BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Cum au facut altii

    Tarile vestice au apelat la diverse masuri sociale pentru pastrarea locurilor de munca. Cele mai multe guverne considera ca e esential ca oamenii sa nu fie concediati, chiar daca sunt platiti mult mai putin.
     
    • Germania
      Programul “Kurzarbeit” (“program scurt de munca”) ofera compensatii pe timp de 18 luni, din fondurile sociale de la buget, pentru angajatii companiilor care convin reducerea programului (de pilda, o saptamana lucrata, una nu) in loc de concedieri pur si simplu. Oficiul Federal pentru Munca estimeaza ca anul acesta va cheltui 2,85 miliarde de
      euro (fata de 135 de milioane in 2006 si 2007) pentru un sfert de milion de oameni despre care se estimeaza ca vor ramane angajati anul acesta in regim de Kurzarbeit. “Initial, companiile nu indraznesc sa angajeze oameni, pentru ca ei se vor lipi de ele pe urma. Dar e bine ca ei sunt lipiti de companii; isi pastreaza slujbele, veniturile, consuma”, considera Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului de Cercetare Economica Ifo din München, citat de New York Times.
    • Franta
      Probabil cea mai controversata legislatie a muncii din Europa este cea franceza, unde “legea Aubry” din 1998 a initiat trecerea la plafonul de 35 de ore de lucru pe saptamana, calculat ca medie pentru fiecare an, plafon care a devenit obligatoriu din 2000 pentru toate firmele cu mai mult de 20 de angajati. Scopul legii era sa reduca somajul si sa ofere o flexibilitate mai mare contractelor de munca. In schimbul RTT (Reduction du Temps de Travail), angajatii francezi au acceptat si anumite reduceri ale salariilor, fapt care i-a incurajat acum pe unii comentatori sa sustina ca, pe cat de criticata a fost legea dupa venirea la putere a lui Nicolas Sarkozy, care a predicat pe vremea cand economia crestea ca “munca mai multa aduce salarii mai mari”, pe atat se va dovedi acum de utila. Mai mult, unii cred ca ar putea fi si o solutie pentru alte tari, ca Japonia sau chiar SUA.
    • Statele Unite Ale Americii
      Sunt economisti care cred ca SUA nu-si mai pot permite sa dispretuiasca politicile de protectie sociala promovate pana acum de europeni. “Intr-o economie unde exista, statistic, mai mult de patru someri pentru fiecare loc de munca disponibil, concedierea completa poate fi devastatoare pentru bunastarea unei familii”, afirma Heather Boushey, senior economist la Center for American Progress. Ea noteaza ca, pe langa venituri, angajatii dati afara pierd si accesul la asistenta medicala, din moment ce majoritatea angajatilor obtin asigurarea medicala de la angajator. Truman Bewley, profesor de economie la Yale, adauga ca avantajul pastrarii oamenilor este ca angajatorul nu-i pierde in favoarea concurentei. Pe de alta parte, dupa Bewley, dezavantajul e ca angajatii reduc instinctiv ritmul activitatii, simtind ca nu prea au ce face, si “pot dezvolta obiceiuri proaste de lucru”.

  • Cat au castigat fondurile de pensii dupa primele 11 luni

    Sase din cele 14 fonduri de pensii de pe piata au inregistrat in perioada mai 2008 – aprilie 2009 un randament de peste 10%, iar acestea detin si cea mai mare cota de piata.

    Cele sase fonduri de pensii au 81% din numarul total de participanti la pilonul II si detin 84% din totalul activelor nete. Spre comparatie, potrivit ultimelor date publicate de BNR, dobanda medie la depozitele populatiei in lei pe un termen de un an este de 9,94% – la depozitele existente in sold si de 13,73% – la depozitele nou constituite.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Crestere de -4,1% pentru PIB si de 5,9% pentru inflatie

    Cifrele sunt foarte apropiate de indicatorii pe care este fundamentata rectificarea bugetara operata recent de Guvern, in urma acordului de finantare externa cu FMI si UE (crestere economica negativa de 4%, inflatie de 5,8% si un deficit de cont curent de 7,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

    Pentru 2010, FMI se asteapta la imbunatatirea principalilor indicatori comparativ cu 2009, astfel ca anticipeaza crestere economica zero, reducerea deficitului de cont curent la 6,5% din PIB si o inflatie de 3,9%.
    Mai multe despre prognozele FMI pentru Romania, cititi aici
    Aflati aici ce pareri au oamenii de afaceri despre strategia de viitor a Romaniei.

