Inflaţia din februarie, de 0,1%, este cea mai redusă începând din 1968, informează New York Times.
Februarie reprezintă a patra lună consecutivă de încetinire a inflaţiei.
Calculat lunar, preţurile au scăzut cu 1,6% în februarie, după ce în ianuarie au înregistrat un declin de 1,4%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Un procuror grec a acuzat trei foşti miniştri de evaziune fiscală, unul dintre ei fiind ministru de finanţe când Grecia a intrat în zona euro în 2001 şi suspectat că a ascuns în conturi din străinătate câteva milioane de euro. Acuzaţiile vin într-o perioadă în care statul se luptă să combată evaziunea, iar populaţia este tot mai furioasă la adresa clasei politice corupte, scrie agenţia Thomson Reuters. Cei trei demnitari nu au putut să justifice sursa averii lor în faţa autorităţilor. Ei sunt Yannos Papantoniou, fostul ministru de finanţe din perioada în care Grecia a aderat la zona euro în anul 2001, George Voulgarakis, fost ministru de interne, şi Petros Doukas, fost viceministru de finanţe. Papantoniou riscă să fie condamnat pentru că nu a declarat în 2008 suma de 2,2 milioane euro depozitată într-un cont al băncii elveţiene HSBC pe numele soţiei sale, iar Voulgarakis este acuzat că a omis să includă în declaraţia de avere pe anul 2007 un depozit al soţiei sale de 117.000 euro de la o bancă din străinătate.
Anterior, şomajul din Grecia a scăzut ultima dată în mai 2008.
Companiile par să fi angajat mai multe persoane, ca urmare a aprobării în ultima lună a anului a unei tranşe de ajutor internaţional de 34 de miliarde de euro de către creditorii internaţionali, potrivit cotidianului The Guardian.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Inspectorii autorităţii fiscale din Grecia sunt slab plătiţi, lucrează în condiţii precare şi aproximatix 130 dintre ei au conturi bancare personale în străinătate, posibil pentru a evita plata taxelor la ei în ţară, se arată într-un raport intern al FMI şi UE, scrie EUobserver. Peste jumătate din inspectorii de la fisc au vârste de peste 50 de ani, iar în unele cazuri le lipseşte propriul birou sau computer. Raportul pune sub semnul îndoielii eforturile guvernului de la Atena de a reforma sistemul de colectare a taxelor ca parte a pachetului de bailout extern stabilit de creditorii internaţionali fără de care ţara ar intra în faliment. Reformele implementate de guvern sunt „blocate“ sau „prea lente“, ceea ce lasă sistemul de colectare a taxelor încă sub influenţa politicului sau predispus la corupţie. Anul trecut, fiscul a strâns doar 1,1 miliarde euro din restanţele la plata taxelor, jumătate din obiectivul declarat. Statul mai are de strâns 55 de miliarde de euro în taxe şi impozite, echivalentul a 30% din PIB-ul ţării, dar multe companii restante au dat faliment.
Fostul primar al Salonicului Vassilis Papageorgopoulos a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a deturnat fonduri de mai multe milioane de euro din bugetul celui de-al doilea oraş ca mărime din Grecia, scrie The Wall Street Journal. Papageorgopoulos, acum în vârstă de 66 de ani, a fost primarul Salonicului între 1999 şi 2010. Campion la sprint şi dentist ca profesie, edilul a fost parlamentar pentru partidul conservator Noua Democraţie, aflat acum la guvernare, şi, pentru o foarte scurtă perioadă, ministru adjunct al sportului. Aceasta este prima dată de la declanşarea crizei datoriilor greceşti în urmă cu trei ani când o figură politică proeminentă este găsită vinovată într-un caz major de corupţie. Condamnarea vine în contextul în care publicul este tot mai furios pe corupţia demnitarilor şi pe policienii ţării.
În contextul unui şomaj de 27% şi al sărăcirii populaţiei, “o explozie socială e foarte aproape”, a spus un lider sindical, referindu-se inclusiv la indiferenţa autorităţilor şi a partenerilor europeni sub al căror gir s-au derulat tăierile de cheltuieli asumate prin programul cu “troica” FMI-UE-BCE.
