“Nu cred ca zona euro risca sa explodeze, in schimb cred ca
riscul este acela ca ea sa nu functioneze bine”, a afirmat
Strauss-Kahn.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
“Nu cred ca zona euro risca sa explodeze, in schimb cred ca
riscul este acela ca ea sa nu functioneze bine”, a afirmat
Strauss-Kahn.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
El a aratat, la finalul intalnirii cu sindicatele, organizata la
sediul Ministerului Finantelor, ca exista puncte de vedere total
diferite in ceea ce priveste majorarile de taxe, care ar fi cerute
de sindicate, si mentinerea taxelor la nivelul actual, dar
reducerea cheltuielilor bugetare, varianta pentru care se pronunta
Guvernul.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Plenul Consiliului Economic si Social (CES) nu a reusit sa dea
un aviz favorabil sau nefavorabil pe scrisoarea actuala, catre
FMI.
Doar cei 15 membri ai Guvernului au votat pentru avizarea
favorabila a scrisorii, cei 15 membri de sindicat au votat pentru
aviz nefavorabil, iar partea patronala a votat pentru aviz
favorabil al scrisorii, dar cu modificari.
Astfel, s-a ajuns in situatia in care nu exista o avizare,
favorabila sau nefavorabila.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Saptamana trecuta, anunturile facute de guvernul Spaniei si cel
al Portugaliei privind planurile de reducere a deficitelor bugetare
au potolit intrucatva pesimismul pietelor si au sustinut cursul
monedei europene. Premierul spaniol José Zapatero a declarat ca
guvernul lui va reduce deficitul de la 11% la 6% din PIB in
urmatorii doi ani, ceea ce inseamna economii de 15 mld. euro –
intre altele prin scaderea cu 5% a salariilor in sectorul public,
cu 15% a celor din aparatul guvernamental, inghetarea pensiilor,
taierea alocatiei de 2.500 de euro pentru copii si economii de 1,2
miliarde de euro la fondurile de dezvoltare regionala. Guvernul
portughez a promis o reducere a deficitului de la 9,4% la 4,6% din
PIB pana in 2011, prin majorarea TVA de la 20% la 21%, cresterea
impozitului pe venit cu pana la 1,5%, micsorarea cu 5% a celor mai
mari salarii din sectorul public si o taxa de solidaritate de 2,5%
aplicata profitului bancilor si al marilor companii. Acum, cea mai
noua tema de discutie a devenit lipsa unei uniuni fiscale si
politice care sa sustina uniunea monetara europeana. “Avem o moneda
comuna, dar nu si o uniune politica si economica, iar asta este
exact ceea ce trebuie sa schimbam: in aceasta consta oportunitatea
crizei”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, citata de Der
Spiegel. Nu e singura care gandeste asa: ministrul francez de
finante Christine Lagarde a sugerat ca ar putea fi momentul pentru
crearea unui stat federal european, iar comisarul pentru afaceri
monetare Olli Rehn a prezentat intentia Comisiei Europene de a
obtine puterea de control asupra bugetelor tarilor membre ale zonei
euro, cu scopul de a le obliga sa respecte disciplina fiscala si de
a aplica sanctiuni. Der Spiegel se intreaba insa daca nu cumva
avantul prea mare spre centralism si cedarea suveranitatii fiscale
catre Bru¬xelles ar putea demotiva tari puternice finan¬aciar, ca
Olanda, dar si Germania sau Franta in cele din urma, sa mai
participe la uniunea monetara, ceea ce ar duce tot la o
dezintegrare a zonei euro, desi din cu totul alte cauze decat
temuta pana acum criza greceasca.
Doar ca ar putea exista si alte sensuri, care ne-ar indreptati
sa ne dorim o grecizare: cine a urmarit cum a evoluat situatia din
Grecia i-a vazut pe premierul Papandreou si pe ministrul de finante
Papaconstantinou, iesind in conferinta de presa din 2 mai dupa
negocierile cu FMI cu o lista clara si definitiva de masuri de
austeritate, care merg de la cresterea TVA si a accizelor la
taierea salariilor si a pensiilor pentru cei cu salarii peste 3.000
de euro, respectiv cu pensii peste 2.500 de euro.
