BusinessMagazin

Tag: actionari

  • Din culisele transformării SIF Moldova în Evergent Investments

    Emergenţa este înţeleasă în mod general ca o formă a schimbării, văzută ca o naştere efectivă a ceva cu totul nou sau, altfel spus, ca o renaştere. Statutul de „emergent” i-a fost acordat în septembrie anul trecut pieţei de capital româneşti de către agenţia de rating FTSE Russell, iar vântul schimbării a ajuns şi la SIF Moldova, care este din 2018 cea mai mare societate de investiţii financiare de la Bursa de Valori Bucureşti în termeni de capitalizare, aceasta plasându-se la 1,3 mld. lei. Câteva zile mai târziu, SIF Moldova îşi chema acţionarii să voteze schimbarea denumirii în Evergent Investments, respectiv un nou slogan – Drive for performance – un nou logo şi un nou simbol bursier – EVER.

    „Schimbările cadrului legislativ, trecerea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă au necesitat adaptarea strategiei noastre şi rafinarea politicilor de investiţii, devenind o companie dinamică şi inovatoare. Aceste evoluţii, naturale până la urmă, au determinat şi nevoia de schimbare a identităţii noastre.

    Personal, am simţit că vechea denumire reflectă doar trecutul din procesul de privatizare, de aici ideea pe care boardul nostru a apreciat-o, să adoptăm o nouă denumire, să creăm un nou brand care să arate nivelul de dezvoltare la care am ajuns şi să ne poziţioneze corect în mediul investiţional din România”, descrie raţiunea din spatele acestei schimbări Claudiu Doroş, CEO şi preşedintele ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments. După votul favorabil al acţionarilor din octombrie 2020, a venit şi aprobarea de modificare a actului constitutiv din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) din februarie 2021. Astfel, schimbarea brandului SIF Moldova în Evergent Investments s-a concretizat ca un proiect premieră pentru piaţa de capital locală.

    „Astăzi, avem o nouă denumire, uşor de pronunţat, cu trimitere la dezvoltare şi un atribut clar pentru activitatea noastră. Chiar particula de început vorbeşte despre emergenţă şi durabilitate, «Ever» onorează trecutul şi ne proiectează în viitor. Identitatea noastră vizuală este compusă dintr-un mix de simboluri puternice, un taur stilizat, cu o coroană de pietre preţioase. Taurul (bourul) vine din istoria noastră, dar face o trimitere directă la forţa pieţelor în creştere, iar pietrele preţioase cu tendinţa ascendentă simbolizează atât oportunităţile pe care le căutăm şi le valorificăm generând profit, cât şi oamenii şi valorile companiei noastre. Responsabilitatea, performanţa, inovaţia, diligenţa în acţiune sunt elemente esenţiale ale culturii şi guvernanţei noastre corporative. Aceste valori ne ghidează atât la nivel personal cât şi în strategia de business, ne-au creat un avantaj competitiv, aşa am devenit şi suntem de trei ani cea mai valoroasă dintre societăţile de investiţii”, explică CEO-ul Evergent Investments.

     

    „Vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă”

    Implementarea procesului de rebranding poate fi complicată, cu atât mai mult pentru brandurile longevive. În 1992, prin legea privatizării era înfiinţat Fondul Proprietăţii Private (FPP) II Moldova, alături de celelalte patru. Ele au primit în administrare circa 25% din averea naţională, reprezentând pachete de acţiuni la sute de companii sau bănci. Al doilea program de privatizare în masă al guvernului Văcăroiu, cunoscut şi ca „a doua cuponiadă”, a permis populaţiei să depună cupoanele primite gratuit de la stat la FPP-uri care au fost transformate în 1996 în SIF-uri. Astfel, circa 9 milioane de români au devenit acţionari la cele cinci SIF-uri care au fost listate la BVB în 1999. Încă de la început au existat temeri legate de administrare şi de controlul avuţiei naţionale, iar în timp, nenumăratele litigii, certurile de la nivelul conducerii şi concertările acţionariatului au îndepărtat încet-încet investitorii, astfel că de câţiva ani acestea au intrat într-un con de umbră, nu s-au racordat la trendul pe care alte companii de la Bursa de Valori Bucureşti l-au urmat.

    Oportunităţile de investire, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel global, sunt cu mult mai mari în prezent faţă de acum câţiva ani şi prin urmare aşteptările investitorilor au evoluat de-a lungul timpului, aceştia căutând emitenţi care se străduiesc să arate că şi-i doresc ca parteneri în afacere.

    Guvernanţa corporativă, investiţiile responsabile, planurile de creştere, evenimentele dedicate investitorilor şi politicile de remunerare a acestora sunt puncte principale de interes pe agenda acţionarilor, fiind elemente importante în viaţa unei companii listate. În încercarea de a se detaşa de restul SIF-urilor şi de imaginea pe care au atras-o unele dintre ele şi dat fiind faptul că de-a lungul timpului s-a ferit de scandaluri şi a adoptat concepte, linii de business şi proceduri noi, SIF Moldova a colaborat cu o agenţie de branding cunoscută.

    „Procesul a început cu o cercetare amănunţită care a confirmat pe deplin intuiţia şi înţelegerea noastră, aceea că vechea denumire s-a devalorizat şi a acumulat o imagine negativă generată de alţii şi nemeritată pentru viziunea şi eforturile noastre, care au ca element central respectul şi beneficiile pentru acţionarii noştri. (…) Compania a evoluat, oamenii noştri au evoluat, strategia de investiţii s-a rafinat, astfel ca ne-am asumat să căutăm cu perseverenţă şi să obţinem performanţă pentru a continua să avem poziţia de lider pe piaţa românească de capital. Echipa noastră este puternică, avem viziune şi experienţă, dar şi proceduri de sistem şi operaţionale stricte care ne permit să administrăm activele eficient, în acelaşi timp să administrăm calculat riscurile. Din această postură, avem o capacitate crescută de a genera beneficii pentru toţi stakeholderii, în asentimentul investitorilor şi angajaţilor noştri. Am reconstruit portofoliul de acţiuni listate, alocând capital în marii emitenţi de la BVB, companii care au o capacitate rezistentă de a genera apreciere de capital prin creşterea acţiunilor, dar şi de a acorda dividende generoase, care sunt venituri pentru noi. Am profilat portofoliul listat pe cei doi piloni, financiar-bancar şi energetic-industrial. Resursele din acest portofoliu de stabilitate au fost direcţionate pntru a creşte un portofoliu de private equity, adică am investit şi am creat afaceri solide, cu scalabilitate, cum este compania pe care avem ferme de afine, şi investiţii profitabile şi repetitive în proiecte de real estate, în special în sectorul rezidenţial”, spune Doroş.

     

    Strategia de business, mână-n mână cu strategia de brand?

