BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Omul de afaceri Murad Al-Katib este EY World Entrepreneur Of The Year 2017

    Murad a fondat AGT Food and Ingredients în 2003, în Canada. Compania reprezintă acum cel mai mare lanţ de aprovizionare global pentru linte, năut şi mazăre. A devenit publică în urmă cu 10 ani, are o cifră de afaceri de 1.49 miliarde USD şi mai mult de 2000 de angajaţi, pe cinci continente. În ultimii cinci ani, veniturile companiei au crescut în medie cu 100 milioane USD pe an. AGT Food and Ingredients exportă aproximativ 23% din producţia mondială de linte, în mai mult de 120 de ţări.

    „Sunt profund emoţionat şi onorat de acest premiu. Scopul AGT este să construiască o afacere sustenabilă de succes. Datorită faptului că am riscat şi am regândit maniera de abordare a acestei industrii, am crescut o afacere care a transformat agricultura canadiană,” a declarat antreprenorul.

    Viziunea lui Murad este cea a unei lumi în care proteinele sustenabile, dar la un preţ rezonabil, pot fi accesibile tuturor. Şi-a început afacerea în urmă cu 14 ani, în preria canadiană, prin crearea unei conexiuni directe între producătorii agricoli şi piaţa globală. Astăzi, Canada este cel mai mare producător de linte, iar Murad conduce cea mai mare companie din acest sector. AGT s-a extins mizând pe o strategie de business care combină cultura organizată cu achiziţiile strategice. În şapte ani, a realizat 17 achiziţii pe cinci continente, multe dintre ele în pieţe emergente. Murad crede în „antreprenoriatul plin de compansiune” şi este preocupat de securitatea alimentară şi de ajutorul alimentar pentru refugiaţi.

    Ca şi Murad, Cristian Covaciu crede într-o lume care va fi mai sigură şi mai sănătoasă, graţie roboţilor care vor prelua munca grea, de rutină, a angajaţilor. Fabrica sa din Alba Iulia realizează 1% din producţia mondială de farfurii, cu ajutorul a 250 de roboţi. Visul său este ca, în câţiva ani, procesul de producţie să fie robotizat integral. „Pentru mine, participarea în finala World Entrepreneur Of The Year a fost încununarea a 27 de ani de antreprenoriat şi oportunitatea de a interacţiona cu antreprenori din 49 de ţări, din diverse industrii, cu poveşti de viaţă extraordinare,” a declarat Cristian Covaciu, Director General IPEC la Monte Carlo.

    România a participat în acest an pentru a treia oară în finala mondială a competiţiei. „Ţara noastră a devenit deja o prezenţă constantă la World Entrepreneur Of The Year. Prin acest program ne dorim să recunoaştem reuşita antreprenorilor români şi să îi inspirăm pe cei tineri să fie curajoşi, să aibă încredere că pot construi afaceri sustenabile şi de succes,” a declarat Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul din acest an a fost prezidat de Jim Nixon  (Nixon Energy Investments, SUA). Alături de el au fost: Rosario Bazán of DanPer (Peru), Judy Chan of Grace Vineyard (China – Hong Kong/Macao), Diane Foreman (Chelsea Group Ltd, Noua Zeelandă), Ilkka Paananen (Supercell, Finlanda), Rosemary Squire (Trafalgar Entertainment Group, UK) şi Manny Stul (Moose Enterprise Holdings & Controlled Entities, Australia).

  • Fetiţa de 13 ani care câştigă zeci de mii de dolari după ce a pornit o afacere de la o idee foarte simplă

    Pentru anul acesta, ea previzionează venituri de 100.000 de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. (Estimările pentru 2016 vizau 70.000 de dolari şi au fost cât se poate de realiste, ajungând la 69.128 de dolari). Mai mult decât atât, ea a reuşit să pregătească 40 de copii din Detroit să devină şi ei antreprenori.

    Ce a atras-o pe Newson spre antreprenoriat? Acelaşi lucru care alimentează visurile multor alţi fondatori: libertatea.

    Newson a început afacerea când avea cinci ani – aceasta a evoluat de la vânzarea directe, spre punctul de a vinde produsele online pe site-ul superbusinessgirl.com. Potrivit celor care au avut şansa să îi fie potenţiali clienţi, strategia ei se bazează pe puterea sa de a ajunge la inimile oamenilor, potrivit ABC News.

    Un reporter ABC News a spus despre ea că are puterea “să vândă praf în deşert”, în timp ce o altă persoană citată de ABC News a caracterizat-o ca fiind neînfricată. Flerul său de business şi talentul nativ de marketing sunt punctele forte ale fetiţei. Ea a reuşit să câştige admiraţia propriterului echipei NBA, Dan Gilbert, cât şi susţinerea financiară a fondatorilor Bamboo Detroit ce i-au oferit spaţiul în care să îşi vândă produsele şi o conexiune la internet gratuită, astfel încât să îşi conducă afacerea mai eficient. De asemenea, echipa Bamboo Detroit îi oferă gratuit sfaturi despre cum să îşi îmbunătăţească afacerea.

    Chiar dacă a fost în centrul atenţiei presei americane, cu interviuri acordate ABC News 2020, Ellen şi Tedx Talk, ea a continuat să bată străzile pentru a face ceea ce ştie mai bine: vânzări directe. De asemenea, în timp ce alţii se mulţumesc cu îmbunătăţirea propriei afaceri, Newson antrenează şi alţi copii pentru a fi antreprenori, sfătuindu-i să îşi exploateze la maximum potenţialul, potrivit Financial Juneteenth. De fapt, Newson visează să deschisă şcoli în toată lumea, unde tinerii vulnerabili să fie învăţaţi lecţiile de bază ale antreprenoriatului. Îşi doreşte totodată să îşi extindă afacerea într-un lanţ de magazine pentru produsele sale.

    “Detroit este un loc minunat. Chiar dacă au existat multe ştiri negative despre acesta. Am reuşit chiar să trecem prin faliment”, a declarat Newson. “Detroit este în continuare un loc bun pentru a începe o afacere. Avem oameni minunaţi care încurajează iniţiativele de acest tip. Până la urmă, îmi vând lumânările aici şi câştig bine”.

    Tatăl fetiţei, Michael Newson, este atât partenerul ei, cât şi mentorul fetiţei şi o însoţeşte în timp ce îşi face prezentările de vânzări oamenilor de pe trotuare, din pieţe, din oraşe sau din suburbii. Potrivit ABC News, profitul pe care îl câştigă din vânzarea lumânărilor este donat în scopuri caritabile.

  • Cum se fac milioane de euro profit din pui. Antreprenorul care a creat cel mai mare producător de carne de pasăre din România.

    A absolvit Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară (1984) din Cluj-Napoca şi s-a angajat la Întreprinderea Avicolă de Stat din Sfântu Gheorghe ca inginer zootehnist, ajungând în numai un an şef de fermă.

    În 1998 a fost numit director tehnic şi director general la Întreprinderea Avicolă de Stat din Alba Iulia, iar în 1999 şi-a luat doctoratul în zootehnie în cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii din Cluj-Napoca.

    Antreprenorul care a pus bazele producătorului Transavia în urmă cu 25 de ani consideră că statul nu ajută în niciun fel companiile româneşti care investesc în fabricile pe care le au; dimpotrivă, remarcă faptul că de obicei sunt sprijinite multinaţionalele, despre care spune că trimit profiturile la companiile-mamă.

    Grupul Transavia, cel mai mare producător de carne de pasăre din România, produce şi prelucrează carnea în sistem integrat, având ferme de creştere a păsărilor, abatoare, o fabrică de nutreţuri şi alta pentru procesarea cărnii. Grupul Transavia are peste 1.600 de angajaţi, iar in 2016 si-a bugetat afaceri de 150 milioane de euro.

    Singura fabrică de procesare a căr­nii de pasăre a companiei se află în Oiejdea, judeţul Alba. Tot aici func­­ţio­nează abatorul pe care Popa l-a con­struit în 2004 în urma unei inves­tiţii de 14 mil. euro.

    Citiţi aici povestea dinastiei Transavia. Cum se fac milioane de euro profit din pui

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top premiază din nou excelenţa în carieră – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al doisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business Magazin a acordat zece premii, pentru:

    Tal Lavah, CEO, New Kopel Group

    Affan Yildirim, director general, Anchor Group

    Luciana Giurea, leasing manager, AFI Europe Romania

    Daciana Siderache, director general, Calipso  

    Andreaa Uceanu, general manager, Floria

     

    Adela Guedon, CFO, Orange Romania

    Alina Predescu, şef departament Cutii Viteze, Uzina mecanică şi şasiuri, Dacia, Automobile Dacia 

    Mihai Purcărea, director general şi preşedinte al BRD Asset Management

    Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport

    Adrian Simionescu, director general, Estée Lauder România

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.200 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 12 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că „Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 12 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.

