BusinessMagazin

Tag: uniunea europeana

  • Minunea din Maramureş. Oraşul în care se reciclează de 10 ori mai mult decât în restul ţării

     În mod paradoxal, nu aceasta este cifra care ne arată adevărata dimensiune a incompetenţei şi a lipsei de viziune de la vârful statului român. Toate acestea sunt scoase în evidenţă de exemplele câtorva comunităţi care, prin propriile forţe, au dovedit că reciclarea gunoiului nu este o treabă chiar atât de complicată. 
     
    La Târgu-Lăpuş, în nordul ţării, se reciclează între 40% şi 60% din deşeuri, cam la nivelul Belgiei sau Austriei. S-a ajuns aici după ce autorităţile locale au hotărât să nu mai aştepte implementarea unor proiecte de la centru şi au accesat fonduri europene care le-au permis să pună pe picioare propriul sistem de colectare selectivă. În loc să sprijine comunitatea, statul român a găsit că succesul lăpuşenilor e cam suspect, aşa că a încercat să le ia oamenilor pubelele din curte şi să integreze sistemul local, care funcţionează foarte bine, în actualul sistem naţional, care este un eşec.
     
    În oraşul Târgu-Lăpuş din Maramureş, toată lumea ştie să colecteaze selectiv. Cei care n-u ştiut sau n-au vrut să ştie, au fost amendaţi şi au învăţat. Când unul a greşit, tot blocul a primit amendă. Nu se gândesc oamenii prea mult la natură, că gunoiul aruncat unde nu trebuie otrăveşte pământul şi apa, dar uite că s-au obişnuit cu ideea selectării. Au primit pe gratis pubele şi containere, iar acum sunt obligaţi să le folosească.
     

  • Singura ţară din UE care RENUNŢĂ la ora de vară şi de iarnă

    Într-un caz rar de solidaritate în mediul politic extrem de divizat al Poloniei, proiectul de lege în acest sens a fost susţinut în unanimitate, în prima fază, în Parlament. Şi se pare că are toate şansele să treacă şi după faza a doua.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gfk: Încrederea consumatorilor din UE a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani

    Rolf Bürkl, expertul în consum al GfK comentează: „Consumul privat s-a dovedit a fi unul dintre pilonii principali ai economiei europene în ultimul trimestru, în condiţiile în care numeroase ţări şi-au îmbunătăţit ori şi-au menţinut înclinaţia către cumpărare în acest trimestru. Aceste rezultate contrazic rezultatele relativ mixte obţinute de diverse ţări la alţi indicatori: aşteptările economice au scăzut în Franţa, Germania şi Portugalia, iar aşteptările privind veniturile au scăzut, de asemenea, în Franţa, Austria şi Germania, în comparaţie cu trimestrul al doilea al acestui an.”

    România: Aşteptările privind economia şi veniturile au variat într-o măsură nesemnificativă, dar dorinţa de cumpărare a crescut

    În ciuda creşterii veniturilor, scăderii inflaţiei şi reducerii TVA-ului, consumatorii din România s-au arătat prea puţin dispuşi să îşi schimbe opinia asupra perspectivei economice în timpul trimestrului al treilea.

    După un trimestru doi cu variaţii minime, aşteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ acelaşi nivel ca la finalul trimestrului anterior. Luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puţin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Aşteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variaţie reprezintă o scădere de 2 puncte faţă de sfârşitul trimestrului anterior, dar o creştere de 3,4 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Înclinaţia către cumpărare a înregistrat cea mai mare variaţie. La începutul trimestrului s-a menţinut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Aceasta reprezintă o creştere de 6,4 puncte faţă de finalul trimestrului II şi o creştere de 9,7 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Oraşul din România desemnat de UE ”destinaţie europeană de excelenţă”

    Oraşul Suceava a câştigat această cursă, într-un proiect al Comisiei Europene, fiind singurul obiectiv turistic cu expoziţii pe ruine.

