BusinessMagazin

Tag: online

  • Un startup dedicat pasionaţilor de călătorie a obţinut o finanţare de 50 de milioane de dolari

    Startup din Berlin numit GetYourGuide a obţinut o finanţare în valoare de 50 de milioane de dolari pentru platforma sa online care ajută pasionaţii de călătorie să găsească şi să-şi rezerve activităţi, călătorii oriunde în lume, scrie Business Insider.

    Reprezentanţii companiei au declarat că în urma aceste runde de finanţare startup a primit un nou investitor, Nokia Growth Partners care se alătură investitorilor existenţi, Spark Capital, Highland Capital Partners şi Sunstone Capital.

    În prezent, GetYourGuide are peste 200 de angajaţi, iar pe platforma online se găsesc peste 27.000 de activităţi în peste 2.500 de destinaţii pentru pasionaţii de călătorie. Startup lansat în 2009 are sediul la Berlin, dar a deschis birouri în Las Vegas şi la Zurich. Această finanţare le permite să se extindă în alte pieţe şi să-şi îmbunătăţească produsul.

    100 de miliarde de dolari este piaţa de activităţi de călătorie, potrivit GetYourGuide.

  • Al doilea avion rusesc prăbuşit în ultimele zile. Zece morţi şi doi supravieţuitori, după ce un avion cargo rus s-a prăbuşit în Sudanul de Sud

    Un avion cargo rusesc s-a prăbuşit miercuri, la scurt timp după decolarea de pe un aeroport din Sudanul de Sud, provocând moartea a zece persoane aflate la bord, în timp ce alte două au supravieţuit, potrivit unui ofiţer de poliţie şi presei locale, transmite Reuters în pagina online.

  • Care este valoarea reală a clientului, astăzi, la noi?

    Veneam din Italia, unde tocmai mă minunasem în faţa unei abordări care mi s-a părut SF: o factură neplătită la electricitate şi, drept urmare, compania „taie“ curentul clientului. Cu toate acestea, clientul putea folosi becurile din casă, ba chiar şi instantul pentru încălzirea apei sau plita de gătit. Este adevărat, nu la putere maximă, dar o cafea tot puteai face. Iar clienţii au plătit ce au avut de plătit, ba chiar şi o taxă decentă de reconectare – care mi se pare în regulă – iar conflictul, dacă îi putem spune aşa, a fost stins civilizat, fără ameninţări, lapidări, deplasări sau alte „ări“.

    Când vom ajunge şi noi, oare, la relaţii cu adevărat normale între client şi furnizori? Ştiu că or să sară unii să-mi spună să nu generalizez, şi nici nu vreau asta, dar de cele mai multe ori, indiferent că vobim de un taximetrist, de un comerciant sau de un bancher, am sentimentul că eu, consumatorul, am pierdut meciul. Indiferent ce va să zică asta, că am îndurat fumul ţigării din taxi, că am închis ochii la calitatea mărfii sau că am acceptat un ton nepotrivit sau penalităţi aiurea.

    Care este valoarea reală a clientului astăzi, la noi, dincolo de fardul marketingului?

    Pentru că eu, consumatorul, cred că sunt important, şi nu numai eu, ci şi colegii mei, dumneavoastră, cei care citiţi revista, prietenii dumneavoastră şi toţi care susţinem întreg lanţul – magazine, bănci, furnizori de servicii. Plătim taxe şi impozite care sprijină pensionari, persoane asistate, funcţionari, investiţii publice, preşedinţi şi parlamente. Sunt/suntem alfa şi omega, începutul şi sfârşitul în circuitul economic şi oricine se consideră „too big to fail“ ar trebui să fie conştient că mărimea sa este suportată de micimea mea.

    Am scris în mai multe rânduri despre ceea ce cred că este o altă lipsă a societăţii româneşti – cea a avocaţilor. Avem foarte buni specialişti, experţi în legislaţie sau business sau procese penale şi civile, citaţi în reviste şi chemaţi le televiziuni, dar ne lipsesc avocaţi care să ajute cetăţeanul simplu în cazul în care a fost nedreptăţit. Avocaţi cu o atitudine proactivă, deschisă şi înţelegătoare, aflaţi în curtea furnizorului de utilităţi, în salonul spitalului sau pe holurile instituţiilor statului, avocaţi care să-i desluşească clientului clauzele contractuale pentru care semnează. Şi cred, sper că societatea românească, cinică şi crudă cu cei care nu ştiu să se apere, fie ei consumatori, întreprinzători, pietoni sau şoferi, medici sau pacienţi, s-ar însănătoşi în cazul în care nedreptatea ar fi taxată corespunzător.