  • Consultant financiar de top: “Dacă tot ce faci în viaţă este să munceşti din greu atunci nu o să te îmbogăţeşti niciodată”

    “Asta nu este toată povestea” spune Ric Edelman, CEO al Edelman Financial Services şi autor al cărţii: “The truth about your future: the money guirde you need now, later and much later”, scrie Business Insider.

    Mai mult de atât, Edelman a declarat că “Dacă tot ce faci în viaţă este să munceşti din greu atunci nu o să te îmbogăţeşti niciodată. Asta din cauza faptului că nu este suficient pentru a munci din greu ca să strângi o avere. Trebuie să munceşti inteligent”.

    Adică investind.

    La Monopoly dacă tot ce faci este să dai cu zarul şi să treci de “Go” pentru a-ţi primi salariul atunci vei fi distrus de oponenţii tăi care cumpără proprietăţi şi investesc.

    “Nu o să obţii niciodată succesul financiar pe care ţi-l doreşti dacă doar o să depui banii la bancă”.

    Edelman sugerează să investeşti pe bursă. El având o medie de returnare a investiţiei de 10% încă din anii 1920. “Poţi să investeşti fără să-ţi asumi un risc prea mare sau fără să fii nevoit să investeşti mult timp şi efort. Tot ce trebuie să faci este să-ţi dezvolţi un portofoliu divers de investiţii utilizând fonduri mutuale”. Acesta mai spune că investiţia în imobiliare este de asemenea de recomandat.

  • Bogdan Balaci, director general al Philips Lighting pentru sud-estul Europei: ”Încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi“

    Anterior, până în octombrie 2012, Bogdan Balaci a fost general manager în cadrul IBM România, conducând operaţiunile companiei din România şi Republica Moldova. De-a lungul carierei, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul IBM România. Bogdan Balaci este licenţiat al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi deţine un MBA la Henley Business School din Marea Britanie. Pe plan personal, Bogdan Balaci este pasionat de sporturi montane şi muzică.

    Firma pe care o conduce acum, Philips Lighting, este activă în domeniul soluţiilor de iluminat pentru mediul corporate, atât indoor – pentru sectorul industrial, de retail, al spaţiilor de birouri – cât şi outdoor – pentru iluminat stradal, de faţadă şi arhiectural, precum şi soluţii de iluminat pentru gospodării. La nivel global, compania Philips Lighting a avut în 2016 vânzări de peste 7,1 miliarde de euro, la un profit net de 185 de milioane de euro, conform ZF. La nivel local, anul 2016 a adus creşteri atât pe zona de office, cât şi în retail şi home.

    Ce hobby-uri aveţi şi cât timp le dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt legate de ieşirile în natură; îmi place îndeosebi muntele şi am o atracţie pentru sporturile montane, de pildă drumeţii sau, altfel spus, o formă adaptată de hiking, mountain bike; îmi place mai ales să schiez. În fiecare an încerc să îmi petrec măcar o săptămână la schi, câteodată reuşesc să mă desprind de urgenţele din Bucureşti şi să trag o fugă şi în weekenduri pentru a beneficia de câteva zile în plus pe pârtie.

    Cea mai mare pasiune a mea rămâne, însă,  muzica. Pe lângă faptul că ascult multă muzică – rock, clasică, jazz – nu m-am oprit la a asculta doar, ci am am încercat să dezvolt această pasiune şi am învăţat încă din adolescenţă să cânt la tobe. De altfel, în perioada facultăţii, am făcut parte dintr-o trupă rock în care am activat aproape cinci ani. Acum, din nefericire, cânt mai rar, cu prietenii sau la diverse ocazii, precum petrecerile de Crăciun cu colegii. Am şi acasă un colţ amenajat special pentru a exersa, trebuie doar să găsesc timp.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile te definesc ca mod de a fi, ca atitudine, care până la urmă te diferenţiază şi în business. De asemenea, ele aduc un plus de echilibru, de creativitate, îţi eliberează mintea şi te ajută să gândeşti mai clar, să găseşti mai repede soluţii.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Se ştie că hobby-urile conectează mai uşor oamenii. Din proprie exeprienţă pot să spun că, având un hobby total diferit faţă de domeniul de activitate, am ocazia să întâlnesc oameni interesanţi din alte domenii, cu care împărtăşesc experienţe şi facem schimb de idei şi opinii, dezvoltându-ne astfel o privire de ansamblu asupra mediului de business şi a altor tipuri de activităţi, care ajută la formarea unei perspective strategice asupra propriului domeniu de activitate.