  • Romania, a treia mare inflatie in luna ianuarie

    Avansul preturilor din Romania a fost depasit de Letonia, cu 9,7%, si Lituania cu 9,5%, potrivit Eurostat, Biroul de Statistica al Comisiei Europene.
    In zona euro, inflatia anuala a fost de 1,1% in prima luna a anului, in scadere de la 1,6% in decembrie
    Cel mai mic avans al preturilor a fost inregistrat in Luxemburg, unde inflatia a stagnat, Portugalia cu 0,1%, respectiv Spania si Franta cu 0,8%.

    Cititi aici mai multe despre cresterea preturilor din Romania.
     

  • Isarescu: Sunt sanse mari ca tinta de inflatie pentru 2009 sa fie atinsa

    "Datele noastre (n.r. – BNR) arata ca excesul de cerere se inchide si putem sa asistam la un deficit de cerere la sfarsitul primului trimestru.(…) Asistam in segmentul privat la temperari masive de crestere a salariilor, ceea ce apropie comportamentul veniturilor de cresterea de productivitate", a spus Isarescu. Anul trecut, rata inflatiei a inregistrat o usoara scadere, la 6,3%, fata de 6,57% in 2007.

    Gasiti aici ultimele declaratii ale ale Guvernatorului Bancii Nationale.

  • Cineva care sa apere leul

    Doua-trei zile in care cursul a fluctuat usor sub nivelul de 4,3 lei/euro au fost suficiente pentru ca multi sa spere ca aceasta va fi ultima reduta in caderea rapida a leului, inceputa chiar din prima zi a anului. Banca centrala ar fi urmat, spuneau (sau poate doar sperau) multi dintre observatorii pietei, sa impiedice leul sa treaca si de acest nou prag, dupa ce in decembrie tot ei ar fi jurat ca nu vor permite niciodata leului sa depaseasca 4 lei/euro. La fel s-a in­­tamplat si atunci cand, rand pe rand, cursul s-a apropiat si ulterior a depasit in forta nivelurile de 4,1 si respectiv de 4,2 lei/euro.
     
    Speranta s-a dovedit neintemeiata, atunci cand leul si-a continuat netulburat deprecierea, depasind chiar de la inceputul saptamanii trecute si fara prea mari eforturi nivelul de 4,3 lei/euro. De fapt, dupa doua saptamani in care a cazut constant, pierzand circa 8% din valoare, greu de spus la ce prag anume s-ar mai putea opri si daca la momentul in care cititi aceste randuri nu vor fi fost trecute si alte praguri considerate de nedepasit pana acum. Aparitiile bancii centrale pe piata valutara (banuita de cateva ori in ultimele saptamani ca a intervenit direct pentru a sustine moneda nationala) nu au avut, se pare, decat menirea de a incetini viteza de depreciere si nicidecum de a apara vreun nivel sau altul de curs.
     
    Aceasta pozitie va fi mentinuta si in viitor, dupa cum lasa sa se inteleaga Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a declarat saptamana trecuta cat se poate de raspicat ca banca centrala nu isi va folosi rezerva valutara pentru a apara un anumit nivel de curs. Cel putin teoretic, BNR are resurse sa protejeze leul, in conditiile in care rezerva valutara se situa la peste 26 de miliarde de euro la 31 decembrie 2008, dar “risipirea” acesteia in lupta cu un trend de depreciere care se manifesta in mod evident cu toate monedele din Europa Centrala si de Est nu ar putea avea decat rezultate de moment. Iar o eventuala implicare a BNR prin interventii sustinute pe piata valutara ar lasa loc, pe de alta parte, unor evenimente de genul celor din octombrie, cand banca centrala a ferit leul de un val de atacuri speculative, “multi profitand din plin de pe urma unor astfel de interventii”, dupa cum comentau de curand pentru BUSINESS Magazin reprezentantii trezoreriei MKB Romexterra.
     
