere pentru deşeurile de ambalaje generate în gospodării, şi anume pentru ambalajele de sticlă, ajungând la 54%, pentru cele de aluminiu, la 17%, şi pentru cele de tip PET, la 42%.

    Eco-Rom Ambalaje a valorificat, în 2011, 57,8% (354.996 tone) din cantitatea de ambalaje puse pe piaţă de aceste companii afiliate sistemului (613.178 tone), îndeplinind obiectivul de valorificare de 57%, impus de către legislaţie. Rezultatele se datorează creşterii aportului financiar realizat de Eco-Rom Ambalaje în colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, investiţii care s-au ridicat anul trecut la aproximativ opt milioane de euro, cu 17% mai mult faţă de anul precedent. 83% din această sumă reprezintă cheltuieli pentru serviciile de colectare, transport şi sortare a deşeurilor de ambalaje realizate de companiile de management – colectori şi operatori de salubritate.

    Pentru anul 2012, Eco-Rom Ambalaje şi-a propus la nivel strategic extinderea serviciilor de colectare selectivă în gospodării, prin creşterea investiţiilor consolidate cu 42% faţă de 2011, concomitent cu creşterea randamentului acestora. Introducerea criteriilor de performanţă şi verificarea lor în teren alături de partenerii locali, administraţia locală şi de operatorii de salubritate autorizaţi să colecteze, este critică. Rezultatele scontate sunt creşterea calităţii serviciilor cu impact asupra creşterii participării populaţiei şi, într-un final, creşterea cu minimum 25% a cantităţilor de deşeuri de ambalaje de hârtie, plastic, sticlă şi metal de la populaţie.

    Membrii fondatori ai Eco-Rom Ambalaje sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC România, Heineken, Mars România, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan, cărora s-au alăturat în anul 2011 Bergenbier, Tymbark şi Ursus.

  • Ce faci după ce bei conţinutul unei sticle? Mănânci sticla!

    Materialul revoluţionar utilizat de ei se numeşte WikiCells, este fabricat dintr-un plastic biodegradabil amestecat cu particule alimentare şi din el ar putea fi realizate membrane folosite pentru crearea unor recipiente pentru lichide.

    Până acum cercetătorii de la Harvard au experimentat cu o membrană cu aromă de portocale, umplută cu suc de portocale; un ambalaj cu aromă de roşii, umplut cu gazpacho (o mâncare de origine spaniolă – o supă rece din roşii, castraveţi, ardei, usturoi) şi un recipient cu aromă de struguri, umplut cu vin.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Noile surse de bani la buget: amenzile de mediu pentru operatorii aerieni si taxa pe ambalaje

    Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta care modifica si
    completeaza OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, care
    introduce aceasta penalizare.

    De asemenea, companiile si institutiile care introduc pe piata
    ambalaje de desfacere si bunuri ambalate vor plati o contributie de
    2 lei/kg pentru diferenta dintre cantitatile de deseuri de ambalaje
    corespunzatoare obiectivelor de valorificare sau incinerare si
    cantitatile de deseuri de ambalaje efectiv valorificate sau
    incinerate.

    Ambele reglementari vor aduce o noua sursa la venitul Fondului de
    Mediu, a declarat ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely.
    “Totodata, prin aceasta ordonanta finantam programul de dezvoltare
    a retelei nationale de monitorizare a calitatii aerului. Sunt peste
    140 de asemenea monitoare in toata tara si avem posibilitatea sa
    finantam functionarea acestor monitoare prin Fondul de Mediu”, a
    spus Borbely.

    In luna ianuarie sau februarie va incepe si un program pentru piste
    de biciclisti, finantat pentru prima oara din Fondul de
    Mediu.

    Cat priveste impaduririle, ministrul spune ca anul acesta au fost
    alocati de 6 ori mai multi bani de la buget decat in anul 2009
    pentru impaduriri. “In total, circa 150 de milioane de lei au fost
    angajati sau cheltuiti pentru impadurire, care este foarte
    importanta, stiti foarte bine”, a adaugat ministrul, la briefingul
    de presa de dupa sedinta Guvernului.

    Laszlo Borbely a mai precizat ca noul cuantum al taxei auto, care
    va fi mai mare pentru masinile mai vechi de 8-9 ani, va fi stabilit
    in sedinta de saptamana viitoare a Guvernului.

  • De ce trebuie sa descopere producatorii ambalajele verzi

    “De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile
    din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede
    nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de
    ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de
    octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia
    Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru
    anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe
    care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la
    termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade
    exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul
    atentiei.

    “Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre
    ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza
    ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie
    privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei
    Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile
    nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa
    vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de
    colectare selectiva si eficienta.Tendintele in materie, la nivel
    european si mondial, sunt clare in privinta a ceea ce se numeste
    “economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca
    responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea
    obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe
    piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea
    unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de
    ambalaje din punct de vedere ecologic.

    Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu, nu ca
    scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de
    adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare
    de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua
    costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa
    uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat
    lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la
    nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul
    detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de
    ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul
    principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci
    aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un
    impact pozitiv asupra naturii.

    “In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata
    romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca
    nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care
    sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS
    Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In
    acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la eco-taxa pentru
    sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
    demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident
    numai ca reactie la o cerinta legala.

    Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment
    diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in
    masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus
    cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
    cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.Iar primii
    pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si
    in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru
    cetateni.

    “Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania
    stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj
    concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute,
    directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in
    strategii de branding, adaugand ca, la noi, doar o parte dintre
    producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul
    celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere
    creste. Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre
    imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura
    nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau
    reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand
    ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de
    vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o
    pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic
    este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in
    general de nisa.

  • Grecii de la Yioula Glassworks vor sa includa datorii de 11 mil. euro in capitalul Stirom

    Titlurile vor fi emise la o valoare de 4 lei, cu 1,5 lei peste
    valoarea nominala, de 2,5 lei. Actionarii minoritari vor trebui sa
    aduca 6,3 mil.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro