BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Pandemia „muşcă” din piaţa muncii: Numărul de ore de muncă pierdute în perioada aprilie-iunie vor fi echivalente cu 195 milioane de joburi

    Criza COVID-19 va reduce numărul de ore de muncă la nivel global cu circa 7% în al doilea trimestru din 2020, ceea ce reprezintă un efect „catastrofic”, echivalent cu pierderea a 195 milioane de locuri de muncă cu normă întreagă, potrivit datelor agenţiei International Labour Organization, din cadrul Naţiunilor Unite, citate de FT.

    Agenţia care activează sub egida ONU a avertizat că 1,25 miliarde de muncitori – aproape două cincimi din totalul de 3,3 miliarde angajaţi la nivel global – sunt angajaţi în sectoare economice care au înregistrat scăderi dramatice, de la retail, la real estate şi producţie, până la HoReCa. Mai multe de patru cincimi din totalul forţei de muncă la nivel global trăieşte în ţări în care sunt implementate astăzi măsuri de carantină totală sau parţială.

    „Angajaţii şi businessurile se confruntă cu o catastrofă, atât în economiile dezvoltate cât şi în cele în curs de dezvoltare. Cei mai vulnerabili vor fi loviţi cei mai puternic”, a spus Guy Ryder, directorul general al agenţiei.

    Ritmul în care se pierd locurile de muncă în lumea dezvoltată i-a luat prin surprindere pe decidenţii politici.

    Circa 10 milioane de persoane au intrat în şomaj doar în SUA în ultimele două săptămâni din luna martie, iar mulţi economiştii se aşteaptă ca rata şomajului în SUA să treacă de 10%.

    La un nivel similar evoluează lucrurile şi în Europa, însă mulţi dintre muncitorii de pe bătrânul continent pot accesa scheme de şomaj tehnic, gândite pentru a limita efectele economice pe termen lung.

    Avertismentul agenţiei a venit la doar trei săptămâni după ce a publicat o analiză în care estima că pandemia va duce la pierderea a 25 milioane locuri de muncă în 2020 – peste nivelul înregistrat la criza financiară din 2008.

    Acum, Ryder consideră că doar în primul trimestru au fost pierdute peste 30 milioane de locuri de muncă.

  • Surpriză totală: Primul mare oraş care iese din carantină. A fost un focar gigant de coronavirus, iar autorităţile au dat liber la tot

    Wuhan, oraşul chinez în care a izbucnit epidemia de coronavirus devenită pandemie globală, va elimina miercuri măsurile de carantină naţională, după 76 de zile, potrivit FT, care citează presa locală.

    Capitala provinciei Hubei iese din această carantină naţională fără precedent care a îngheţat a doua cea mai mare economie a lumii – întrucât producţia industrială a scăzut cu 13,5% în primele două luni ale anului.

    Relaxarea restricţiilor de călătorie vine după ce numărul de cazuri raportate a scăzut semnificativ.

    Marţi, numărul deceselor provocate de COVID-19 în Wuhan a scăzut la zero pentru prima dată.

    Circa 55.000 de oameni sunt pregătiţi să se urce în trenuri şi să părăsească miercuri oraşul, potrivit The Global Times, ceea ce va pune o presiune enormă pe infrastructura de cale ferată – neutilizată în ultimele luni.

    Peste 80 de trenuri ultra-rapide sunt în aşteptare în cele trei gări din Wuhan, potrivit Peopleăs Daily, o entitate controlată de Partidul Comunist din China.

  • Zi importantă pentru lupta cu pandemia de COVID. Una dintre cele mai afectate ţări de acest virus anunţă prima zi fără decese cauzate de coronavirus

    China nu a raportat niciun deces nou cauzat de coronavirus în ultimele 24 de ore, prima dată din ianuarie, după ce pandemia a ucis aproape 75.000 de oameni în întreaga lume, scriu cei de la The Independent.

    Între timp, peste 160 de foşti şi actuali lideri politici la nivel mondial solicită celor mai mari 20 de naţiuni industrializate din lume să aprobe 8 miliarde de dolari pentru a finanţa cheltuielile pentru sănătate globală de urgenţă, urgentând astfel crearea unui vaccin şi a unui tratament pentru COVID-19 şi pentru a preveni un al doilea val al pandemiei.

  • Cel mai bogat om al lumii este ferit şi de coronavirus

    Ultrabogaţii lumii de peste tot au pierdut miliarde de dolari din cauza pandemiei, dar contul bancar al lui Jeff Bezos nu a fost prea afectat, potrivit Business Insider.

