BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Ce preţuri au magazinele ANAF şi cum îţi poţi cumpăra o maşină sau o casă care a fost confiscată

    La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, spune un vechi proverb românesc. Magazinele ANAF, prin care statul vinde bunurile confiscate, sunt, după cele second-hand, cele mai frecventate de români. Din dorinţa de a achiziţiona diverse produse la preţuri mici, mii de români calcă zilnic pragul acestor magazine în căutare de chilipiruri.

    Din păcate, de cele mai multe ori, pleacă având traista goală. Majoritatea bunurilor sunt de o calitate îndoielnică, iar preţurile, mai mult decât piperate.

    De exemplu, zilele acestea, la magazinul ANAF din Timişoara, amplasat la parterul instituţiei de pe strada Gheorghe Lazăr, se vindeau periuţe de dinţi pentru copii, cu baterie, la 30 de lei (faţă de 45, cu cât se găsesc în alte magazine), pastă de dinţi cu doi lei mai scumpă decât în farmacii (!), şosete de vară la doi lei perechea, router la 450 de lei, şampon la 12 lei.

    Potrivit legislaţiei în vigoare, ANAF este obligată să scoată la vânzare toate produsele obţinute în urma confiscării, exceptând ţigările netimbrate, care sunt distruse.

    Maşinile şi locuinţele se vând la licitaţie (printr-o procedură extrem de anevoioasă), iar metalele preţioase ajung doar la anumite bijuterii. Surse din cadrul ANAF Timişoara au povestit că ultimul stoc de bijuterii din aur pus la bătaie de instituţie a fost foarte greu vândut şi a ajuns la un magazin de profil din Constanţa. Motivul?

    Piesele – modele vechi – nu aveau căutare pe piaţa din Timişoara, patronii bijuteriilor din oraşul de pe Bega susţinând că n-ar fi avut cui să le vândă, ci doar să le topească.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Diverta estimează vânzări de 1,5 mil. euro în cele cinci magazine deschise anul acesta

    Lanţul de librării Diverta, deţinut de omul de afaceri Octavian Radu, şi care a ieşit din insolvenţă în 2013, îşi extinde reţeaua cu trei magazine şi estimează vânzări anuale de 1,5 milioane euro în cele cinci locaţii inaugurate anul acesta.

    „Am ajuns la un total de cinci magazine deschise în acest an, atât în Bucureşti cât şi în ţară, îndeplinindu-ne obiectivele de dezvoltare pentru 2016. Pe aceste cinci magazine estimăm ca vom înregistra vânzări anuale de 1,5 milioane de euro”, a spus Amalia Buliga, CEO Diverta.

    Cele trei magazine sunt amplasate în Targu Mures – Promenada Mall, Drobeta Turnu Severin – Severin Shopping Center si Bucuresti – Veranda Mall din zona Obor şi au o suprafata totală de 550 mp.

    În prezent, reţeaua Diverta are 26 de magazine localizate în Bucureşti şi ţară şi se întinde pe o suprafaţă totală de 6.700 mp.

    Valoarea bonului mediu ajunge la 55 de lei, iar vânzările totale sunt estimate să ajungă la 10,5 milioane de euro anul acesta.

    Pentru 2017 compania şi-a propus o creştere de 15% a cifrei de afaceri.

    Anul acesta Diverta a lansat şi prima franciză din industria de carte, papetarie şi jucării. Partenerii francizaţi nu vor avea taxă de intrare, nivelul investiţiei fiind între 25.000-100.000 de euro, în funcţie de suprafaţa magazinului (minim 100 mp), redevenţe anuale de 4% şi taxe de soft şi marketing de 2%. Franciza Diverta oferă un grad de rentabilitate al business-ului de 5%-10%.

  • Grupul care a dezvoltat magazinele Lidl vrea să dea o nouă lovitură

    Dezvoltatorul imobiliar sibian Oasis Retail & Development Consulting, care are în potofoliu şapte parcuri de retail şi 12 magazine închiriate către Lidl, va construi o galerie comercială de 10.000 metri pătraţi în Oradea, o investiţie de 12 mil. de euro care va fi finalizată până la sfârşitul anului 2017, potrivit repre­zentanţilor companiei. 

    Compania Oasis Retail & Development este controlată de Kurt Wagner şi Klaus Reisenauer.

    Grupul care a dezvoltat magazinele Lidl vrea să dea o nouă lovitură

  • De ce îşi cumpără hainele de la magazine second-hand unul dintre cei mai bogăţi oameni din lume.Are o avere de 65 de miliarde de dolari

    Miliardarul Ingvar Kamprad, îşi cumpără hainele de la magazine second-hand pentru a economisi bani, se arată într-un documentar suedez, informează The Guardian.