    Cetatea de Scaun a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi decembrie 1391, iar apoi a fost întărită de Ştefan cel Mare pentru a rezista atacurilor otomane. În prezent, Cetatea este cel mai vizitat obiectiv din Suceava, fiind şi singura atracţie turistică din România care are expoziţii pe ruine.

    Una dintre principalele puncte de atracţie este una dintre camere, unde vizitatorii se pot costuma,virtual, în haine medievale boiereşti; te aşezi în faţa panoului, cu ajutorul unui buton îţi alegi vestimentaţia, iar apoi faci poză. Zidurile au fost restaurate recent cu 15 milioane de euro, fonduri europene.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • ANUNŢ ŞOC. Ziua în care TOATE zborurile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor fi ANULATE

    Potrivit lui Hammond, în lipsa unui acord între Marea Britanie şi UE, ar exista “posibilitatea” ca avioanele să nu mai poată să zboare în şi din Regatul Unit din cauza aranjamentelor de control al traficului aerian.

    El a spus deputaţilor că în această situaţie “este deja de imaginat un scenariu în care nu vor avea loc zboruri între Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe 29 martie 2019.”

    Zborurile dintre Marea Britanie şi UE sunt în prezent gestionate în baza Acordului privind ”cerul deschis”, care ar înceta să se aplice dacă Marea Britanie pleacă fără o înţelegere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANUNŢ ŞOC. Ziua în care TOATE zborurile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor fi ANULATE

    Potrivit lui Hammond, în lipsa unui acord între Marea Britanie şi UE, ar exista “posibilitatea” ca avioanele să nu mai poată să zboare în şi din Regatul Unit din cauza aranjamentelor de control al traficului aerian.

    El a spus deputaţilor că în această situaţie “este deja de imaginat un scenariu în care nu vor avea loc zboruri între Marea Britanie şi Uniunea Europeană pe 29 martie 2019.”

    Zborurile dintre Marea Britanie şi UE sunt în prezent gestionate în baza Acordului privind ”cerul deschis”, care ar înceta să se aplice dacă Marea Britanie pleacă fără o înţelegere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rodrigo Duterte ameninţă că va expulza diplomaţii UE din Filipine

    Duterte a semnalat că nu va tolera criticile venite din partea statelor europene în legătură cu operaţiunile antidrog lansate după ce a preluat puterea, în urmă cu 15 luni, şi în cursul cărora poliţia a ucis cel puţin 3.800 de persoane, în multe cazuri existând suspiciuni de execuţii extrajudiciare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca care anunţă SFÂRŞITUL. Românii îşi pot lua adio la ceva ce făceau de ani de zile

    În dinamică, pare un parcurs bun, dar comparaţia cu alte ţări arată de cât de departe a pornit România şi ce eforturi semnificative trebuie să facă pentru recuperarea decalajelor uriaşe care o despart de clubul zonei euro.
     
    Toţi economiştii cad de acord că, deşi îndeplineşte criteriile standard de aderare la zona euro, sărăcia ţării este prima recomandare pentru amânarea acestei date până ce criteriul de bunăstare va atinge 70-80% din media UE. Această medie măsurată ca Paritate a Puterii de Cumpărare (un indicator care ia în calcul preţurile şi inflaţia) este la aproximativ 50% din media zonei euro şi la 57% din media UE.
     
    Potrivit sursei citate, anul acesta PIB-ul va creşte cu 5% şi va avea un ritm înalt şi anul viitor, de 4,3%. În 2018 Produsul Intern Brut ar urma să crească cu 3,8%, iar în 2019 cu 3% – an în care PIB-ul nominal va depăşi pen­tru prima da­tă în istorie 200 de miliarde de euro. Consu­mul – care a împins în ultimii doi ani economia – ar urma să scadă şi el, trecând de la o creştere de 7,2% în acest an la una de 4% în 2017, 3,9% în 2018 şi 3,6% în 2019..