    Doi la mână, poate că ar trebui să ieşim din poziţia de piaţă mică şi ieftină, din cauza puterii reduse de cumpărare. Îmi sprijină ideea Angela Filote, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, care, la un summit pentru investitori, a pledat pentru o creştere a salariilor, dar bazată pe competitivitate, şi pentru măsuri destinate trecerii de la un stat cu costuri scăzute la unul cu forţă de muncă cu valoare adăugată medie şi mare, fără a pierde interesul investitorilor. „Nu cred că România îşi permite să aibă ca principal avantaj costul scăzut, nu cred că e corect pentru români“, a spus oficialul european.
    De aici ar trebui să înceapă treaba strategilor guvernamentali sau de partid, zic, şi, atunci când o să vă opriţi din râs, o să îmi daţi dreptate.

    Ilustrez cu „Masa frugală“ a lui Pablo Picasso.

  • Studiu: Foarte mulţi părinţi simt că nu au niciun control asupra ceea ce văd sau fac copiii lor online

    Un nou studiu realizat de Kaspersky Lab şi B2B International dezvăluie faptul că, la nivel global, 30% dintre părinţi simt că nu au niciun control asupra a ceea ce văd sau fac copiii lor online, iar 38% sunt îngrijoraţi de faptul că utilizarea internetului de către copiii lor ar putea duce la dependenţă. Pe lângă aceste preocupări, mulţi adulţi se tem că părinţii şi bunicii, activi în mediul digital,ar putea fi la fel de vulnerabili.

    Peste jumătate (52%) dintre respondenţi cred că ameninţările cu care se confruntă copiii lor în mediul online sunt în creştere. Preocuparea cea mai des întâlnită (în 45% din cazuri) se referă la conţinutul nepotrivit sau explicit pe care copiii l-ar putea întâlni online, iar aproape două treimi (60%) dintre respondenţi îşi exprimă convingerea că accesul copiilor la astfel de conţinut nu este restricţionat de nimic.

    Alte preocupări includ probabilitatea ca persoane străine să intre în contact şi să comunice cu copiii(41%) şi dezvăluirea prea multor informaţii personale (40%). 38% se tem de instalarea dependenţei de internet la copii şi că aceştia petrec prea mult timp online.
    Riscul ca cei mici să întâlnească, şi, probabil, să nu recunoască programe malware este o preocupare majoră pentru 37% dintre părinţi. Ceea ce este mai surprinzător şi îngrijorător este faptul că cyberbullying-ul, un fenomen care poate avea un impact devastator asupra vieţii tinerilor pe termen lung, este listat ca un motiv serios de îngrijorare de către doar 35% dintre părinţi.

    la nivel global,52% dintre respondenţi au părinţi care folosesc internetul, iar dintre aceştia, mai mult de jumatate (29%) îşi fac griji cu privire la riscurile pe care părinţii lor le-ar putea întâlni şi la care nu ar putea face faţă.

    Preocupările principale pentru utilizatorii de internet mai maturi includ riscul de a fi infectaţi cu malware (52%), site-urile web şi email-urile false (50%), pierderea de bani în urma fraudelor sau a altor activităţi infracţionale de acest tip (45%), escrocheriile online (38%) şi chiar spionajul (37%).

    “Instinctul de protecţie este caracteristic părinţilor, dar în mediul online regulile se schimbă. Studiul nostru arată că mulţi părinţi se tem că în contextul multiplicării conţinutului nereglementat disponibil, creşte şi numărul de ameninţări online cu care se confruntă copiii lor. Ceea ce e îngrijorător e faptul că, potrivit studiului, o cincime din părinţi nu iau nicio măsură pentru a-şi proteja copiii şi, mai mult de jumătate (58%), nici măcar nu vorbesc cu ei despre ameninţările online,” a declarat David Emm, Principal Security Researcher în cadrul Kaspersky Lab .

  • Un start-up din Slovenia vrea să cucerească piaţa de curierat

    Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum cele enumerate mai sus au profitat de asta şi au crescut foarte mult. Airbnb este evaluată la peste 25 de miliarde de dolari, iar Uber este evaluată în prezent la peste 50 de miliarde de dolari. Însă nu totul a mers perfect, Uber a luptat cu rivalii şi cu autorităţile de reglamentare, chiar şi în România, unde Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se interzice transportul în regim de taxi de către persoane care nu sunt transportatori autorizaţi. În Rio de Janeiro a fost interzis, iar în multe ţări europene au fost proteste legate de asta. „Uber are procese cam peste tot în lume, iar Airbnb are o puternică opoziţie chiar la el acasă, în San Francisco. Este poate unul din semnele că asistăm la o evoluţie de natură disruptivă care deranjează companiile tradiţionale, care pierd cota de piaţă şi clientela în faţa platformelor prin care clienţii intră în legătură directă unii cu alţii“, a spus Aurelian Dochia, analist economic.

    Un alt produs asemănător, însă destinat pentru circulaţia în afara oraşelor este BlaBlaCar. Spre deosebire de Uber, BlaBlaCar a obţinut aprobarea autorităţilor de reglementare din întreaga lume, modelul său de afacere fiind diferit: dacă transportul cu Uber presupune plata călătoriei (stabilind un plafon minim), şoferii BlaBlaCar nu obţin bani cash în urma serviciilor oferite, pasagerii plătind doar preţul combustibilului consumat în timpul călătoriei şi eventuale alte costuri presupuse de respectiva cursă.

    Conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp, întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Dezvoltarea tehnologiei şi globalizarea au ucis distanţa. Acum, oricine are acces la pieţele globale în timp real, astfel că oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. „Sharing economy este o inovaţie care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere al economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor“, este de părere Aurelian Dochia.

    În acest context a apărut şi Eurosender, firmă care acţionează ca un intermediar care preia online comenzile de livrare, apoi identifică o companie de curierat care să realizeze transportul. Eurosender oferă servicii integrate în 26 de ţări şi a pornit anul trecut ca un start-up în Slovenia, iar în urmă cu două săptămâni s-a lansat şi în România. Clientul interesat să trimită un colet dintr-o ţară în alta apelează la Eurosender, stabileşte expeditorul şi destinatarul, plăteşte în avans cu cardul un tarif calculat automat de platformă, apoi platforma alege ce curier va livra pachetul.

    Eurosender lucrează în prezent cu un număr important de curieri precum DPD, UPS, GLS, iar în viitor şi cei de la TNT sau DHL li se vor alătura. Compania a fost fondată în mai 2014, în Slovenia, de către tinerii antreprenori Jan Štefe şi Tim Potočnik, alături de dezvoltatorul web Žiga Janež. Ideea i-a venit lui Tim Potočnik în timp ce se afla în Varşovia, într-un program de studii în străinatate. „M-am trezit într-o cameră plină de bagaje care trebuia să fie trimise înapoi acasă. Am sunat la companii de curierat şi după mai multe apeluri am găsit pe cineva care vorbea engleză. Într-un final, cineva mi-a trimis o pagină de Excel, iar eu a trebuit să-mi calculez preţul“, a mărturisit Potočnik.

    Împreună cu colegii lui a creat un prototip, iar în mai 2014 platforma a fost lansată. 14 zile mai târziu a venit şi prima comandă. „La început a fost greu, eram doar trei tipi care încercau să convingă manageri de companii că suntem parteneri buni, că este o afacere bună“, povesteşte Tim Potočnik. „Am început cu studenţii pentru că ei adoptă repede noile tehnologii, apoi au urmat expaţii, apoi firmele mici şi mijlocii, iar acum vrem să intrăm şi în e-commerce, dar şi în marketplace-uri precum markt.de“.

    Pentru România, compania are ca obiectiv pentru 2016 o medie de 3.500 de  comenzi pe lună plasate de români, în condiţiile unei valori medii a comenzii de 45 euro în prezent. Costurile pentru expediţii sunt cu până la 70% mai mici decât costurile de curierat standard, datorită volumului realizat, susţine Eurosender. Pentru un pachet care este trimis din România către Italia un client plăteşte 270 de dolari la UPS sau 357 la DHL, dar la Eurosender va plăti 25 de euro, exemplu dat de reprezentanţii companiei. Acest factor este unul important, în special, datorită faptului că segmentul pe care se concentrează compania este format din studenţi, expaţi sau IMM-uri. Livrarea produselor se face între 2 şi 6 zile în Europa, iar în România livrarea se face în 24 sau 48 de ore.

    În Slovenia compania are deja înregistrate pe platformă aproximativ 1.000 de companii de la începutul acestui an. Extrapolând la potenţialul României, Eurosender se aşteaptă la un portofoliu de peste 2.500 de IMM-uri în următorul an. „Pe un termen de trei ani, obiectivul nostru este să devenim cea mai mare companie care oferă servicii logistice prin comenzi online pe piaţa locală. Dincolo de numărul mare de români care au rude plecate la muncă sau la studii, potenţialul de creştere este determinat de principalele avantaje oferite clienţilor – costuri mai scăzute, confortul şi economia de timp datorate platformei facil de accesat, urmăririi comenzii şi livrării door-to-door“, a declarat Gabriela-Mihaela Buzoianu, country manager eurosender pentru România: „Noi ne concentrăm pe segmentul românilor care trăiesc în Europa, să devenim un fel de liant între românii din străinătate şi familiile rămase în ţară“.

    La câteva luni de la lansare, platforma a beneficiat de investiţii de 25.000 de euro de la compania de media din Germania ProSiebenSat1 şi de 40.000 de euro prin fondul Silicon Gardens, fapt care a dus la extinderea companiei pe segmentul B2B. Eurosender a mai atras o investiţie de 220.000 de euro din partea unui grup de investitori sloveni, atingând astfel o evaluare de 3,6 milioane de euro. Eurosender are o cifră de afaceri de 300.000 de euro în 2014 şi estimează o creştere pentru 2015 undeva la 500-600.000 de euro. 

    Modelul de consum colaborativ promovează o distribuţie echitabilă a bunurilor şi a veniturilor, aşadar reprezintă o ameninţare la adresa modelelor tradiţionale de afaceri. „Ca toate inovaţiile care măresc productivitatea şi eficienţa, noile modele de business ce se experimentează astăzi vor sfârşi prin a cuceri piaţa. Poate că locurile de muncă ale unor şoferi de taxi sunt ameninţate în acest fel, însă consumatorii sunt cei care au ultimul cuvânt“, afirmă Dochia. Cu cât mai multe persoane vor trece de reticenţa de a folosi shared services, reticenţă asemănătoare cu cea legată de shopping-ul online în urmă cu 10-15 ani, cu atât aceste afaceri vor creşte tot mai mult.

  • Godmother lansează proiectul Evaluare Digitală, prima platformă de testare online dedicată elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare

    Având ca bază curriculum-ul în vigoare, programele şcolare şi Legea Educaţiei Naţionale, Evaluare Digitală reinterpretează, într-o manieră modernă şi creativă, subiectele şcolare, pornind de la preocupările şi curiozităţile copilului.

    Principalul scop al testelor propuse prin intermediul acestei platforme educaţionale este evaluarea cunoştinţelor şi monitorizarea progresului elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare. Copiii sunt provocaţi să descopere şi să rezolve subiecte dintre cele mai inventive, iar părinţii, pe baza monitorizării activităţii – rezultatele testului şi sugestiile din partea evaluatorilor – pot afla răspunsul la două întrebări esenţiale pentru dezvoltarea copiilor: care este nivelul lor actual de pregătire şi cum pot evolua, astfel încât să atingă un nivel superior de performanţă şcolară.

    În acelaşi timp, Evaluare Digitală urmăreşte digitalizarea concursurilor şi testelor şcolare, prin crearea unui mediul extern de evaluare a cunoştintelor elevilor, distinct de cel al şcolii în care învaţă, precum şi dezvoltarea personală a copiilor.

    Subiectele propuse în platforma Evaluare Digitală sunt redactate de profesori autorizaţi, respectă programa şcolară şi urmăresc îndeaproape etapele cronologice de predare din şcoli.