    Averea netă a lui Jeff Bezos a crescut cu 5,9 miliarde de dolari până la finalul lunii martie, potrivit Indexului Miliardarilor realizat de Bloomberg. 
    Bezos, cel mai bogat om din lume, este de altfel singurul din topul primilor cinci cei mai bogaţi oameni ai lumii care nu a pierdut bani în 2020. După epidemie, Amazon a înregistrat o creştere a cererii şi recrutează 100.000 de noi angajaţi.
    Mark Zuckerberg, de exemplu, se numără printre miliardarii lumii care au avut de pierdut din cauza unei volatilităţi de piaţă fără precedent. 

  • Un lanţ de supermarketuri a fost printre primele afaceri care au anticipat o pandemie globală şi au luat măsuri. Ce au făcut apoi a adus laudele tuturor, mai ales pe ale angajaţilor

    Un lanţ de supermarketuri s-a numărat printre primele care au anticipat coronavirusul. După ce şi-au luat propriile măsuri de protecţie, reprezentanţii acestuia au decis să ajute restaurantele locale, potrivit unui articol al publicaţiei americane Inc.
    Un exemplu în acest sens este al unui lanţ de supermarketuri din Statele Unite. H-E-B a început discuţiile cu retailerii din China în ianuarie. I-a contactat pe retailerii din Spania şi Italia care treceau deja prin scenarii dramatice.

    Supermarketul pregătea însă un plan de urgenţă împotriva unei pandemii încă din 2005. Compania se confruntase cu uraganele care loveau sudul, prin urmare avea experienţa unor circumstanţe neobişnuite pentru restul lumii.

    Potrivit explicaţiilor acordate Texas Monthly, citate ulterior de Inc., H-E-B a început să limiteze achiziţiile clienţilor la începutul lunii martie. A extins perioada de concediu plătit şi a crescut salariile timpuri pentru angajaţii săi.

    În urmă cu câteva zile, managementul H-E-B a avut o idee care să îi ajute şi pe proprietarii restaurantelor din zonă, mare parte în pragul falimentului din cauza pandemiei.

    H-E-B are 90 de magazine în zona Houston. Astfel, pentru a ajuta la creşterea industriei restaurantelor, a comandat mâncare pentru toţi angajaţii de la mai multe restaurante din Houston.
    „Folosim platforma noastre pentru a creşte gradul de conştientizare în privinţa nevoilor restaurantelor locale într-o perioadă în care susţinerea comunităţii este nepreţuită. Îi invităm pe cei din Houston să facă o diferenţă în orice fel pot, prin plasarea unei comenzi sau prin donaţii”, a spus Scott McClelland, preşedintele lanţului de supermarketuri.

    Lanţul de restaurante ar fi cheltui 100.000 de dolari pentru masa angajaţilor comandată de la restaurantele locale.

    Într-o criză, nu trebuie să te uiţi doar la afacerile tale, ci să vezi dacă poţi să ajuţi întregul ecosistem de business, pare să fie morala acestei crize pentru sistemul de business. O filosofie care s-ar putea aplica şi asupra pieţei locale, poate chiar printr-o măsură similară cu a lanţului restaurante.

     

  • Avertisment: costul total al pandemiei ar putea atinge 4.100 miliarde de dolari

    Costul pandemiei de coronavirus s-ar putea ridica la 4.100 mld. dolari, sau aproape 5% din PIB-ul mondial, în funcţie de gradul de răspândire a bolii în Europa, SUA şi alte mari economii, avertizează Banca Asiatică de Dezvoltare (ADB), potrivit Bloomberg.

    O perioadă mai scurtă de izolare ar putea limita daunele la 2.000 mld. dolari, sau 2,3% din PIB-ul mondial.

  • Analiză. Când şi cum se termină pandemia de COVID-19

    Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 a depăşit un milion, iar o mare parte din populaţia globului este supusă unor restricţii stricte pentru a încetini pandemia. Toată lumea se întreabă, însă, când se vor termina toate acestea?
    Răspunsul depinde în mare parte de incertitudinile referitoare la noul coronavirus care cauzează boala, inclusiv dacă o persoană infectată odată şi vindecată, se poate îmbolnăvi din nou sau cât timp va trece până va apărea un vaccin, scrie Bloomberg.

    1. Cum se termină pandemia de COVID-19?
    Există un consens potrivit căruia pandemia se va încheia doar odată cu instituirea aşa-numitei imunităţi de grup. Acest lucru se întâmplă atunci când suficientă lume dintr-o comunitate este protejată de un agent patogen. Există două modalităţi de a obţine acest rezultat.

    Una dintre modalităţi este imunizarea. Cercetătorii ar trebui să dezvolte un vaccin care se dovedeşte sigur şi eficient împotriva coronavirusului, iar apoi acesta trebuie administrat unui număr suficient de mare de oameni pentru a crea imunitatea de grup.

    A doua modalitate este mai sumbră. Imunitatea de grup se poate produce şi după ce o mare parte a unei comunităţii a fost infectată cu un agent patogen şi îşi dezvoltă rezistenţa în acest fel.