Aflat în vizită la Atena în această săptămână, preşedintele francez François Hollande a ignorat protestele, exprimând în schimb sprijinul pentru guvernul de centru-dreapta al lui Antonis Samaras şi interesul firmelor franceze de a cumpăra active elene scoase la vânzare şi de a colabora cu grecii la exploatarea rezervelor de petrol şi gaze de la Marea Egee.
Cele mai recente date economice arată că Franţa, a doua economie ca mărime din Uniunea Europeană, se îndepărtează atât de mult de miezul sănătos al zonei euro încât analiştii se tem că nu va mai rămâne nimeni care să echilibreze forţa cu care Germania îşi impune politicile în Uniunea Europeană. Alţi economişti merg mai departe şi avertizează că, din cauza deficitului de competitivitate, Franţa va deveni “noua Grecie” a Europei. Activitatea din sectorul privat de afaceri francez a scăzut din nou în februarie, dar cu cel mai accelerat ritm de după martie 2009, potrivit unui sondaj al companiei de servicii de informaţii financiare Markit. Indicele compozit PMI care măsoară încrederea managerilor de achiziţii din industrie a scăzut de la 43,6 puncte în ianuarie la 42,7 puncte în februarie, sub pragul de 50 de puncte care face diferenţa între creştere şi contracţie. Indicele pentru sectorul serviciilor a scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, ceea ce sugerează că revenirea este departe.
“E prea devreme să aşteptăm vreo uşurare în 2013 din moment ce experţii anticipează în cel mai bun caz o stagnare în zona euro. Totuşi, semnale pozitive există”, spunea săptămâna trecută Andreas Renschler, membru în consiliul de administraţie al grupului Daimler şi şeful diviziei de camioane şi autobuze. Oficialii germani îşi susţin prognozele mizând pe cel mai recent raport al Băncii Mondiale, unde se argumenta că pericolul unei crize financiare majore în zona euro a fost evitat, iar încrederea în pieţele financiare este “mult mai mare” decât era în urmă cu şase luni.
Statele BRIC – Brazilia, Rusia, India şi China -, considerate salvarea constructorilor de maşini odată cu startul crizei, au fost abordate mai mult şi de companiile româneşti după începutul crizei economice. Exceptând India, exporturile româneşti către Brazilia, Rusia şi China s-au aflat pe o tendinţă ascendentă, creşterile începând cu anul 2010 fiind de peste 60% către Brazilia şi Rusia şi de 45% înspre China. Raportat la totalul schimburilor comerciale, relaţiile României cu statele BRIC au însemnat, la nivelul anului 2010, 3,6% din totalul exporturilor şi 11,6% din importuri. Potrivit datelor Ministerului Economiei, Rusia şi China se află între primii zece parteneri ai României la capitolul importuri, imediat după Germania, Italia, Ungaria, şi Franţa. Deşi absente din topul destinaţiilor de export, deficitul comercial în scădere pe relaţia cu China (-2,1 mld. euro) şi Federaţia Rusă (-1,07 mld. euro) indică şi orientarea companiilor româneşti către zonele de unde alţi europeni deja culeg roadele.
“Revenirea în regiunea Europei şi Asiei Centrale în 2013 este aşteptată să fie redusă, întrucât majoritatea factorilor care au limitat creşterea anul trecut vor persista, probabil, chiar dacă la o intensitate mai scăzută. Perspectivele regiunii depind în mod critic de abordarea problemelor deficitelor bugetare şi de cont curent ridicate, şomajului şi inflaţiei, lipsei competitivităţii şi altor limitări structurale ale acestor economii”, se arată în raportul “Perspective Economice Globale” al Băncii Mondiale. PIB-urile Europei şi Asiei Centrale ar urma să înregistreze un avans de 3,6% în 2013 şi de 4% anul următor. Perspectivele economice rămân vulnerabile la riscuri globale şi regionale serioase, notează Banca Mondială. Având în vedere legăturile financiare şi comerciale strânse dintre zona euro şi ţările din Europa şi Asia Centrală, regiunea ar fi direct afectată de o deteriorare majoră a crizei datoriilor, precum şi de stagnarea sau avansul lent al economiei uniunii monetare, se arată în raportul citat de agenţia de presă Mediafax. “Eu, unul, m-aş gândi de două ori înainte să-mi deschid o firmă de construcţii în Spania, Italia, Grecia sau Portugalia”, spunea Renschler, cu prilejul lansării modelului de camion Arocs, destinat companiilor care activează în domeniul construcţiilor. Cele mai promiţătoare semnale vin, la nivelul Europei, dinspre ţările scandinave, dar şi din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Elveţia.