    Rebrandingul nu este doar despre lucrurile care se văd, despre nume sau ambalaj. Acestea sunt doar un punct de interacţiune vizibil şi tangibil între business şi acţionari sau clienţi/consumatori. Strategia de brand trebuie să fie susţinută de strategia de business, care să livreze rezultate pozitive repetitive. În ultimii 10 ani, Evergent Investments a crescut cu 9,23%, reprezentând rata medie compusă a randamentului, şi a generat astfel un alfa pur, indicator esenţial pentru performanţa managementului unui fond de investiţii, cu 1,77% peste media tuturor fondurilor de acţiuni din România. În ultima decadă, activele societăţii s-au dublat la 2,2 miliarde de lei şi s-au extins în domenii care nu erau pe radarul multor investitori instituţionali în urma unor investiţii de peste 2 miliarde de lei.

    „Începând cu anul 2009, profitând şi de oportunităţile rezultate de criza financiară, am construit portofolii solide, care au generat valoare atât pentru investitorii noştri, cât şi pentru comunitatea în care trăim. Am extras valoare din portofoliile de acţiuni cotate, dar am construit şi un business de private equity în real estate şi agribusiness. S-au produs multe schimbări în tot acest timp, atât în compania noastră, cât şi în mediul economic în care operăm. Ne-am perfecţionat continuu, am îmbunătăţit procedurile creând o cultură organizaţională bazată pe valori durabile. Avem active valoroase şi solide, management cu experienţă, oameni cu expertiză diversificată şi verificată în timp, am construit o abordare strategică inovatoare, combinată cu rigoare analitică. Acest mix de resurse preţioase a dovedit în timp capacitatea de a genera rezultate pozitive repetitive Aceste realizări, dar şi schimbarea denumirii au fost posibile datorită abordării proactive a boardului Evergent Investments, cu susţinerea permanentă a acţionarilor, cărora le mulţumim pentru încredere. De asemenea, aş dori să mulţumim public Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru că a primit cu încredere şi a avizat cu curaj schimbarea denumirii noastre”, mai punctează Claudiu Doroş. Evergent Investments îşi propune ca în următorii ani să ajungă la un procent de 25-30% din active în investiţii de tip private equity. „Aceste investiţii aduc un raport excepţional risc/randament, cu profit semnificativ pe termen lung, însă cu o implicare totală în operaţional, mai ales că avem control în aceste afaceri, nu poziţii minoritare.”

    Procesul de autorizare pe noua lege a Fondurilor de Investiţii Alternative, care le aliniază activitatea la cadrul legislativ european se apropie de final, ceea ce înseamnă că activitatea acestora este strict reglementată şi procedurată, însă, spune Claudiu Doroş, Evergent Investments va avea o arie mai largă de instrumente pentru activităţile sale pentru randamente crescute. „Noul cadru de reglementare ne permite să creştem valoarea investiţiilor de tip private equity spre 40% din totalul activelor, investiţii cu randament cu două cifre, dar menţinând un profil de risc mediu.” Planurile de creştere prevăd continuarea investiţiilor în fermele de afine, compania fiind deja lider de piaţă în România, dar şi în sectorul imobiliar – în proiecte imobiliare comerciale şi în domeniul rezidenţial. „Pentru afine, cererea este imensă şi avem deja un bun istoric al activităţii şi aprecierea clienţilor noştri din România, Germania şi Marea Britanie. Ne vom continua creşterea, organică şi prin achiziţii, de ce nu şi prin atragerea altor investitori. Avem o suprafaţă cultivată de aproape 100 de hectare pe care ne-am propus s-o dublăm în viitorul apropiat.”

    Societatea are experienţa unor proiecte profitabile şi în sectorul imobiliar, unele complet dezvoltate, cum ar fi Veranda Mall în Bucureşti, altele realizate şi vândute cu succes, cum este Baba Novac Residence (un proiect în zona Dristor cu 6 blocuri şi 363 de apartamente), altele în dezvoltare, cum ar fi Atria Urban Resort, un proiect cu valoare de peste 100 de milioane de euro, aflat în faza a doua de dezvoltare, care la final va avea peste 1.400 de apartamente. „Avem terenuri achiziţionate în Bucureşti şi Iaşi, unde vom dezvolta proiecte rezidenţiale cu noi concepte de arhitectură urbană, cu funcţii mixte şi o experienţă a locuirii şi a vieţii profesionale şi sociale de înaltă ţinută”, adaugă Claudiu Doroş.

    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investments: „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile.“

    În ceea ce priveşte rezultatele financiare, în ultimii 10 ani compania a generat profituri în medie anuală de peste 100 de milioane de lei. Pentru 2020, anul pandemiei, rezultatul net neauditat de 56,1 milioane de lei, format din profit net şi câştig net reflectat în rezultatul reportat, este cu 44% mai mare decât cel bugetat, iar nivelul investiţiilor a atins 174 de milioane, cu 66% peste BVC. „Anul 2020 a fost un an cu multiple provocări, dar am demonstrat încă o dată atât rezilienţa şi durabilitatea businessului nostru, cât şi puterea modelului de afaceri într-o perioadă de mare incertitudine şi în contextul unei pieţe volatile. A fost o muncă asiduă şi o colaborare între toţi membrii echipei, ne-am mobilizat în condiţiile muncii de la distanţă, am reacţionat cât de bine am putut, bazându-ne pe experienţa celor 30 de ani de piaţă de capital”, spune administratorul de investiţii.

    Grupul Evergent Investments, format din companie şi subsidiarele sale specializate pe domenii de investiţii si administrare, are 185 de angajaţi la nivel naţional şi caută să îşi mărească echipa cu profesionişti, existând joburi disponibile pe site-ul companiei. „Primul criteriu de selecţie este experienţa relevantă în domeniul de activitate. Ceea ce cautăm dincolo de calitatea de a fi un expert orientat spre rezultate sunt integritatea, abilitatea de comunicare, orientarea către soluţionarea problemelor, abilitatea de a lua decizii şi de a lucra sub presiune şi bineînţeles, să aibă o mentalitate deschisă. Ne plac oamenii perseverenţi, creativi şi curajoşi”, spune preşedintele Consiliului de Administraţie.

     

    Rezultate pentru investitori

    Pentru acţionari, în ultimii 10 ani societatea a generat o rată medie anuală de apreciere a valorii de 13,2%, compusă din dividende încasate de peste 150 de milioane de euro şi din creşterea activelor din spatele acţiunilor.