    Care sunt regulile din sport care se aplică sau au corespondent şi în lumea afacerilor?

    Sunt multe care se regăsesc şi în sport, şi în afaceri – dorinţa de a câştiga, bucuria sucessului, importanţa echipei, respectul faţă de adversar.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Cred că în ambele cazuri trebuie să fii conştient că încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi.

    Ce tip de sport sau hobby nu aţi practica niciodată?

    Sporturile de apă. Prefer întotdeauna muntele.

  • Bogdan Balaci, director general al Philips Lighting pentru sud-estul Europei: ”Încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi“

    Anterior, până în octombrie 2012, Bogdan Balaci a fost general manager în cadrul IBM România, conducând operaţiunile companiei din România şi Republica Moldova. De-a lungul carierei, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul IBM România. Bogdan Balaci este licenţiat al Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi deţine un MBA la Henley Business School din Marea Britanie. Pe plan personal, Bogdan Balaci este pasionat de sporturi montane şi muzică.

    Firma pe care o conduce acum, Philips Lighting, este activă în domeniul soluţiilor de iluminat pentru mediul corporate, atât indoor – pentru sectorul industrial, de retail, al spaţiilor de birouri – cât şi outdoor – pentru iluminat stradal, de faţadă şi arhiectural, precum şi soluţii de iluminat pentru gospodării. La nivel global, compania Philips Lighting a avut în 2016 vânzări de peste 7,1 miliarde de euro, la un profit net de 185 de milioane de euro, conform ZF. La nivel local, anul 2016 a adus creşteri atât pe zona de office, cât şi în retail şi home.

    Ce hobby-uri aveţi şi cât timp le dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt legate de ieşirile în natură; îmi place îndeosebi muntele şi am o atracţie pentru sporturile montane, de pildă drumeţii sau, altfel spus, o formă adaptată de hiking, mountain bike; îmi place mai ales să schiez. În fiecare an încerc să îmi petrec măcar o săptămână la schi, câteodată reuşesc să mă desprind de urgenţele din Bucureşti şi să trag o fugă şi în weekenduri pentru a beneficia de câteva zile în plus pe pârtie.

    Cea mai mare pasiune a mea rămâne, însă,  muzica. Pe lângă faptul că ascult multă muzică – rock, clasică, jazz – nu m-am oprit la a asculta doar, ci am am încercat să dezvolt această pasiune şi am învăţat încă din adolescenţă să cânt la tobe. De altfel, în perioada facultăţii, am făcut parte dintr-o trupă rock în care am activat aproape cinci ani. Acum, din nefericire, cânt mai rar, cu prietenii sau la diverse ocazii, precum petrecerile de Crăciun cu colegii. Am şi acasă un colţ amenajat special pentru a exersa, trebuie doar să găsesc timp.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Hobby-urile te definesc ca mod de a fi, ca atitudine, care până la urmă te diferenţiază şi în business. De asemenea, ele aduc un plus de echilibru, de creativitate, îţi eliberează mintea şi te ajută să gândeşti mai clar, să găseşti mai repede soluţii.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. Se ştie că hobby-urile conectează mai uşor oamenii. Din proprie exeprienţă pot să spun că, având un hobby total diferit faţă de domeniul de activitate, am ocazia să întâlnesc oameni interesanţi din alte domenii, cu care împărtăşesc experienţe şi facem schimb de idei şi opinii, dezvoltându-ne astfel o privire de ansamblu asupra mediului de business şi a altor tipuri de activităţi, care ajută la formarea unei perspective strategice asupra propriului domeniu de activitate.

    Care sunt regulile din sport care se aplică sau au corespondent şi în lumea afacerilor?

    Sunt multe care se regăsesc şi în sport, şi în afaceri – dorinţa de a câştiga, bucuria sucessului, importanţa echipei, respectul faţă de adversar.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Cred că în ambele cazuri trebuie să fii conştient că încrederea şi perseverenţa sunt pilonii succesului, alături de un dram de talent pe care trebuie să ştii să-l exploatezi şi să-l dezvolţi.

    Ce tip de sport sau hobby nu aţi practica niciodată?

    Sporturile de apă. Prefer întotdeauna muntele.