În cazul Germaniei, asociaţia industriei construcţiilor raportează că activitatea construcţiilor de clădiri comerciale va fi la capacitate maximă în prima jumătate din 2013 ca rezultat al creşterii cererii şi comenzilor de la sfârşitul anului trecut. Nemţii remarcă şi potenţialul “enorm” existent în aria clădirilor rezidenţiale, văzute drept investiţii “relativ bune şi sigure” ca urmare a dobânzilor situate la minime istorice. Analiştii estimează că cererea de locuinţe noi va urca la 250.000 de unităţi pe an, prag ratat cu 40.000 de unităţi anul trecut şi cu circa 20.000 în 2013, potrivit primelor raportări.
Investiţiile în infrastructură vor dinamiza industria construcţiilor. Deşi bugetele statelor sunt calculate până la ultimul cent, legătura între creşterea economică şi fondurile alocate noilor proiecte este direct proporţională. “Problema în Europa nu este dacă noile proiecte publice de construcţii vor începe, ci mai degrabă când”, spunea Andreas Renschler. Japonia, de exemplu, a alocat 173 de miliarde de euro proiectului guvernamental de stimulare economică, menit să se axeze pe reconstrucţia ţării după catastrofa nucleară de la Fukushima. Dincolo de China şi India, unde ritmul de dezvoltare a infrastructurii este notabil, cererea a început să crească şi în Brazilia. Cele două evenimente sportive pe care le vor găzdui sud-americanii – Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 şi Jocurile Olimpice din 2016 – vor fi principalii factori de dinamizare a cererii pentru următorii trei ani.
Legătura între evoluţia economiei, cea a pieţei construcţiilor şi vânzările de autocamioane care să execute lucrările de infrastructură este un bun indicator al tendinţelor pe piaţa globală. În cazul grupului Daimler, luna noiembrie a anului trecut a însemnat, în materie de vânzări, cât întreg anul 2011. Cifrele ar putea arăta chiar mai bine în 2013, “dacă reglementările guvernelor şi criza datoriilor suverane nu vor reduce comenzile mai mult decât au făcut-o până acum”, după cum rezumă Andreas Renschler.
Emisiunea s-a vândut în doar două zile, cu o dobândă de 8% şi cu o cerere totală de nu mai puţin de 1,9 mil. euro, demonstrând încrederea investitorilor în ideea că Grecia va rămâne în zona euro. Că e aşa o demonstrează şi randamentul obligaţiunilor de stat elene, care s-a redus la aproape 10%, faţă de 30% în primăvara trecută. OTE este prima companie din Grecia care emite obligaţiuni în euro din 2010 încoace.
Yannis Stournaras, ministrul de finanţe, estimează că economia va începe să-şi revină din octombrie, susţinută de un reviriment al turismului, dovedit până acum de afluxul de rezervări pentru sezonul cald, iar sondajele de opinie în rândul grecilor par să confirme percepţia de optimism, ţinând cont că premierul Antonis Samaras a urcat la un nivel de aprobare fără precedent, de 46%.
Băncile greceşti au început o campanie disperată de lobby pe lângă creditorii internaţionali responsabili cu bailoutul ţării pentru a relaxa condiţiile impuse pentru recapitalizare şi a evita astfel naţionalizarea. Cele mai mari bănci elene sunt prezente şi în România. Cel de-al doilea program de bailout stabilit pentru Grecia, de 172 miliarde de euro, prevede că fonduri de 27 de miliarde de euro vor fi injectate în principalele patru bănci, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, scrie Financial Times. Toate au operaţiuni în România. O contribuţie suplimentară de 2,5 miliarde de euro ar urma să vină din partea investitorilor din sectorul privat. Însă băncile au probleme în a atrage capital de la investitorii privaţi, iar termenul-limită, sfârşitul lunii aprilie, se apropie. Unii investitori consideră că acţiunile băncilor sunt supraevaluate şi sunt descurajaţi de asemenea de capitalul negativ al acestora, de aproximativ opt miliarde de euro.