    Participarea la testele propuse de Evaluare Digitală este opţională, contra cost şi se face pe bază de înscriere.

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • Un tânăr din România face bani de pe urma vedetelor de pe Youtube. A fost invitat să lucreze la Berlin

    Călin Popescu este un tânăr antreprenor român care vrea să facă bani de pe urma vedetelor prezente în social media.

    Pentru un tânăr de 25 de ani, Călin Popescu are multe pasiuni şi un background destul de „complicat“, după cum mărturiseşte chiar el: fotografie, IT, securitate în online, inovaţie şi antreprenoriat. „În general sunt pasionat de transformarea ideilor interesante în produse şi afaceri funcţionale, cam cu asta m-am ocupat în ultimul timp“, spune Popescu, care a absolvit un liceu de informatică în Caransebeş, Facultatea de Cinematografie şi Media în Cluj-Napoca şi a urmat un master în domeniul inovaţiei în management la un colegiu din Londra.

    A înţeles că antreprenoriatul este direcţia potrivită pentru el şi spune că vrea să ia parte la transformarea noii generaţii de business. „În România sunt o mulţime de oameni extraordinar de bine pregătiţi şi motivaţi, mulţi din ei pleacă din ţară, dar mai sunt şi care rămân din diferite motive. Personal cred că România o să devină un hotspot destul de interesant în zona start-up în următorii 5 ani, zonă în care îmi doresc să mă implic mult în viitorul apropiat.“

    A ajuns la ideea la care lucrează acum după alte câteva proiecte care nu s-au bucurat de succes. „Acum mai bine de doi ani am cofondat cu câţiva prieteni un start-up la Londra, EyeLoop. Un portofel biometric care securizează plăţile online şi offline prin intermediul unui protocol de recunoaştere facială combinat cu recunoaşterea vocii. Foarte provocator din punct de vedere tehnic“, povesteşte tânărul antreprenor. „Am avut câteva încercări de colaborare cu nume importante din industria plăţilor şi din domeniul bancar. Din cauză că am apărut prea repede pe o piaţă nepregătită şi greu de schimbat, ca business nu a fost deloc profitabil, însă ca experienţă, networking şi catapultă spre lucruri mai interesante a fost extraordinar. După Londra, am ajuns să caut proiecte interesante în care mi-aş dori să fiu implicat şi am ajuns în contact cu incubatorul de business Makers.do din Berlin.“

    După câteva discuţii cu unul din cofondatorii Makers, Felipe Ogibowski, „am ajuns să vorbim despre ideea din spatele SocialScene. A fost ideea lui în principiu, la care eu am aderat şi pe care am modificat-o puţin împreună“, povesteşte tânărul antreprenor. SocialScene este un instrument online care conectează agenţii de marketing şi branduri din toată lumea cu aşa-numiţii social influenceri.
    Dezvoltarea platformei a durat în total trei luni, iar investiţia a fost destul de mare, având în vedere că majoritatea banilor au fost cheltuiţi pe cercetare şi pe vânzări, nu numai pe produs, explică Popescu. „Ca sumă se învârte undeva în media de lansare pe piaţă a unui produs cu ceva mai multe funcţionalităţi, cam 100.000 de euro.“

    „Modul de funcţionare a start-up-ului SocialScene.io este foarte uşor de înţeles, dar înainte de a-l explica simt nevoia să definesc termenul de influencer sau social influencer, aşa cum îl vedem noi“, povesteşte Călin Popescu, cofondator al start-up-ului. „Un social influencer este o persoană devenită celebră prin intermediul diferitelor canale de social media (YouTube, Facebook, Instagram, Twitter, Vine, Snapchat), în urma creării şi distribuirii de conţinut video, foto sau text ce devine viral pe aceste platforme. În acest fel un influencer ajunge să aibă milioane sau chiar zeci de milioane de persoane care îi urmăresc cu regularitate postările şi conţinutul creat. De obicei aceşti influenceri sunt tineri sub 35 de ani care creează conţinut legat de pasiunile şi de activităţile personale, conţinut pe care îl postează pe internet şi îl impărtăşesc oamenilor care au aceleaşi interese ca şi ei. Pe scurt, sunt noile staruri create de valul social media şi dezvoltarea mediului online. Oamenii îi urmăresc, îi ascultă, îi imită, le urmează sfaturile şi uneori îi idolatrizează.“ Treaba pe care o face o astfel de persoană se numeşte influencer marketing: folosirea starurilor social media sau influencerilor pentru crearea de conţinut publicitar targetat ce urmează să fie distribuit pe diferite platforme unor urmăritori direcţi. Mai simplu spus, asta se traduce în publicuri ţintă loiale, foarte numeroase şi bine alese din punct de vedere demografic şi sociografic.

