Navele veneau din portul sirian Tartous şi se îndreptau spre Marea Roşie. Ele ar trebui să încheie traversarea canalului Suez marţi după-amiază, a adăugat sursa citată. Potrivit televiziunii iraniene de ştiri Irinn, distrugătorul Naghdi şi nava de susţinere şi alimentare Kharg au avut ca misiune “să acorde instruire Marinei siriene”. Prezenţa navelor iraniene într-un port sirian intervine în timp ce regimul de la Damasc, principalul aliat al Teheranului în Orientul Mijlociu, este ameninţat de o revoltă a populaţiei sale, în pofida unei represiuni care s-a soldat cu mii de morţi în decurs de un an şi a antrenat izolarea internaţională a Siriei.
Tag: razboi
-
Mesajul de Craciun al Papei Benedict – urbi et orbi (VIDEO)
“Fie ca Dumnezeu să aducă sfârşitul violenţelor din Siria, unde atât de mult sânge a fost deja vărsat”, a spus Suveranul Pontif. “Fie ca Principele Păcii să aducă pacea şi stabilitatea în Ţara unde a ales să vină pe lume şi să încurajeze reluarea dialogului între israelieni şi palestinieni.”
El s-a referit şi la victimele foametei din Cornul Africii şi la victimele inundaţiilor din Thailanda şi Filipine, făcând apel la comunitatea internaţională să ofere asistenţă “numeroaselor persoane refugiate care vin din nordul Africii şi a căror demnitate este atât de greu încercată”.
Papa a vorbit şi despre necesitatea unui dialog pentru stabilitate politică şi socială în Myanmar, Irak, Afganistan şi regiunea Marilor Lacuri din Africa. “Naşterea Pruncului Isus a adus lumii un mesaj universal de reconciliere şi pace. Să ne deschidem inimile şi să-l primim în vieţile noastre, cu bucurie şi încredere, spunându-i ‘Vino şi salvează-ne’”, a încheiat şeful Bisericii Catolice.
Benedict al XVI-lea a rostit apoi urări de Crăciun în 65 de limbi, încheind cu limba latină. În limba română, urarea sa a fost “Sărbători fericite de Crăciun şi Anul Nou!”.
-
Cele sapte plus trei puteri nucleare ale momentului. Ce arme deţine în realitate Iranul?
Faptul că Iranul ar folosi energie atomică în scopuri militare ar fi un bun pretext pentru demararea unei ofensive care “să stopeze” această ameninţare. gândul vă prezintă, în continuare, o analiză a puterilor nucleare ale momentului, precum şi o estimare a forţei militare a Iranului, pe baza unor surse oficiale la care am avut acces.
Astăzi în lume există 7 puteri nucleare confirmate (cu alte cuvinte, care au testat public armament nuclear: Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India şi Pakistan. Lor li se adaugă încă trei: Israel – despre care experţii consideră că ar deţine în jur de 300 de ogive nucleare, Coreea de Nord – despre care nu există încă nici o confirmare, în afara propriilor declaraţii contradictorii şi Iran – pe care ultimul raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică o incriminează că intenţionează să folosească energia atomică în scopuri militare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Începe războiul din Iran. Aşa să fie?
Suiţi pe garduri, plini de furie şi şi cu pumnii ridicaţi, păreau la prima vedere tot nişte manifestanţi din seria “primăvăraticilor arabi”, sosiţi în faţa unei instituţii de stat ca să strige pentru democraţie, căderea unui dictator sau locuri de muncă. În realitate, nu erau arabi, ci iranieni, şi nu cereau democraţie, ci ameninţau ambasada britanică din Teheran cu o reeditare a episodului ostaticilor din 1979, când susţinătorii revoluţiei iraniene au sechestrat 52 de americani timp de 444 de zile.
Protestele, care au determinat închiderea ambasadei de la Teheran (şi, în replică, expulzarea diplomaţilor iranieni din Marea Britanie), veneau după ce Londra, Washingtonul şi Ottawa au anunţat la 21 noiembrie noi sancţiuni contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, ca efect al celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde se vorbea despre “posibile dimensiuni militare ale programului nuclear iranian”. Londra şi-a atras furia iranienilor fiindcă a fost prima şi singura care a impus sancţiuni directe nu doar asupra afacerilor derulate în City de instituţiile iraniene, ci şi asupra băncii centrale a Iranului – prima dată după ultimul război mondial când Regatul Unit impune un boicot total asupra industriei financiare a unui stat, după cum notează The Telegraph.
În ciuda presiunii din partea Israelului, SUA s-au abţinut iniţial să ia o măsură similară, cu argumentul umanitar că astfel de sancţiuni vor lovi tot iranienii de rând, dar şi cu argumentul mult mai pragmatic că aşa va creşte preţul petrolului, având în vedere că sancţiunile contra băncii centrale iraniene înseamnă că Teheranul nu va mai putea practic să importe şi să exporte legal petrol, alimente şi alte mărfuri. Vinerea trecută însă, Senatul SUA a votat în unanimitate un amendament care aprobă penalizarea oricăror instituţii financiare străine care ar face afaceri cu banca centrală iraniană, în ciuda avertismentelor administraţiei Obama cum că a-i ameninţa astfel pe aliaţii Americii nu e deloc cea mai fericită idee de a le obţine cooperarea contra Iranului, pe de o parte, iar pe de altă parte riscă să arunce în aer piaţa petrolului şi să pericliteze redresarea economiei globale.
Separat de această rundă de sancţiuni, şi UE a impus, joia trecută, noi interdicţii de a face afaceri cu Iranul, adăugând 180 de instituţii şi persoane iraniene pe lista celor ale căror active din Europa sunt îngheţate şi care nu au drept de circulaţie în statele UE. Nici Bruxellesul nu a impus însă un embargou petrolier, aşa cum ar fi dorit Franţa şi Marea Britanie, iar ministrul francez de externe Alain Juppe, ca să nu dea impresia că europenii se tem să acţioneze, a dat vina pe opoziţia Greciei, ţară puternic dependentă de petrolul iranian, şi a adăugat că rămâne de văzut în ce măsură creşterea producţiei în alte ţări furnizoare ar putea compensa un viitor embargou petrolier decis de UE. China, aliat economic al Iranului, s-a declarat din nou sceptică în eficienţa sancţiunilor ca soluţie la problema nucleară iraniană (mai ales că acestea ar privi-o direct, având în vedere creşterea cu 50% a importurilor ei de petrol iranian) şi, alături de Rusia, a blocat orice posibilitate ca acestea să fie extinse la alt nivel prin vreo decizie a Consiliului de Securitate al ONU.
-
Militarii bulgari se întorc acasă din Afganistan
Conform noii strategii privind participarea la războiul din Afganistan, prezentate de ministrul apărării, Anyu Anghelov, două echipe medicale vor fi retrase până la finele lui 2012, la începutul lui 2013 se vor întoarce acasă militarii care păzesc aeroportul din Kabul, iar cei însărcinaţi cu paza aeroportului din Kandahar vor urma până la sfârşitul lui 2014. Retragerea bulgarilor coincide cu planul american de transferare treptată a responsabilităţilor de securitate către forţele afgane până în 2014, notează Novinite.
În ce priveşte România, preşedintele Traian Băsescu a anunţat la Adunarea Parlamentară a NATO din octombrie că “reconfigurarea efortului nostru” se va face “doar în funcţie de situaţia de pe teren”.
-
Dosare secrete. Operaţiuni care au schimbat faţa lumii
Scopul principal era adunarea de informaţii în vederea desfăşurării de acţiuni militare, dar, în acelaşi timp, au existat şi scopuri operaţionale, care constau în anihilarea, asasinarea unor combatanţi ai armatei Vietnamului de nord care purtau un război de rezistenţă ce a produs pagube umane şi militare de mare amploare.
Dacă metodele folosite de ambele părţi în acest război au fost de o duritate fără precedent, nu mai puţin sângeroase au fost şi cele utilizate în cadrul “Programului Phoenix”: au fost “neutralizaţi” peste 80.000 de combatanţi ai armatei nord-vietnameze, dintre care şi numeroşi civili, 26.000 dintre ei fiind asasinaţi. Acestora trebuie adăugate şi victimele torturilor de o duritate extremă, metodă pe care CIA o va mai folosi şi în perioada următoare. Programul CIA a primit o ripostă pe măsură din partea forţelor nord-vietnameze care au instruit şi aruncat în lupta subterană aşa-numiţii “asasini de 400 de victime”, după numărul de persoane ce trebuiau ucise de fiecare din ei.