    Kamprad, care face 90 de ani pe 30 martie, are o reputaţie de om zgârcit, fapt care crede că l-a ajutat să transforme Ikea într-un brand mondial.

    „Nu cred că port ceva care să nu fi fost cumpărat de la magazinele second-hand. Vreau să dau un exemplu pozitiv”, a declarat el canalului de televiziune suedez TV 4.

    Potrivit presei suedeze Ingvar Kamprad are o avere estimată la 65 de miliarde de dolari.

  • Tânăra de 37 de ani care coordonează vânzările Danone în reţelele moderne de magazine

    Coordonează din toamna anului trecut echipa care este responsabilă de vânzările în reţelele moderne de magazine, iar din ianuarie a preluat şi responsabilitatea canalului away from home (cantine, restaurante, covrigării etc.). „Rolul nostru în Danone este destul de complex, fiind o verigă importantă în procesul intern de previzionare, critic în industria de produse proaspete, la fel ca în activarea de brand pentru fiecare retailer.“

    Absolventă a ASE, Oana Bejan se consideră o persoană norocoasă, pentru că a întâlnit oameni care au inspirat-o şi au avut încredere să o promoveze. „Îmi amintesc că în 2002 lucram la Carrefour ca asistent non-food, iar şeful meu m-a anunţat că mă promovează «achizitor». Sinceră sa fiu, nici în franceză nu ştiam ce înseamnă, şi la 23 de ani eram în mod oficial primul achizitor Carrefour pe electronice şi electrocasnice. Carrefour a fost o şcoală foarte bună, am învăţat de la colegi, de la furnizori şi mult din greşeli, din jobul de zi cu zi.“

    În următoarea etapă a carierei sale a trecut de cealaltă parte a baricadei, la furnizor, lucrând la Coca-Cola Hellenic. Din 2013 este în echipa Danone, organizaţie în care a intrat ca trade marketing manager, şi spune că acum „suntem într-o etapă de construcţie, piaţa reîncepe să crească şi am încredere că 2016 va fi un an foarte bun“.

    Oana Bejan nu crede că a avut praguri critice în carieră până acum, dar menţionează un moment dificil, când a ales să părăsească achiziţiile şi să intre în domeniul vânzărilor, fără nicio experienţă anterioară. „Cred că am fost un pariu şi pentru şeful meu de atunci şi am învăţat foarte mult din schimbarea de perspectivă – chiar dacă sunt multe aspecte comune pentru o poziţie de vânzător şi una de achizitor, a fost totuşi o transformare fundamentală, în care am înţeles că performanţa în vânzări este direct legată de capacitatea de veni cu soluţii.“ Tot ea consideră drept cea mai mare reuşită faptul că are foarte mulţi prieteni în toate companiile pentru care a lucrat, „oameni care îşi amintesc cu plăcere de proiectele pe care le-am dezvoltat împreună şi care mă apreciază atât ca om, cât şi ca profesionist. Cred că este cel mai important lucru pe care îl las în urmă“.

    Pe termen lung, Oana Bejan îşi doreşte să facă performanţă în domeniul comercial, să lucreze cu echipe de oameni diferiţi şi să înveţe de la fiecare dintre ei. „Zece ani pare foarte departe, dar ştiu sigur că voi lua tot ce se poate de la fiecare zi.“

  • Veste uriaşă de la Lidl. Se întâmplă pentru prima dată în istoria companiei

    Compania merge atât în oraşele mari, cât şi în cele medii şi mici, chiar cu sub 20.000 de locuitori. Politica de discount a nemţilor le permite acestora să intre şi în oraşe mici, cu putere de cumpărare pe măsură. Aici ei se bat de cele mai multe ori cu jucătorii locali sau cu lanţurile de supermarketuri. Focalizarea pe preţ îi ajută însă pe aceştia să câştige teren, în special în zonele mai sărace ale ţării. Totuşi, în ultima perioadă nemţii s-au extins şi în zonele bogate, în frunte cu Bucureştiul, unde au peste 20 de unităţi.

    Veste URIAŞĂ de la Lidl. Se întâmplă pentru prima dată în istoria companiei

  • Brandul Leonardo reapare la doi ani după intrarea în faliment a businessului

    Brandul de magazine de încălţăminte Leonardo a reapărut pe piaţă la mai puţin de doi ani după ce firma care l-a operat timp de mai bine de două decenii a intrat în faliment. Mai mult, site-ul retailerului este din nou funcţional şi oferă informaţii privind existenţa a peste 30 de magazine Leonardo în România.