Momentul e memorabil fiindca dupa el n-a mai urmat nimic: nici in
zilele urmatoare, nici la dezbaterile ulterioare din parlament,
masurile anuntate nu s-au mai modificat, nemaivorbind de inovatii
fiscale de-o zi lansate si pe urma retrase ori inlocuite cu altele
ori cu liste provizorii de masuri care in fiecare zi s-au lungit cu
alte idei si decizii, asa cum s-a intamplat la noi din 6 mai
incoace. Cantitatea de stiri contradictorii, indreptari, ezitari,
amanari, precizari si anunturi suplimentare (salariile in
companiile de stat nu se reduc… de fapt se reduc si ele… de
fapt va fi si o taxa de solidaritate… indemnizatiile pentru mame
se vor reduce… de fapt vor fi impozitate si veniturile din
drepturi de autor… etc.) ce au curs de la autoritatile noastre
toata saptamana trecuta este stupefianta, intrucat ea nu poate fi
explicabila logic decat in situatia in care vizita misiunii FMI ar
fi prins Guvernul intr-o absoluta necunostinta de cauza in privinta
starii finantelor publice sau poate doar daca FMI ar fi constrans
statul roman sa taie peste noapte salariile si pensiile si i-ar fi
poruncit sa reduca la minimum sau sa desfiinteze de-a valma toate
cheltuielile sociale, intrecand Grecia de foarte departe in
strangerea curelei.
De neuitat ramane un comentariu de pe forumul BBC, semnat de un oarecare un anume Giorgios
din Ioannina, care scria, dupa anuntarea restrictiilor bugetare la
Atena: “Va fi foarte greu, fiindca majoritatea grecilor sunt prost
platiti. Taieri de salarii cu 20% si cresteri de TVA – incearca sa
vinzi asta unor oameni care trebuie sa-si sustina familia cu 1.200
de euro pe luna”. Judecand acum insa lucrurile, la cateva saptamani
distanta, nu diferenta de standarde dintre familia impovarata a
grecului si cea a romanului e cea mai frapanta, ci si diferenta de
discurs, de coerenta si de viziune intre mult blamatul guvern de la
Atena si conducatorii de la Bucuresti.
“Acest proces de implementare are si el un termen: nu mai mult
de sase saptamani. Aceste masuri care au fost agreate trebuie puse
in practica. Prin modificarea legilor, aprobarea lor de catre
Guvern si Parlament si punerea lor in actiune. Sper ca aceste
propuneri sa poata sa fie puse in practica”, a declarat Mihai
Tănasescu.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
In acest context, Croitoru a adaugat ca desi partidele aflate
anul trecut la guvernare, PSD si PDL, nu au reusit sa se inteleaga,
“singurul lucru bun” a fost ca ambele formatiuni politice si-au dat
seama ca Romania are nevoie de ajutorul de la FMI.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Scaderea salariilor bugetarilor cu 25% de la 1 iunie, convenita
cu FMI, va duce la reducerea cheltuielilor cu aproximativ 7
miliarde de lei (circa 1,7 de miliarde euro).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Presedintii celor cinci confederatii sindicale s-au intalnit,
miercuri, pentru a stabili propunerile pe care le vor prezenta la
Consiliul Economic si Social in cazul scrisorii de intentie cu
FMI.
Presedintele Confederatiei “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat,
la finalul discutiilor, ca au cerut baza de date pe care s-a facut
justificarea pentru FMI, dupa ce sindicatele au primit marti
promisiunea ca aceste date le vor fi inmanate.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Romanii cu bani care asteapta de mai bine de doi ani preturi
foarte mici pe piata imobiliara pot sa-si faca planuri de
cumparare: evaluatorii preconizeaza scaderea in continuare a
preturilor apartamentelor, mai ales a celor vechi.
Aceasta este una din concluziile Analizei pietei imobiliare pe
anul 2009 realizate de compania de evaluare Darian DRS si
comunicata la solicitarea Gandul, studiu realizat pe baza
preturilor de tranzactionare din 29 de orase.
Cititi mai multe pe www.gandul.info