    „Modelul nostru de business asigură, în mod continuu, un cash flow pozitiv, iar acest aspect ne permite să investim mai departe în dezvoltarea companiei şi să menţinem o politică de dividend predictibilă, precum şi programe de răscumpărare anuale în avantajul acţionarilor. Derulăm  programe de răscumparare pentru a oferi acţionarilor posibilitatea să-şi lichideze deţinerile la un preţ cât mai apropiat de valoarea activelor. Împreună cu dividendele, reprezintă un mix pe care-l calibrăm în fiecare an, atât în interesul acţionarilor care doresc să marcheze profit, cât şi în interesul celor care rămân pe termen lung alături de companie şi au o valoare crescută a activelor în timp”, spune Doroş. În ultimii ani, lichiditatea pe SIF-uri s-a diminuat din ce în ce mai tare, iar discounturile la care se tranzacţionează acţiunile faţă de activul net au ajuns să nu mai reprezinte o miză atât de ridicată pentru investitori. De la începutul anului 2021, cea mai tranzacţionată societate dintre cele cinci este Evergent Investments, cu un rulaj de peste 70 de milioane de lei. De asemenea, acţiunile emitentului prezintă cel mai mic discount de tranzacţionare, de 35,1% la final de februarie 2021. „Rezultatele livrate, alături de comunicarea transparentă cu care am obişnuit piaţa, o guvernanţă corporativă solidă, preocuparea pentru performanţă, au condus la sporirea interesului investitorilor pentru acţiunile SIF2 (EVER) şi, în consecinţă, la creşterea valorii unei acţiuni cât mai aproape de valoarea unitară a activelor (2,1 lei la 30 ianuarie 2021), prin reducerea discountului de tranzacţionare. În ceea ce ne priveşte, abordarea metodică privind creşterea valorii activelor şi un management strict al riscului ne-au adus un nivel ridicat de încredere pe piaţa de capital, am reuşit să înjumătăţim şi să stabilizăm astfel valoarea discountului preţului SIF2 faţă de VUAN în intervalul 2010-2019. La Evergent Investments, am construit în ultimul deceniu, cu răbdare şi deschidere tot acest sistem de măsuri. Acţionarii noştri le apreciază ca atare, astfel am avut în repetate rânduri cel mai mic discount de tranzacţionare, chiar mai mic de 20%. Desigur, tot ce se întâmplă în piaţă are influenţă, pozitivă sau negativă, adică oricât ne-am strădui, nu putem învinge perioade de declin al burselor sau un deficit de imagine creat de alţii”, afirmă Claudiu Doroş.

    Acesta mai spune că „managementul fondului este responsabil în faţa acţionarilor pentru aplicarea unui întreg arsenal de măsuri care pot duce la reducerea discountului şi acesta trebuie să fie un obiectiv prioritar. Altfel spus, este nevoie de o excelentă guvernanţă corporativă şi rezultate. Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt iar importante pentru a asigura protecţia capitalului. Stiţi cum se spune, pentru a câştiga, trebuie mai întâi să nu pierzi. Însă, pe termen scurt, o politică predictibilă de dividend şi operaţiuni ca programele de răscumpărare, trebuie sa fie propuse şi executate cu perseverenţă. De asemenea, transparenţa prin comunicarea informaţiilor în piaţă, a rezultatelor periodice şi a unor evenimente importante, este importantă pentru deciziile investitorilor şi de natură a creşte încrederea şi aprecierea preţului acţiunilor aproape de valoarea unitară a activului net, reducându-se astfel discountul de tranzacţionare.”

     

    2020,anul eliminării pragului de deţinerela SIF-uri

    SIF Moldova şi-a schimbat numele în Evergent Investments în baza legii fondurilor de investiţii alternative, în vigoare din vara anului 2020, cea care a dus şi la eliminarea pragului de 5% deţinere din capitalul social al unei SIF. Care este opinia lui Claudiu Doroş despre eliminarea limitei de deţinere?

    „Elementele «cheie» ale strategiei noastre s-au bazat întotdeauna pe o alocare a resurselor care să asigure dezvoltarea sustenabilă a activităţii şi satisfacerea intereselor acţionarilor, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. De aici a rezultat permanenta noastră susţinere şi implicare pentru eliminarea pragului de deţinere, o restricţie anacronică, nejustificată, contrară susţinerii unora că «protejează acţionarii». Pragul de deţinere a încătuşat mulţi ani valoarea acţiunii SIF2 (EVER) şi averea acţionarilor, dar şi dezvoltarea companiei noastre, imaginea noastră în piaţă.”

    În acest moment, au o bază consolidată de acţionari instituţionali, fonduri de investiţii româneşti şi străine, fonduri de pensii şi câteva companii care investesc surplusul disponibilităţilor lor în acţiunile noastre pentru randamente mai bune. De asemenea, au o bază largă de acţionari individuali, investitori la bursă, profesionalizaţi deja, care ştiu să aleagă acţiunile care le aduc câştiguri bune şi permanente. Aceste două categorii din acţionariat deţin peste 72% din capitalul social. Au şi mici acţionari persoane fizice (peste 22% din capital) care încă deţin acţiunile primite în procesul de privatizare, ei nu sunt activi în piaţă, însă Doroş spune că acordă o atenţie deosebită informării lor şi le plătesc în fiecare an dividendele care li se cuvin. Restul acţiunilor sunt denumite reziduale, undeva la 10-20 de acţiuni per persoană, despre care persoanele care le deţin nici nu ştiu că le au, nu le pot tranzacţiona din cauza costurilor prohibitive şi care le-au creat chiar problemele privind accesul la serviciile sociale şi de sănătate. „Această situaţie este o eroare a procesului de privatizare, creată de stat, iar opinia mea este că tot statul trebuie să o rezolve prin lege”, spune el.

    Claudiu Doroş, CEO şi preşedinte ales al Consiliului de Administraţie al Evergent Investment: „Consider că a genera performanţe repetitive pe termen lung este elementul central al unor politici aplicabile, pentru că încrederea investitorilor vine în primul rând împreună cu câştigurile pe care le obţin, pe termen lung, prin aprecierea averii lor. O riguroasă administrare a riscului şi procese decizionale clare şi bine documentate pe baza unor analize detaliate, sunt importante pentru că asigură protecţia capitalului.”

    Anul 2020 rămâne în istoria financiară a României şi pentru promovarea pieţei de capital româneşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell. Ca urmare, numărul de investitori la Bursa de Valori Bucureşti a crescut, iar antreprenorii români au prins gustul finanţării prin acţiuni sau obligaţiuni şi gustul vizibilităţii în piaţă. Ce aşteptări are CEO-ul Evergent Investments în continuare?

    „Intrările de capital în România vor fi mai mari, ceea ce va duce la creşterea cererii de acţiuni, la o mult mai bună lichiditate şi posibile creşteri ale acţiunilor. Acestea sunt efectele certe care se văd deja pe piaţa noastră şi vor creşte în intensitate pe măsură ce economia se stabilizează şi ia un nou avânt după criza sanitară. Un alt efect, indirect, însă la fel de important, este acela că activele fondurilor româneşti de investiţii şi de pensii vor creşte, pentru că ceea ce am menţionat mai sus se reflectă şi în portofoliile acestora. Micii investitori sunt antrenaţi şi ei, în concluzie Bursa noastră va căpăta tot mai multă forţă, mărime şi adâncime. Mai departe, finanţarea prin atragerea de capital devine mai avantajoasă pentru companii din diverse domenii, cu modele de afaceri solide, iar investitorii găsesc noi oportunităţi pentru randamente crescute. Pe scurt, vom vedea un efect de multiplicare remarcabil, atât în piaţa de capital, cât şi în economie. Evergent Investments, se află într-o triplă postură, de acţionar important al BVB, investitor profesional şi companie listată, de aceea va continua să susţină activ piaţa locală, aşa cum o face de mulţi ani. Beneficiarii finali sunt desigur acţionarii noştri”, răspunde Claudiu Doroş.

    De 25 de ani activ în piaţa de capital

    În ceea ce îl priveşte pe CEO-ul şi preşedintele „vechii noi companii”, el şi-a început activitatea în urmă cu 25 de ani ca broker în cea mai performantă casă de brokeraj de la acea vreme, ajungând până la a coordona mai multe echipe şi operaţiuni. „Alături de mulţi tineri entuziaşti m-am profesionalizat, am performat prin numărul şi valoarea tranzacţiilor pentru clienţi, am inovat pentru aceştia. Am derulat multe operaţiuni complexe ca oferte publice, unele competitive şi plasamente private cu alocare către mai mulţi cumpărători, în premieră la acea vreme. Am crescut odată cu Bursa şi rămane prima mea dragoste profesional vorbind. În privat, am dezvoltat şi condus afaceri în domeniile comerţului, turismului, transporturilor şi real estate”, povesteşte Claudiu Doroş.

    Într-un sfert de secol de activitate pe piaţa de capital, CEO-ul companiei a învăţat că nu există succes peste noapte şi că perseverenţa şi pasiunea pentru ceea ce faci sunt definitorii. „Am petrecut a doua jumătate a activităţii mele profesionale în această companie care se ocupă astăzi cu administrarea de active pe aceleaşi principii ca oricare alt fond de investiţii din lume. Mă refer la un cadru procedural de luare a deciziilor, cu arii funcţionale bine puse la punct pentru analiza şi execuţia investiţiilor, specializate pe tipuri de instrumente financiare şi portofolii, dar şi pentru o eficienta adminstrare a riscului.” El explică faptul că structura Evergent Investments cuprinde si performante compartimente financiar-contabile, juridic si de conformitate. „Pentru a conduce o companie spre rezultate pentru acţionari este nevoie de cunoaştere exhaustivă a domeniului, iar asta implică o învăţare continuă. E nevoie de adaptabilitate, de rapiditate a deciziilor şi, bineînţeles, de curajul de a lua deciziile cele mai dificile. Dacă micii investitori se bazează pe recomandările personale sau ale brokerilor, investitorii profesionişti sunt interesaţi de modelul de afaceri şi de potenţialul unei companii dincolo de un orizont de timp de 4-5 ani, iar rolul nostru este acela de a avea o viziune de ansamblu, dar şi capacitatea de a căuta şi obţine rezultate operaţionale. Factorul uman rămâne elementul cheie. Este necesar să articulezi o viziune clară, să câştigi respectul echipei astfel încât oamenii să ţi se alăture şi să te urmeze. Consider că responsabilitatea unui conducător este aceea de a creşte şi susţine echipa pentru a obţine rezultate remarcabile. În fond, oamenii sunt capitalul cel mai important al oricărei companii.”

    „Îmi place să dau sfaturi, pentru că, la rândul meu, am beneficiat de sfaturi preţioase”

    Claudiu Doroş spune că percepţiile şi ambiţiile echipei, felul în care gândesc şi încrederea de a acţiona diferit vin mai mult din experienţele personale şi profesionale anterioare organizaţiei în care s-au reunit. „Fiecare dintre noi a simţit în trecut gustul succesului şi apoi nu s-a mai săturat de el. Fiecare dintre noi a fost copleşit de eşec, apoi l-a depăşit, drept, cu privirea inainte.” Odată cu intrarea lui Claudiu Doroş în boardul companiei care astăzi se numeşte Evergent Investments, investiţiile au fost orientate spre o accelerată restructurare a portofoliilor, de la sute de deţineri din perioada privatizării, unele neperformante, la o restrângere a numărului de companii deţinute, dar alocând în acelaşi timp capital către blue chipsurile listate la BVB. „M-am implicat în mod direct în toate tranzacţiile importante realizate de companie în ultimii 12 ani şi le-aş menţiona pe cele mai mari, exituri din SIDEX şi BANCPOST, mai nou vânzarea BCR contra cash şi acţiuni ERSTE. Cu multă muncă şi răbdare, alături de colegi, am reuşit să valorificăm multe deţineri din vechiul portofoliu, sute de tranzacţii cu pachete minoritare, realizate după negocieri complicate mai de fiecare dată. Am propus preşedintelui şi boardului de la acea vreme şi am executat investiţii majore, profitabile, în Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Romgaz, OMV Petrom şi altele, construind portofoliul care azi generează majoritatea veniturilor. În ultimii ani, am contribuit în mod direct la crearea şi dezvoltarea de proiecte din portofoliul de private equity, ca Baba Novac Residence, Veranda Mall şi Agrointens, alături de colegul meu Cătălin Iancu, directorul general adjunct, şi de echipa noastră. Am gestionat atent şi riguros activităţile suport, de risc, juridic şi conformitate, aşa cum reglementările ne cer, pentru siguranţa averii acţionarilor noştri”, continuă Doroş.

    Directorul general al Evergent Investments afirmă că îi place să dea sfaturi, pentru că, la rândul său, a beneficiat de sfaturi preţioase de la părinţi şi de la colegi, prieteni şi parteneri, „oameni cu caractere puternice şi competenţe deosebite în domeniile lor“, dar în acelaşi timp cere şi îi place să primească sfaturi şi astăzi, de la colegi şi de la acţionarii Evergent Investments. Ce sfat are pentru un investitor începător?

    „L-aş sfătui să fie curios şi să înveţe în permanenţă, să se informeze şi să se profesionalizeze, apelând la cursuri şi lecturi, şlefuindu-şi competenţa şi ideile. Dacă doreşte să facă din asta o profesie, să fie deschis mereu la noi oportunităţi, să se înconjoare de parteneri puternici şi să caute întotdeauna să inoveze. În lumea pieţei de capital, fiecare zi este diferită, fiecare an mai provocator ca altul, iar inovaţia este primordială pentru succes. Valorificarea oportunităţilor, alături de dorinţa de a învăţa continuu şi de a experimenta sunt aspectele care fac diferenţa. În complicata lume de azi, administratorii de fonduri locali sau globali se lovesc de schimbări imprevizibile, navighează prin incertitudini nemaiîntâlnite, dar şi profită de ocaziile importante ce se pot naşte. Cele mai bune idei de investiţii şi selecţie a activelor în această perioadă sunt cele care vor fi cărămizile unor poziţii privilegiate în portofolii, capabile să genereze venituri şi randamente consistente, pe termen lung”, consideră Claudiu Doroş.

     

     

    Cine formează CA-ul Evergent Investments

    Echipa de management a primit în Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor din februarie votul de încredere al investitorilor, fiind aleşi ca membri ai Consiliului de Administraţie Liviu Claudiu Doroş (1), Iancu Cătălin-Jianu-Dan (2), Horia Ciorcilă (3) (preşedintele Băncii Transilvania), Radu Octavian-Claudiu (4) şi Costel Ceocea (5). De asemenea, Claudiu Doroş şi Cătălin Iancu au fost aleşi în funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte ai boardului Evergent Investments.

  • Fraţii Pavăl de la Dedeman şi alţi acţionari ai Vrancart Adjud sunt convocaţi să aprobe un dividend cu un randament de 5,2%. Vrancart vrea să împartă 10 mil. lei cu investitorii, adică aproape jumătate din profit

    Producătorul de carton ondulat Vrancart Adjud (VNC), din acţionariatul căruia fac parte Pavăl Holding – al fraţilor Pavăl de la Dedeman, dar şi SIF Banat Crişana, fonduri de pensii şi alţi investitorii, convoacă acţionarii pe 27 aprilie 2021 pentru a aproba printre altele repartizarea unui dividend brut de 0,0097 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de 5,2%.

    Astfel compania vrea să împartă cu investitorii 10 mil. lei din profitul pe 2020, adică circa 54%, arată calculele ZF.

    “Aprobarea datei de 12 august 2021, ca dată de înregistrare, dată care defineşte acţionarii asupra cărora se răsfrâng hotărârile luate în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor din data de 27/28 aprilie 2021. Aprobarea datei de 31 august 2021, ca data plăţii, aşa cum este definită de prevederile Regulamentului ASF nr. 5/2018”, potrivit convocatorului Vrancart.

    La 31 decembrie 2020, cele mai recente date, din acţionariatul Vrancart făceau parte SIF Banat Crişana (75%), Pavăl Holding (17%), potrivit datelor BVB. Vrancart are 196 mil. lei capitalizare.​

  • Erste Group nu va plăti dividendul condiţionat aprobat de acţionari în noiembrie 2020

    Erste Group (simbol bursier EBS), grup financiar austriac care controlează BCR, a anunţat luni la bursa de la Bucureşti că nu va plăti dividendul condiţionat de 0,75 de euro pe acţiune din profitul pe 2019, aprobat de acţionari pe 10 noiembrie 2020.

    “Pe 15 decembrie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a solicitat băncilor să se abţină sau să limiteze dividendele până la 30 septembrie 2021. Limitele au fost stabilite la cel puţin 15% din profiturile cumulate din 2019-2020 sau 20 de puncte de bază din 20bps din Common Equity Tier 1 ratio (capital propriu de nivel 1). Dat fiind faptul că dividendul pe acţiune preconizat de 0,75 de euro este aşteptat să depăşească cu 20 de puncte procentuale CET1 ratio, orice plată a unei astfel de sume ar contraveni recomandării BCE”, transmite Erste Bank la bursă.

    Erste Bank spune că va continua să se angajeze să recompenseze în mod corespunzător acţionarii. În consecinţă, Erste Group intenţionează să efectueze o plată a dividendelor în conformitate cu recomandările de reglementare în urma aprobării acţionarilor din AGA care va avea loc în mai 2021.

    De asemenea, banca spune că odată ce recomandarea BCR va fi retrasă, Erste Group îşi propune să remunereze acţionarii în mod corespunzător, în funcţie de performanţa capitalului şi a rentabilităţii. Mai multe detalii despre acest plan vor fi furnizate odată cu publicarea rezultatelor financiare preliminare ale anului 2020, care vor fi făcute publice pe 26 februarie 2021.

    Erste Bank are o capitalizare de 56,5 miliarde de lei. De la începutul anului, acţiunile EBS înregistrează un avans de 9,2%, pe fondul unor tranzacţii de 18,7 milioane de lei, arată datele BVB.

  • Premieră: UE va deveni acţionar în startup-uri pentru prima dată în istorie, prin lansarea unui fond de 3 miliarde de euro care va investi în tehnologie

    Uniunea Europeană va deveni acţionar direct în startup-uri de tehnologie pentru prima dată în istorie, în contextul în care va fi creat unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din Europa, conform Bloomberg.

    European Innovation Council Fund va veni cu un buget de circa 3 miliarde de euro, iar rolul acestuia este de umple un gol din ecosistemul de finanţare şi de a le da şansa startup-urilor de tehnologie să îşi dimensioneze ideile la un nivel comercial pentru a concura mai uşor cu startup-urile din SUA şi Asia.

    Fondul va finanţa printr-o combinaţie de granturi şi prin intrarea ca investitor în startup-uri aflate în early-stage din domenii precum sănătate, sustenabilitate şi metode avansate de producţie. Deţinerile pe care le va prelua UE vor varia între 10% şi 25% din companie, iar tichetul de investiţii poate ajunge şi până la 15 milioane de euro.

    În mod obişnuit, firmele de venture capital au în Europa fonduri de investiţii de dimensiuni mai mici, în comparaţie cu piaţa americană, iar investitorii îşi asumă mai puţine riscuri, a observat Uniunea Europeană. De asemenea, fondurile de investiţii au un orizont de timp definit în care trebuie să genereze profit pentru investitorii săi.

    Prin finanţarea directă a descoperirilor ştiinţifice până în punctul în care devin viabile pentru investitorii tradiţionali, UE îşi propune să absoarbă riscul investiţiilor, ceea ce va atrage în timp şi alţi investitori în aceste proiecte.

    În prezent, UE toarnă bani în companiile de tehnologie prin intermediul granturilor oferite de Comisia Europeană şi prin Fondul European de Investiţii, care finanţează şi fonduri de investiţii de tip venture capital.

    Prima investiţie a noului fond UE s-a concretizat printr-o rundă de finanţare de 15 milioane de euro pentru startup-ul francez CorWave, care dezvoltă un device pentru cei care se confruntă cu probleme cardiace.

  • Banca centrală a Japoniei devine principalul acţionar al companiilor ţării

    În momentul de apogeu al crizei actuale, banca centrală a Japoniei şi-a accelerat achiziţiile de acţiuni, notează Les Echos.

    Aceasta deţine astfel acţiuni japoneze de peste 355 miliarde de euro, fiind de fapt principalul acţionar al ţării, cu peste 6% din piaţă.

    BoJ este singura bancă centrală care intervine direct pe pieţele de acţiuni.

  • Fondul de investiţii 212 intră în acţionariatul timişorenilor de la 123 Form Builder

    Fondul de investiţii 212 devine acţionar al 123 Form Builder, companie fondată în Timişoara, care are ca obiect de activitate crearea de formulare online. Fondul 212 va prelua de asemenea şi un loc în board-ul de conducere al startup-ului românesc şi se alătură acţionarilor existenţi, Catalyst Romania şi Adrian Gheară, în condiţiile în care 123 Form Builder îşi propune consolidarea poziţiei companiei pe piaţa internaţională, în special în SUA, unde compania intenţionează să deschidă un nou sediu, scrie Ziarul Financiar. 

    „Ultimii zece ani au fost o lungă şi frumoasă călătorie, cu foarte multă muncă din partea echipei noastre. Acum, când 212 ni se alătură, atingem un punct important în recunoaşterea eforturilor noastre. Suntem deosebit de încântaţi să ne începem colaborarea cu 212 şi să ne accelerăm creşterea, prin consolidarea echipei (da, angajăm în continuare) şi prin consolidarea prezenţei şi ofertei noastre în SUA şi nu numai”, a spus Florin Cornianu, fondator şi CEO 123 Form Builder. 

    Nevoia de digitalizare generată de pandemia COVID-19 a reprezentat o oportunitate pentru 123 Form Builder, care a înregistrat un afluxul semnificativ de clienţi, potrivit unui anunţ al companiei. 

    Platforma 123FormBuilder.com permite companiilor cliente crearea, fără cunoştinţe tehnice, a unei mari varietăţi de formulare online, cu scopul de a colecta şi administra date. 

    „Căutăm întotdeauna oportunităţi de a investi în modele de business care şi-au dovedit eficienţa şi suntem încântaţi să lucrăm cu 123 Form Builder. Produsul este deja foarte robust şi dorim să contribuim la creşterea accelerată a companiei, printr-o expunere cât mai proeminentă pe marile pieţe. Sunt foarte puţine startup-uri tech care corespund acestor criterii: sunt profitabile, au înregistrat creşteri pe parcursul pandemiei, au un istoric de peste zece ani. Din acest motiv, suntem foarte bucuroşi să ne alăturăm fondului de investiţii Catalyst Romania, unul dintre cele mai importante fonduri din Europa de Est”, a spus Dr. Maher Hakim, Partener 212, fondul de investiţii care a pariat pe companii precum App Samourai şi Insider.  

     

     

  • Încă o bancă din România a fost scoasă la vânzare. Cine o deţine în prezent

    Grupul financiar polonez Getin a anunţat oficial intenţia de a vinde Idea Bank România, o bancă de talie mică de pe piaţa locală, la care deţine pachetul majoritar de acţiuni. 

    De mai bine de un an, pe piaţă circulă informaţii privind intenţia grupului polonez de a renunţa la prezenţa în România. Getin a anunţat că a angajat compania de investiţii Rothschild ca advisor pentru această tranzacţie. 

    Getin Holding a fost înfiinţat de Leszek Czarnecki în 1996 şi este un grup financiar activ în Europa Centrală şi de Est, unde controlează patru bănci şi trei companii de leasing. 

    Idea Bank ocupa la finele anului trecut locul 22 în sectorul bancar local, după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 0,47%. Banca are 33 de sucursale şi agenţii, 389 de angajaţi şi 13.224 carduri emise.

    Acţionarul majoritar a majorat capitalul social al băncii de la Bucureşti cu 10 mil. lei (circa 2,07 mil. euro) în luna septembrie 2020, la 251,97 mil. lei.

    Idea Bank a înregistrat în primul semestru (S1) din 2020 venituri operaţionale de 55,8 mil. lei, în creştere cu 11,7%, şi un profit net de 5,6 mil. lei, aproape dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului 2019, când a raportat un câştig de 3 mil. lei, arată raportul financiar al băncii publicat a BVB.

    La nivelul întregului grup Idea, care mai include pe lângă bancă şi Idea Leasing, Idea Investment, Idea Finance, Idea Broker de Asi­gurare şi Idea Credite de Consum, veni­turile operaţionale s-au diminuat cu 2,6%, la 78 mil. lei, iar profitul a fost cu 14% mai mic, ajungând la 6,1 mil. lei. Activele Idea Bank au o pondere de 93% în activele totale ale grupului.

    În primele şase luni din 2020, activele băn­cii s-au majorat cu 9,8%, la 2,4 mld. lei, pe fon­dul creşterii creditării nete cu 9,4%, la 1,5 mld. lei, în timp ce baza de depozite s-a ma­jorat cu 8,7%, la 2,1 mld. lei. Banca avea la finele lunii iunie un total de 59.899 clienţi, în scădere cu 1,2% faţă de iunie 2019.

    Din tot portofoliul de credite, 47% au fost acordate persoanelor fizice, iar restul companiilor.

     

  • Statul respinge propriile propuneri pentru consiliul de administraţie al Romgaz şi aprobă prelungirea mandatelor actualilor administratori pentru încă două luni

    Acţionarii producătorului de gaze naturale Romgaz (simbol bursier SNG), cea mai valoroasă companie a statului român la bursa românească, au aprobat vineri prelungirea mandatelor administratorilor provizorii pe o perioadă de două luni de la data expirării lor, potrivit unui raport la Bursă. 

    ZF a scris pe 21 octombrie că statul, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, ar putea vota prelungirea mandatelor actualilor administratori provizorii, respectiv ar urma să respingă cele trei propuneri făcute tot de stat. Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri îi propusese pentru CA pe Cristian Firu, economist, Andrei Dimitriu, jurist şi Virgil Popa, inginer.

    Preşedintele actualului consiliu de administraţie este Manuela-Petronela Stan Olteanu, fostă şefă a direcţiei juridice AVAS şi actual consilier personal al secretarului general al guvernului, numită de acţionari în iunie 2020.

    Din CA mai fac parte Aristotel Marius Jude, Marius-Dumitru Marin, Balazs Botond, Romeo-Cristian Ciobanu, Jansen Petrus Antonius Maria şi Nicolae Bogdan Simescu.

    Totodată, acţionarii companiei au aprobat şi bugetul de venituri şi cheltuieli individual rectificat pentru anul 2020. La punctele 2, respectiv 7-11 de pe ordinea de zi, referitoare la stabilirea duratei mandatelor membrilor CA, la alegerea acestora prin metoda votului cumulativ şi la stabilirea remuneraţiei fixe brute lunare, nu a fost adoptată nicio hotărâre întrucât nu au fost întrunite condiţiile de cvorum legale.

    Acţiunile companiei cu 10,4 miliarde de lei capitalizare se tranzacţionează în scădere cu 26,8% de la începutul anului, pe fondul unui rulaj de 811,4 mil. lei.

     

  • Soluţia ingenioasă găsită de o companie pentru a-şi fideliza angajaţii. Echipele din România, incluse în proiect

    Brico Dépôt România, parte a grupului Kingfisher, oferă tuturor angajaţilor săi un plan strategic de acţiuni, într-un proiect dezvoltat la nivelul întregului grup. Fiecare dintre cei circa 2.500 de angajaţi ai Brico Dépôt vor avea ocazia să devină acţionari în cadrul companiei mamă. În plus, fiecare acţiune cumpărată de un angajat va fi dublată de companie.

    Planul de acţiuni este disponibil pentru toţi cei 74.000 de angajaţi Kingfisher, iar aceştia se pot înscrie în program în perioada 12 octombrie – 20 noiembrie 2020. Ei vor trebui să aloce o sumă fixă pe o perioadă de şase luni pentru a cumpăra acţiuni şi să le păstreze timp un an, pentru a beneficia de acţiunile dublate.

    În România, valoarea contribuţiilor a fost stabilită între 50 şi 1.250 de lei pe lună, acestea fiind deduse automat din salariile angajaţilor în perioada ianuarie 2021 – iunie 2021. Acţiunile vor fi cumpărate în iulie 2021 şi compania va dubla numărul lor, astfel încât fiecare angajat care s-a înregistrat în program va avea la final de două ori mai multe acţiuni decât a achiziţionat iniţial. Participanţii vor beneficia, de asemenea, de eventualele dividende distribuite în această perioadă. Ele vor fi reinvestite automat în acţiuni, fiind, de asemenea, dublate de companie. După un an, în iulie 2022, acţiunile, atât cele achiziţionate, cât şi cele dublate, vor fi deblocate şi vândute automat la preţul pieţei.
     

  • Un an de revoluţie în capitalism

    Actul în cauză, „Statement on the Purpose of a Corporation”, este semnat de o bună parte a membrilor Business Roundtable (BRT), clubul directorilor excutivi ai unora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi afirmă că firmele nu ar trebui să servească doar acţionarilor, ci şi să aducă valoare clienţilor, să investească în angajaţi, să-şi trateze corect furnizorii şi să sprijine comunităţile locale din care fac parte. BRT, reprezentată de personaje epice ale lumii de business precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, şi Jamie Dimon, preşedintele JPMorgan, vrea astfel să transforme după zeci de ani de existenţă capitalismul acţionarilor în „stakeholder capitalism”.  

    Cine citeşte Wall Street Journal, principalul ziar de business din America, află că „a fost un an bun pentru capitalismul stakeholderilor”, că executivii din BRT s-au ridicat la nivelul angajamentelor asumate, dar şi că noul tip de capitalism „este doar pentru văzul lumii” deoarece dacă executivii chiar ar fi intenţionat să schimbe scopul companiilor lor, ar fi trebuit cel puţin să se consulte cu boardurile lor. WSJ a avut iniţial o poziţie „antirevoluţionară”. Financial Times, farul lumii de business din Europa, dă un răspuns mai nuanţat.  

    În WSJ, Joshua Bolten, preşedinte şi CEO al BRT, scrie că firmele şi-au respectat angajamentele. Chiar şi înainte ca pandemia de COVID-19 să lovească, multe companii din organizaţie făceau investiţii substanţiale în formarea profesională a lucrătorilor, în salarii şi beneficii mai bune şi pentru sprijinirea comunităţilor cu probleme. Ei au solicitat creşterea salariului minim federal şi concediu medical plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, continuă Bolten. Răspunzând pandemiei, companiile au oferit bonusuri şi majorări de salarii lucrătorilor din prima linie. Câteva şi-au adaptat operaţiunile pentru a acoperi penuriile de echipamente din sistemul medical. Multe îşi susţin cu generozitate comunităţile. În timpul pandemiei, companiile au prioritizat sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi clienţilor. Companiile de energie au promis că nu vor tăia curentul clienţilor care nu pot plăti.

    Unele sunt în fruntea eforturilor de a dezvolta un vaccin. Executivii au făcut presiuni asupra factorilor de decizie pentru ca aceştia să ajute persoanele şi întreprinderile mici afectate de criză. În ultimele săptămâni, ei şi-au asumat noi angajamente pentru promovarea egalităţii rasiale şi a diversităţii în propriile companii, mai spune Bolten. De cealaltă parte, Lucian Bebchuk şi Roberto Tallarita, directorul şi, respectiv, directorul asociat al Programului Harvard Law School de guvernanţă corporativă, au publicat un articol în care fac un rezumat al studiului lor „Promisiunea iluzorie a guvernanţei stakeholderilor” ce va fi publicat în toamnă. 

    Declaraţia prin care peste 180 de CEO ai unor companii majore s-au angajat acum un an „să ofere valoare tuturor actorilor” a fost considerată pe larg ca semnalând o schimbare viitoare în modul în care vor opera companiile, scriu cei doi autori. „Articolul semnat de noi prezintă dovezi că declaraţia a fost în mare parte o manevră de PR” continuă ei.
    Pe baza întrebărilor trimise companiilor ai căror executivi au semnat declaraţia din august 2019, Bebchuk şi Tallarita au găsit că deciziile de punere în aplicare a angajamentelor au fost luate în general de către executivi fără aprobare din partea consiliilor de administraţie. Deoarece deciziile corporative cu importanţă semnificativă sunt supuse în general aprobării consiliului de administraţie, acest lucru reflectă percepţiile executivilor că angajamentele lor nu ar duce la schimbări semnificative în tratamentul părţilor interesate – stakeholderii.

    Concluzii similare rezultă din analizarea tuturor ghidurilor de guvernanţă corporativă aprobate de consiliile companiilor care sprijină declaraţia. Cei doi cercetători au constatat că noile linii directoare, multe actualizate după emiterea declaraţiei, arată în cea mai mare parte că acţionarii au clar prioritate. „Analiza indică faptul că liderii corporativi au stimulente puternice să aducă beneficii stakeholderilor doar în măsura în care acest lucru nu ar afecta valoarea acţiunilor. Această concluzie va fi foarte dezamăgitoare pentru unii şi binevenită pentru alţii. Dar trebuie să fie clar pe ce se concentrează liderii din companii şi ce intenţionează ei să ofere. Josh Bolten, directorul executiv al BRT, a respins ca fiind „lipsite de profunzime” astfel de critici. „Majoritatea executivilor care au semnat acea declaraţie consideră că acesta este modul în care trebuie să îşi conducă acum compania, deci de ce ar trebui să obţină aprobarea consiliului de administraţie?” a spus Bolten. Chiar dacă mulţi executivi au considerat-o ca fiind o afirmare a priorităţilor lor deja existente, declaraţia a fost încă un angajament „aspiraţional” de a face mai mult, a spus el. „Dacă aruncaţi o privire asupra a ceea ce au făcut marile corporaţii din America în timpul pandemiei, rezultatele sunt puternice.”