    Brandul a reapărut pe piaţă, fiind operat de o nouă en­titate juridică, controlată în proporţie de 50% tot de familia Panea, cea care a fondat businessul în 1994. Leonardo Shoes Market, compania care operează magazinele Leonardo, este controlată de familia Berende din Satu Mare, care deţine şi un alt business în domeniul retailului de pantofi, respectiv reţeaua de magazine Casa Pielli, potrivit ultimelor date ale ZF, şi indirect de familia Panea.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • PC Garage estimează afaceri de peste 45 milioane euro pentru 2016

    PC Garage, unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT şi electronice din România estimează o cifră de afaceride peste 45 milioane euro pentru anul în curs. Creşterea este de 30% faţă de anul trecut şi este bazată, în special, pe interesul tot mai mare arătat de clienţi pentru produsele de gaming din portofoliul său, potrivit reprezentanţilor companiei, menţionând o creştere  semnificativă şi pentru categoria de smartphone-uri.

    Retailerul împlineşte 11 ani şi pentru a celebra această ocazie, magazinul a pregătit o campanie: fiecare client care face o comandă va primi un cadou, indiferent de valoarea achiziţiei făcute.

    PC Garage a fost fondat în 2005 şi este unul dintre cele mai mari magazine online de produse IT şi electronice din România. Portofoliul numără peste 30.000 de produse activeşi peste 400.000 de clienţi la nivelul întregului grup.
     

  • Cum a ajuns o tânără care căuta prin tomberoane să obţină o avere de 250 de mil. dolari

    Înainte ca Sophia Amoruso să înfiinţeze Nasty Gal – a început prin a vinde haine vintage pe eBay ca apoi să devină o afacere de sute de milioane de dolari – şi-a petrecut adolescenţa căutând prin tomberoane şi furând din magazine.

    Galerie foto

    De fapt, primul lucru pe care l-a vândut nu a fost o piesă vestimentară, ci o carte furată

    “Cărţile erau cea mai uşoară pradă pentru o hoaţă novice, aşa cum eram eu”, a scris ea în cartea autobiografică “#GIRLBOSS.”

    La ora actuală, nu are niciun motiv să mai fure sau să mai caute prin gunoaie. Averea ei este estimată la 250 de milioane de dolari.
    Sophia a început să cunoască succesul în 2010. “După ce Nasty Gal a devenit afacere în sine, m-am trezit cu un milion de dolari în cont”.

    În aceste condiţii, unii ar putea să dea iama prin magazine, dar Amoruso şi-a ţinut portofelul închis. “Cel mai neinspirat lucru este să creşti cheltuielile pe măsură ce veniturile cresc. Am fost atentă să evit această greşeală.”

    Unul dintre motivele pentru care s-a abţinut de la cheltuieli necugetate a fost lipsa timpului. “Mult timp, am fost concentrată să-mi dezvolt afacerea şi nici măcar nu mi-a trecut prin cap să cheltui banii. Chiar dacă mi-aş fi dorit să arunc 500 de dolari pe o pereche de pantofi, eram mult prea ocupată să o fac”.

  • Cum a ajuns o tanără care căuta prin tomberoane să deţină o avere de 250 de mil. dolari

    Înainte ca Sophia Amoruso să înfiinţeze Nasty Gal – a început prin a vinde haine vintage pe eBay ca apoi să devină o afacere de sute de milioane de dolari – şi-a petrecut adolescenţa căutând prin tomberoane şi furând din magazine.

    Galerie foto

    De fapt, primul lucru pe care l-a vândut nu a fost o piesă vestimentară, ci o carte furată

    “Cărţile erau cea mai uşoară pradă pentru o hoaţă novice, aşa cum eram eu”, a scris ea în cartea autobiografică “#GIRLBOSS.”

    La ora actuală, nu are niciun motiv să mai fure sau să mai caute prin gunoaie. Averea ei este estimată la 250 de milioane de dolari.
    Sophia a început să cunoască succesul în 2010. “După ce Nasty Gal a devenit afacere în sine, m-am trezit cu un milion de dolari în cont”.

    În aceste condiţii, unii ar putea să dea iama prin magazine, dar Amoruso şi-a ţinut portofelul închis. “Cel mai neinspirat lucru este să creşti cheltuielile pe măsură ce veniturile cresc. Am fost atentă să evit această greşeală.”

    Unul dintre motivele pentru care s-a abţinut de la cheltuieli necugetate a fost lipsa timpului. “Mult timp, am fost concentrată să-mi dezvolt afacerea şi nici măcar nu mi-a trecut prin cap să cheltui banii. Chiar dacă mi-aş fi dorit să arunc 500 de dolari pe o pereche de pantofi, eram mult prea ocupată să o fac”.