    2. Ce se întâmplă până la crearea imunităţii de grup?
    Multe ţări au optat pentru impunerea unor restricţii stricte de circulaţie a populaţiei pentru a încetini răspândirea virusului.
    Scopul principal pentru acest lucru este cel de a evita o explozie a numărului cazurilor de infecţii, ceea ce ar duce la o supraaglomerare a sistemului medical şi incapacitatea de a trata pacienţii, drept urmare o creştere a ratei deceselor.

    „Aplatizarea curbei”, aşa cum este numită această metodă, urmăreşte să eşaloneze cazurile pe o perioadă mai lungă de timp şi să le ofere astfel autorităţilor şi furnizorilor de servicii medicale timp pentru a se mobiliza şi a-şi dezvolta capacitatea de testare, pentru a urmări contactele celor infectaţi şi pentru a trata bolnavii, prin extinderea facilităţi spitaliceşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Olga Simionescu: Sunt sigură că România nu va ajunge ca Italia, noi am luat măsuri precoce

    Prof. Dr. Olga Simionescu, şeful Secţiei Dermatologie I a Spitalului Colentina din Capitală, spune că este sigură că România nu va ajunge ca Italia, pentru că ţara noastră a luat măsuri precoce şi „nu am făcut greşelile lor”. Închiderea şcolilor şi distanţarea socială a redus diseminarea virsului.

    Redăm integral textul medicului Olga Simionescu:

    „Jurnal de pandemie. Fiindcă îmi pasă.

    Cifrele lui Nature ( o course!) la 2 aprilie, sunt:

    Un million de oameni infectaţi, peste 51000 de decese, 209000 de vindecaţi, 181 de ţări afectate. Numărul de cazuri este evidentmai mare, nu fiecare ţară are putere de testare. Cu cât se testează mai mult, cu atât se descoperă mai multe cazuri.

    Intervenţia non – farmaceutică ( închiderea şcolilor, distanţarea socială) a redus considerabil diseminarea virusului. Germania şi Austria deja vorbesc despre relaxarea măsurilor, în termeni prudenţi.

    Încuierea oamenilor în casă a stat la baza aducerii lui Ro la un nivel sub 1. Indicele Ro este un parametru care se numeşte “număr de reproducere eficientă a virusului” şi înseamnă numărul de cazuri în medie pe care o persoană infectată îl poate determina atunci când este contagioasă.

    Dacă Ro este mai mare de 1, infecţia urcă. Dacă Ro este sub 1, rata de infecţii scade şi pandemia este sub control. Ro ţine însă şi de apărarea imunitară a gazdei şi de puterea de virulenţă a gazdei.

    Când omul stă în casă, puterea virusului scade, devine fragil şi vulnerabil ( cele cu ARN sunt instabile).

    China a contat pentru 80% din cazuri atunci când nu vorbeam încă despre o pandemie ( definită de 100.000 de noi cazuri apărute). Astăzi SUA are cele mai multe cazuri (peste 273 000). 80% dintre pacienţii lor aflaţi la ATI au o afecţiune cronică preexistentă (cardiacă sau diabet).

    Raportarea corectă a ratelor de mortalitate ţine mult de capacitatea de testare. Ne trebuie numărul corect de îmbolnăviri ( testare extensivă) şi numărul de decedaţi (atribuibili Covid 19). Multe ţări nu au o capacitate mare de testare şi raportează corect doar numărul deceselor, ca urmare există o întârziere a efectului măsurilor economice.

    3.5 milioane de teste rapide sunt aşteptate în câteva zile în UK. Oamenii vor fi înţepaţi în deget şi din picătura de sânge li se va vedea trecutul infecţiei.

    Dacă au anticorpi, infecţia a fost. Există un risc de raportare a infecţiilor fals pozitive, dar pentru studii epidemiologice viitoare este important să fie testaţi cât mai mulţi oameni.

    PCR testează prezentul infecţiei, adică cine are infecţie acum.

    Sunt sigură că România nu va ajunge ca Italia ( şi mă refer aici la Costiera amalfitană sau la Sfântul Francesco de Assisi). Primele simptome au apărut la ei în Lombardia în 20 februarie şi împrăştierea din ianuarie a rămas nedetectată. Spre deosebire de ei, românii au luat măsuri precoce şi nu au făcut greşelile lor ( excepţie Suceava). Nu aş accentua pe treaba cu populaţia îmbătrânită, căci Germania şi Israel sunt o contradovadă în topic.

    Gesturi nobile au făcut:

    Olimpia Enache şi Faddy Chreih de la Regina Maria, prin donaţia de echipamente la Spitalul Colentina. Este greu în vremea noastră economică să dai din puţinul tău şi la altul.
    Doctorul Nelu Tătaru a avut curajul să preia un job suicidar şi lupta în focar în Suceava, Arad şi Ţăndărei. Îl felicit acum pentru milionul de doze de hidroxiclorochină, muniţie preţioasă în război. Îi văd seara cearcănele tot mai adânci, când găseşte încă resurse să comunice corect. Apreciez că nu loveşte în doctori, căci el este un HALAT ALB CHIRURGICAL.
    Oamenilor de mai sus le dăruiesc astăzi câteva frunzuliţe care au ieşit timide din măslinul care mi se uscase de 3 luni. Nu l-am scos din ghiveci, desi mi se spunea că e bătrân şi uscat. I-am luat sursă separată de căldură şi am vorbit cu el în fiecare zi.
    Există viaţă şi după moarte.

    Nihil sine Deo!

    Keep you posted.

    #wecare”

  • Care sunt ţările pe care Brexitul şi pandemia de COVID-19 le transformă in adevărate SUPER-PUTERI mondiale. Noua ordine mondială o să fie cu totul alta

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

    Potrivit raportului, principalele 10 economii ale lumii în 2050 sunt următoarele>>>>>>>

  • Ţara europeană care nu vrea să izoleze locuitorii. Cum justifică măsurile relaxate aplicate de autorităţi în timpul pandemiei

    În timp ce restul Europei impune restricţii severe asupra vieţii publice şi continuă să închidă graniţele, Suedia preferă o abordare mult mai relaxată faţă de pandemia de coronavirus, scrie CNBC.

    Spre deosebire de ţările vecine (Danemarca, Finlanda şi Norvegia), Suedia încă nu a închis graniţele şi şcolile. În plus, nici nu a închis afacerile neesenţiale şi nu a interzis adunările de mai multe de două persoane. Ideea pe care merg autorităţile suedeze implică faptul că oamenii vor adopta în mod voluntar o măsurile menite să întârzie răspândirea virusului.

    Mişcarea a fost aspru criticată atât de epidemiologii din interiorul ţării cât şi de  ţările care au oprit aproape în totalitate circulaţia în spaţiile publice.

    „Părerea mea este că, în principiu, toate ţările europene încearcă să facă acelaşi lucru – încercăm să încetinim răspândirea cât de mult posibil pentru a menţine societatea şi spaţiul medical în condiţii optime… şi am dat dovadă de metode diferite pentru a încetini răspândirea”, a declarat Andres Tegnell, principalul epidemiolog din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică din Suedia.

    În prezent, Suedia înregistrează 4.435 de cazuri şi 180 de decese datorate noului coronavirus.

    Totuşi, Tegnell nu exclude posibilitatea abordării unor măsuri mai severe în Suedia, declarând că, dacă numărul de cazuri se va înrăutăţi. Weekend-ul trecut, prim-ministrul Stefan Löfven a spus că izolarea capitalei reprezintă un scenariu probabil în cazul în care cazurile de COVID-19 vor creşte semnificativ. Premierul a declarat anterior că încetinirea virusului depinde în mare măsură de comportamentul individual al populaţiei.

    Suedia nu s-a distanţat în totalitate de restul Europei. În mod similar cu ţările vecine, guvernul suedez a încurajat lucratul de acasă, evitarea călătoriilor neesenţiale şi le-a recomandat cetăţenilor vârstnici să evite contactul social. Bineînţeles, spălatul mâinilor a fost promovat în mod constant.

    Adunările publice de peste 50 de persoane au fost interzise, după ce iniţial ţara a suspendat adunările de peste 500 de oameni. Universităţile şi colegiile au fost închise, însă şcolile cu elevi de sub 16 ani vor rămâne în continuare deschise.

    Comparativ cu restul Europei, spun rezidenţii capitalei Stockholm, viaţa pare relativ normală în Suedia.

    „Este doar o gripă, sunt mult mai îngrijorat în legătură cu începutul sezonului alergiilor”, spune un locuitor din Stockholm, adăugând că suedezii au „mare încredere” în instituţiile publice.

    „Pe lângă influenţele evidente ale reţelelor de social media, cred că autorităţile ar fi implementat măsuri severe precum restul ţărilor dacă s-ar fi instaurat mai multă panică”, a declarat pentru CNBC un englez stabilit în Stockholm.

    Cu restricţii sau fără, economia Suediei nu va scăpa neşifonată odată ce se va termina criza. Săptămâna trecută, grupul bancar Swedbank estima că economia ţării se va contracta cu 4% în 2020, iar rata şomajului va atinge 10% în timpul verii, în ciuda stimulentelor fiscale lansate de stat.

    „Majoritatea sectoarelor din economia suedeză sângerează. În sectorul serviciilor, câteva companii nu mai au nicio cerere… Producţia se chinuie în condiţiile în care lanţurile de aprovizionare s-au rupt şi cerere continuă să scadă”, a adăugat Swedbank.