    Financial Times are o poveste mai aromată despre primul an de viaţă al capitalismului stakeholderilor. În SUA, când lumea a fost obligată să stea în casă, în martie, gunoiul a încetat să se mai acumuleze lângă magazine, şcoli şi stadioane, ceea ce a făcut să dispară 40 milioane de dolari din veniturile societăţii de administrare a deşeurilor (Waste Management) în doar două săptămâni. Jim Fish, directorul executiv al companiei, a răspuns nu prin reducerea costurilor, ci prin garanţii către personal că vor primi salariul întreg pe durata pandemiei şi oferind întreprinderilor mici servicii gratuite timp de o lună după ce acestea s-au redeschis.„Acţionarii erau oarecum ceva secundar sau chiar mai departe în mintea mea”, îşi aminteşte el. „Ştiam eu în adâncul minţii mele că va fi un cost pentru acţionari? Bineînţeles că ştiam, dar mă gândeam mai mult la ce vor face familiile oamenilor pe care i-aş fi putut concedia.” Afacerea de colectare şi procesare a deşeurilor nu este ceva care să trezească simpatie, iar acţionarii sunt obişnuiţi să fie prima prioritate a conducerii, aşa cum a fost în ultima jumătate de secol. Însă acţiunile lui Fish au reflectat o schimbare de dispoziţie în America corporativă de la criza financiară globală, reflectată cel mai bine în declaraţia executivilor din BRT de anul trecut. Acum, criza COVID-19 pune presiuni fără precedent asupra corporaţiilor şi o serie de investitori, academicieni şi activişti susţin că este nevoie de schimbări mai precise pentru ca noul capitalism să se ridice la nivelul promisiunilor făcute de creatorii săi.
    Membrii Business Roundtable s-au confruntat cu acuzaţii de ipocrizie în timpul pandemiei, cu, spre exemplu, angajaţii acuzând McDonald de acordarea unui concediu medical plătit insuficient şi Walmart că nu a ascultat problemele privind siguranţa la locul de muncă sau criticând Amazon pentru retragerea bonusului de risc oferit iniţial. Just Capital, care urmăreşte impactul companiilor asupra societăţii, a constatat că BRT a livrat rezultate mixte. Companiile ai căror directorii generali au semnat celebra declaraţie s-au comportat mai bine decât alţii în a  oferi totul, de la concedii medicale plătite la asistenţă financiară în timpul crizei.
    Totuşi, studiul Just Capital a constatat că americanii consideră că firmele mari nu respectă în totalitate responsabilităţile pe care le au faţă de angajaţi, clienţi, comunitate şi mediu. BRT se confrunta cu critici gălăgioşi şi înainte ca pandemia să lovească. Într-o tabără au fost adepţii radicali ai economistului Milton Friedman, înaltul preot al capitalismului acţionarilor, care  insistau că companiile ar trebui să se concentreze pe a face bani şi că acest principiu nu trebuie schimbat. În cealaltă tabără au stat susţinătorii investiţiilor pe teme de mediu, societate şi guvernanţă, care erau îngrijoraţi că membrii BRT proiectau doar o imagine bună de luat ochii lumii în loc să-şi schimbe modul sălbatic de a gândi. Oricum, acţionarii păreau să nu creadă că vor fi aşezaţi pe locul în spate, spune Shiva Rajgopal, profesor de Columbia Business School. „Când aceşti tipi au semnat declaraţia BRT, preţurile acţiunilor acestor firme nu s-au mişcat… Nu a fost niciun tremur”, a remarcat el. Acest scepticism a fost justificat, consideră el, prin modul în care stakeholderii au fost trataţi în trecut de către companii.

     

     

    Într-un studiu realizat alături de Aneesh Raghunandan de la London School of Economics, Rajgopal a descoperit că membrii BRT au fost indicaţi pentru mult mai multe abateri privind mediul şi condiţiile de muncă decât executivii altor companii. Un apărător al BRT a menţionat, totuşi, că majoritatea celorlalte corporaţii erau mult mai mici decât membrii organizaţiei sale. Apple are totuşi o capitalizare cât PIB-ul unei ţări. Anne Simpson, care conduce activitatea de guvernanţă la Calpers, cel mai mare fond de pensii din America, împărtăşeşte o altă critică a lui Rajgopal: aceea că companiile americane au încurajat un regim al drepturilor acţionarilor „fără dinţi”, ceea ce a făcut greu ca
    board-urile să poată fi trase la răspundere pentru angajamentele asumate faţă de stakeholderi. Spre exemplu, Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, a semnat declaraţia BRT pentru ca apoi grupul său să ceară jandarmului pieţelor financiare americane, Securities and Exchange Commission, să îl protejeze de votul acţionarilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.
    Directorii şi executivii americani sunt încă în urma colegilor internaţionali în ceea ce priveşte convingerea că capitalismul se schimbă fundamental, potrivit unui sondaj realizat de Diligent la care au participat 400 de lideri de afaceri. Există însă un consens din ce în ce mai mare că este nevoie de mai multă muncă pentru a integra capitalismul stakeholderilor în luarea deciziilor consiliilor de administraţie – şi pentru a măsura impactul acestuia. Un grup de la şcoala de afaceri Saïd din Oxford susţinut de investitori a publicat un cadru pentru a încuraja consiliile să îşi transforme discuţiile despre scop în acţiune. „Scopul trebuie să fie mai mult decât un slogan de marketing”, au spus autorii.
    Presiunile investitorilor au făcut mai mult decât BRT pentru a concentra consiliile de administraţie pe un scop mai larg, a declarat Rebecca Henderson de la Harvard Business School, autoarea cărţii „Regândirea capitalismului”. Ea argumentează însă că declaraţia BRT are importanţă. „Se pare că mulţi lideri de afaceri chiar credeau că misiunea lor era doar maximizarea valorii pentru acţionari”, a spus ea. „Este un dezastru, aşa că un lucru simplu precum schimbarea limbajului este un lucru bun.” În ceea ce-l priveşte pe domnul Fish de la societatea de gestionare a deşeurilor, o atenţie mai mare dată stakeholderilor poate totuşi aduce în timp beneficii acţionarilor. De când compania a luat măsuri pentru a ajuta întreprinderile mici cu probleme, a povestit el, loialitatea clienţilor a crescut şi ponderea celor care-şi anulează contractele a scăzut la valori minime record.