  • Fetiţa de 13 ani care câştigă zeci de mii de dolari după ce a pornit o afacere de la o idee foarte simplă

    Pentru anul acesta, ea previzionează venituri de 100.000 de dolari, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. (Estimările pentru 2016 vizau 70.000 de dolari şi au fost cât se poate de realiste, ajungând la 69.128 de dolari). Mai mult decât atât, ea a reuşit să pregătească 40 de copii din Detroit să devină şi ei antreprenori.

    Ce a atras-o pe Newson spre antreprenoriat? Acelaşi lucru care alimentează visurile multor alţi fondatori: libertatea.

    Newson a început afacerea când avea cinci ani – aceasta a evoluat de la vânzarea directe, spre punctul de a vinde produsele online pe site-ul superbusinessgirl.com. Potrivit celor care au avut şansa să îi fie potenţiali clienţi, strategia ei se bazează pe puterea sa de a ajunge la inimile oamenilor, potrivit ABC News.

    Un reporter ABC News a spus despre ea că are puterea “să vândă praf în deşert”, în timp ce o altă persoană citată de ABC News a caracterizat-o ca fiind neînfricată. Flerul său de business şi talentul nativ de marketing sunt punctele forte ale fetiţei. Ea a reuşit să câştige admiraţia propriterului echipei NBA, Dan Gilbert, cât şi susţinerea financiară a fondatorilor Bamboo Detroit ce i-au oferit spaţiul în care să îşi vândă produsele şi o conexiune la internet gratuită, astfel încât să îşi conducă afacerea mai eficient. De asemenea, echipa Bamboo Detroit îi oferă gratuit sfaturi despre cum să îşi îmbunătăţească afacerea.

    Chiar dacă a fost în centrul atenţiei presei americane, cu interviuri acordate ABC News 2020, Ellen şi Tedx Talk, ea a continuat să bată străzile pentru a face ceea ce ştie mai bine: vânzări directe. De asemenea, în timp ce alţii se mulţumesc cu îmbunătăţirea propriei afaceri, Newson antrenează şi alţi copii pentru a fi antreprenori, sfătuindu-i să îşi exploateze la maximum potenţialul, potrivit Financial Juneteenth. De fapt, Newson visează să deschisă şcoli în toată lumea, unde tinerii vulnerabili să fie învăţaţi lecţiile de bază ale antreprenoriatului. Îşi doreşte totodată să îşi extindă afacerea într-un lanţ de magazine pentru produsele sale.

    “Detroit este un loc minunat. Chiar dacă au existat multe ştiri negative despre acesta. Am reuşit chiar să trecem prin faliment”, a declarat Newson. “Detroit este în continuare un loc bun pentru a începe o afacere. Avem oameni minunaţi care încurajează iniţiativele de acest tip. Până la urmă, îmi vând lumânările aici şi câştig bine”.

    Tatăl fetiţei, Michael Newson, este atât partenerul ei, cât şi mentorul fetiţei şi o însoţeşte în timp ce îşi face prezentările de vânzări oamenilor de pe trotuare, din pieţe, din oraşe sau din suburbii. Potrivit ABC News, profitul pe care îl câştigă din vânzarea lumânărilor este donat în scopuri caritabile.

  • Hobby de CEO: Răzvan Afenduli, general manager al Coty România:”În sport nu ai voie să «păcăleşti» jocul: dacă te dăruieşti, atunci vei câştiga. Exact aşa e şi în business“

    Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, reprezentanţa locală a companiei a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei în 2015 şi un profit de 4 milioane de lei, având, în aceeaşi perioadă, un număr de 42 de angajaţi.

    Înfiinţată în Paris în 1904, Coty este o companie de înfrumuseţare cu un portofoliu de parfumuri, produse cosmetice şi produse de îngrijire a pielii şi corpului vândute în peste 130 de ţări şi teritorii. Unul dintre cei mai mari jucători specializaţi în industria globală a frumuseţii, Coty are o cifră de afaceri de 9 miliarde de dolari. Principalii concurenţi la nivel global sunt Procter & Gamble, Revlon, Estée Lauder Companies sau Inter Parfums.