Mai mult pe Ziarul de Duminică.
-
Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul
Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.
Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.
Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.
Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.
În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.
Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.
Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.
-
Războiul hackerilor cu traficanţii de droguri – VIDEO
În lipsa unor arme reale, grupul de hackeri a scos armele virtuale în lupta cu traficanţii mexicani de droguri. Pentru a determina Zeta, un cartel acuzat de-a lungul timpului că a făcut mii de victime şi că se foloseşte de violenţă crudă în acţiunile sale, să elibereze un hacker membru, grupul internaţional de membri ameninţă să dezvăluie pe internet o serie de informaţii sensibile.
Printre altele, este vorba despre identitatea complicilor traficanţilor între care se numără mai mulţi poliţişti corupţi, dar şi o serie de jurnalişti cunoscuţi care ajută gruparea Zeta scriind articole negative despre armată, cea mai importantă unealtă a ţării împotriva traficanţilor de droguri.
VEZI AICI MESAJUL HACKERILOR PENTRU TRAFICANŢII DE DROGURI – VIDEO
“Aţi făcut o greşeală foarte mare când aţi luat prizonier pe unul de-al nostru. Eliberaţi-l”, spune într-o înregistrare video un bărbat mascat care vorbeşte în numele grupului de hackeri. “Nu ne putem apăra cu arme… dar putem face acest lucru cu maşinile, casele, barurile, bordelurile şi tot ce mai deţin traficanţii”, mai spune acesta.
“Nu va fi dificil să-i expunem; ştim cu toţii unde sunt”, spune bărbatul anonim, care vorbeşte în limba spaniolă, cu accent, şi în jargon mexican.
“Cerem eliberarea hackerului luat ostatic”, continuă în înregistrarea video purtătorul de cuvânt al grupului de hackeri, care poartă o mască similară cu cea a personajului principal din filmul V for Vendetta. “Dacă păţeşte ceva, o să vă amintiţi mereu data de cinci noiembrie (o legătură subtilă cu acţiunea aceluiaşi film)”.
În filmuleţ nu se menţionează nimic despre identitatea ostaticului şi nici despre condiţiile în care a fost răpit din Veracruz în timpul unui protest de stradă.
Dacă ameninţările hackerilor vor deveni realitate, cu siguranţă că traficanţii de droguri vor contraataca şi mulţi hackeri, dar şi bloggeri ar putea să-şi piardă viaţa. “Au mult curaj dacă vor publica identităţile complicilor cartelului de droguri. Vor deveni astfel rivalii şi ţinta de atac a traficanţilor de droguri”, crede Mike Vigil, fostul şef de operaţiuni al Drug Enforcement Administration.
-
Războiul din Libia nu s-a sfârşit. Cât au plătit statele NATO pentru doborârea lui Gaddafi
Desemnarea unui nou premier va dura câteva săptămâni, iar primele alegeri vor avea loc după cel mult opt luni, conform estimărilor Consiliului de Tranziţie. Până atunci, Jalil a anunţat că baza viitoarei legislaţii a ţării va fi legea islamică Sharia, care autorizează poligamia şi interzice practicarea dobânzilor la credite, constituind astfel baza de funcţionare a băncilor islamice. Ca bonus, va fi anulată din start dobânda la creditele personale mai mici de 7.500 de dolari deja contractate de libieni.
Conform Pentagonului, războiul de detronare a lui Muammar Gaddafi i-a costat pe contribuabilii americani 1,1 miliarde de dolari, sumă calculată până în luna septembrie. Suma nici nu include cheltuielile Departamentului de Stat, ale CIA şi ale altor agenţii implicate.
Cât priveşte celelalte ţări implicate în conflict, NATO nu contabilizează separat contribuţa ţărilor participante la război, însă un purtător de cuvânt al organizaţiei a declarat că fondurile folosite dintr-un fond comun al NATO pentru operaţiunile din Libia au ajuns la 7,4 milioane de dolari pe lună pentru capacităţile de război electronic şi 1,1 milioane de dolari pe lună pentru coordonare şi personalul de comandă.