    Când vorbeşte de influenceri sau staruri social media, Călin Popescu se referă la personaje online precum Michelle Phan, Evan, PewDiePie sau Nash Grier. Evan este un copil de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării, despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Daily Mail. Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzarea reclamelor pe canalul de Youtube.

     

  • Un cuplu face zeci de milioane de euro pe an din cursuri de training. Au birouri în mai mult de 600 de oraşe

    Dilshad şi Barinder Hothi sunt co-fondatori al Knowledge Academy, companie ce oferă mii de cursuri de training peste 200 de ţări. Vor să transforme compania într-un “Amazon al educaţiei”, informează BBC.

    “Cursurile noastre online sunt tradiţionale, exact la ceea ce te-ai aştepta, însă noi avem şi locaţii unde o persoană poate să meargă să vorbească cu instructorul local despre ce problemă are. În felul acesta există şi o interacţiune umană”, spune Barinder Hothi.

    Knowledge Academy oferă cursuri atât online, cât şi ofline, iar în prezent are birouri în 650 de oraşe, localizate în 158 de ţări. Anul trecut, compania a înregistrat un venit de 20 de milioane de lire, iar profitul a fost undeva la 3 milioane de lire.

    Knowledge Academy a crescut rapid în ultimii şase ani şi este cea mai mare companie de training din lume, la momentul actual, în funcţie de numărul de cursuri oferite, peste 5.000. Până la sfârşitul anului vor să deschidă birouri în 3.000 de oraşe din 210 ţări.

    “În 10 ani vrem să devenim un nume global, precum Google sau Facebook”, declară Dilshad Hothi.

    Barinder Hothi este fiica a doi imigranţi indieni din Marea Britanie, iar Dilshad Hothi s-a născut şi a crescut în India, cei doi întâlnindu-se în Marea Britanie printr-o cunoştiinţă comună.

    Cei doi şi-au lansat afacerea în 2009, moment care nu părea să fie oportun, având în vedere criza care cuprinsese lumea întreagă. A fost o decizie foarte bună. Foarte multă lume căuta să se recalifice la momentul respectiv.

  • Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a devenit al treilea cel mai bogat om din Statele Unite

    Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a mai câştigat 5 miliarde de dolari, astfel a devenit a treilea cel mai bogat om din Statele Unite.

    Retailerul online a făcut un profit de 79 de milioane de dolari în al treilea trimestru, dublu decât se aştepta Amazon. Profitul a apărut după o performanţă a serviciului de cloud computing, Amazon Web Services. Serviciu care a înregistrat venituri de 521 de milioane de dolari.

    Ca urmare, averea lui Bezos s-a mărit cu 5 miliarde de dolari, astfel averea lui ajunge la 55 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    În Statele Unite mai bogaţi sunt doar Bill Gates şi Warren Buffett. De asemenea, acest câştig îl propulsează pe locul cinci în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Multinaţionala cu sediul în Seattle, SUA, a fost fondată de Jeffrey P. Bezos şi a început ca un magazin online exclusiv pentru cărţi. Compania şi-a diversificat rapid oferta şi vinde în prezent de la mâncare sau jucării până la servicii de cloud computing. 

    A pus bazele companiei în propriul garaj din Bellevue, Washington, după ce a renunţat la postul de vicepreşedinte al firmei D.E. Shaw, unde identificase potenţialul companiilor din online. A hotărât că cea mai bună afacere pe internet ar fi vânzarea de cărţi, iar speculaţia lui s-a adeverit după primele două luni de funcţionare a magazinului online, când Amazon vindea în toate cele 50 de state ale SUA şi în alte 45 de ţări.