    Răzvan Afenduli conduce filiala locală a Coty din 2010. Absolvent al Facultăţii de Electronică; după 2-3 interviuri pentru slujbe de inginer, ”nu înţelegeam cum aş putea trăi cu banii ăia“, a văzut un anunţ în ziar la firma de distribuţie Overseas şi s-a angajat ca agent de vânzări, povestea anterior pentru Business Magazin. În 1997, când s-a deschis Coty, ”am ciocănit şi eu la uşă şi m-au luat, iar an de an a crescut prăvălia“, în tandem cu responsabilităţile sale. ”De ce n-am schimbat jobul? L-aş fi schimbat, l-aş schimba şi acum, dar de câte ori m-am gândit să plec, lucrurile s-au aranjat în aşa fel aici încât mai creşteam o poziţie, ca bani, ca tot. Atunci nu văd omul care să renunţe la confort când creşte în carieră. Când se va termina cu cosmeticele? Nu ştiu“.

    Ce hobby-uri aveţi şi cât timp le dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Am două hobby-uri la care ţin foarte mult: tenisul şi schiul. Tenisul e o constanţă în viaţă mea, joc de 3-4 ori pe săptămână indiferent de anotimp, iar pentru schi încerc să am măcar două săptămâni în fiecare an; anul acesta am petrecut trei săptămâni pe pârtie. Ambele sporturi am început să le practic târziu: schiul la 35 de ani, iar tenisul după 40 de ani. Interesul pentru aceste două sporturi a apărut ca un rezultat al stresului din business, care te împinge să cauţi activităţi în care să te regăseşti.

    Ce corespondenţe există între hobby şi afaceri?

    Cred că sportul pe care-l practici frecvent te defineşte ca stil de management, ca abordare în afaceri. De pildă, tenisul este un joc complex de strategie, în care competitorii caută să-şi pună în valoare lovitura cea mai bună (strength-ul în business) şi să trimită mingea pe lovitură cea mai slabă a adversarului (weakness-ul competitorului în business). Jocul de tenis defineşte de fapt cât de bine pui în valoare strength-ul tău pe weakness-ul adversarului, lucru care se întâlneşte des în afaceri.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri?

    Fără îndoială, poţi cunoaşte oameni cu care să dezvolţi o idee de business la fel cum poţi să discuţi informal cu un partener existent la tenis sau la schi.

    Care sunt regulile din sport/hobby folositoare în afaceri?

    Cea mai importantă regulă în sport este să fii concentrat 100% pe ce faci în acel moment. Spre exemplu, la schi e chiar critic dacă vrei să mergi mai repede şi să rămâi întreg, iar în business succesul vine odată cu focusul pe aspectele importante.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    În sport nu ai voie să ”păcăleşti“ jocul: dacă te dăruieşti, atunci vei câştiga. Exact aşa e şi în afaceri. Un alt aspect important este legat de fairplay: e la fel de valabil în business cum este în sport. Deşi nu l-am menţionat primul, curajul este cel care face diferenţa atât în sport, cât şi în afaceri. Ar fi bine să nu uităm că Dumnezeu îi iubeşte pe cei curajoşi, pe cei care înţeleg că trebuie să-şi asume schimbări de strategie, abordare, pe cei care cred în viziunea lor, căci doar acestora, în final, şansa le surâde cu adevărat.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Nu aş sări (neforţat) cu paraşuta. Îmi place riscul, dar calculat. Apoi, nu mă văd la vânătoare sau pescuit. Ce treabă să am eu, ca vegetarian, cu sporturile care ”deranjează“ vieţuitoarele în mediul lor natural?


    PREFERINŢE


    CUVÂNT: Îmi e greu să aleg între credinţă şi transformare. Dacă mă gândesc bine, transformarea fără credinţă nu o văd întâmplându-se, în sensul pozitiv al transformării.

    CARTE: The Power of Now – Echkart Tole

    PERSONALITATEA: Greu de ales! Am fost fascinat de Iustin Capra – poate cel mai mare inventator român de la Henri Coandă încoace – dar şi de Steve Jobs, Warren Buffett, Bill Gates.

    SPORTIV: Ca practicant de tenis am favoritul meu – Djokovici. El este jucătorul care s-a transformat uluitor pe parcursul carierei şi a reuşit să devină un mare campion. Dacă-l urmăreşti, vezi în toate aspectele un om care caută armonia: body,  mind and spirit (corp, minte şi spirit) în sport.

    Dacă luăm însă în calcul cel mai ”tare“ sport al lumii, fotbalul, Cruyff a fost ceva uriaş prin revoluţia produsă de când a început să joace şi până a plecat dintre noi. A ”împins“ de la spate jocul de fotbal lăsându-l la final în urmă.