    Pe de alta parte, rezervele valutare sunt un reper dupa care este judecata pozitia economiei romanesti pe plan international, in conditiile in care nevoile de finantare sunt tot mai ridicate si mai dificil de acoperit in seceta generala de lichiditati. De altfel, necesarul mare de finantare a fost unul dintre motivele invocate si de agentiile internationale de rating atunci cand au decis sa treaca Romania in randul tarilor cu risc ridicat pentru investitii; din acest punct de vedere, situatia de acum (si pozitia bancii centrale) aduce destul de mult cu cea din 1999, cand ne-am confruntat, ca si acum, cu un nivel inalt al deficitului de cont curent, cu datorii ridicate si cu dificultati in atragerea de finantari pentru acoperirea lor. Diferenta notabila intre episodul din 1999 si momentul actual sta mai mult decat in orice altceva tocmai in pozitia confortabila pe care o are acum banca centrala din punctul de vedere al rezervelor valutare, care depasesc intreaga datorie publica externa a Romaniei. Este de asteptat insa ca diminuarea liniilor de finantare acordate de bancile straine institutiilor financiare locale sa duca si la o scadere treptata a rezervei valutare, atata vreme cat sumele pentru care se constituie rezerve minime obligatorii la BNR se diminueaza.
     
    Nu e un secret ca deprecierea leului “ajuta la corectarea dezechilibrelor interne”, in speta a deficitului de cont curent, puncteaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, adaugand ca este insa necesara si o politica fiscala pentru sustinerea acestei corectari. Un curs mediu de circa 3,7 lei/euro in 2008 a generat o ajustare mica a deficitului, a explicat Chidesciuc, astfel incat a devenit evidenta utilitatea unui curs mediu de peste 4 lei/euro in 2009 pentru a obtine o ajustare semnificativa. In viziunea economistului-sef al ING, cursul mediu pentru 2009 va fi, in aceste conditii, de 4,4 lei/euro pentru 2009, iar deficitul de cont curent se va reduce sub 9% din PIB.
     
    La un nivel mai general, “volatilitatea proeminenta a cursului din ultima perioada e o situatie cu caracter regional care, probabil, va persista avand in vedere perceptia negativa fata de Europa Centrala si de Est”, puncteaza viceguvernatorul un alt motiv pentru care sustinerea unui nivel de curs ar fi o batalie pierduta de la bun inceput, pe termen mai lung. Furtunile care macina pietele internationale sunt alimentate de vesti negative care continua sa vina de peste tot – din aceasta serie, pierderile masive anuntate de Citi, Bank of America sau Royal Bank of Scotland saptamanile trecute au iscat un nou val de panica. Pe acest fundal, scaderea performantelor economice, vulnerabilitatile proprii si dependenta ridicata a pietelor central si est-europene de finantarile tot mai zgarcite din Vest pun presiune tot mai ridicata pe monedele din pietele Estului. Seria semnalelor negative a culminat saptamana trecuta cu demersul unui grup de banci internationale care au solicitat Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa extinda masurile si politicile anticriza si catre pietele din aceasta regiune (si chiar spre tari din zona care nu sunt inca membre ale UE).

  • BCE: Cresterile salariale din zona euro trebuie temperate

    Reprezentantii BCE s-au aratat, la reuniunea ministrilor de Finante ai statelor Uniunii Europene, optimisti privind perspectivele de scadere ale inflatiei din zona euro, pe fondul deprecierii preturilor barilului de petrol cu circa 50 de dolari fata de nivelul de peste 147 dolari pe baril din iulie, cand rata medie anualizata a cresterii preturilor a urcat peste 4%.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • August, a doua luna cu dezinflatie dupa 1990

    Prima rata negativa a inflatiei, dupa 1989, a fost inregistrata in august 2006, cand preturile au coborat cu 0,07%, determinantul fiind, la acel moment, scaderea preturilor la alimente.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Institut german: Cresterea economica a Romaniei va incetini puternic

    Analistii prognozeaza o rata a inflatiei anualizata de 7% in Romania pentru trimestrul al treilea al acestui an, fata de 7,2% in perioada aprilie-iunie. La nivelul Europei de Est, media estimata este de 6,3%, comparativ cu 5,8% in trimestrul precedent.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Romania, una dintre putinele tari cu o inflatie “personalizata”

    Omul obisnuit simte insa ca s-au dublat, daca nu cumva s-au triplat. Si asta din cauza faptului ca inflatia este "petsonalizata", adica este cu atat mai mare cu cat omul castiga mai putin.

     

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro