“Va aducem la cunostinta ca in proiectul de lege privind
unificarea bazelor de impozitare, in scrisoarea de intentie care
urmeaza a fi transmisa de catre autoritatile romane catre Fondul
Monetar International, cat si in memorandumul de intelegere cu
Uniunea Europeana nu exista nici un angajament privind eliminarea
scutirii de la plata impozitului pe venit in cazul programatorilor
IT”, se arata intr-un comunicat al Ministerului Finantelor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Seful Executivului, Emil Boc, a explicat in acest context ca
Romania are nevoie de opt miliarde euro pentru a finanta deficitul
bugetar de 6,8%, iar acordul cu Fondul permite in continuare
contractarea de imprumuturi de pe pietele externe la costuri
reduse.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Am respins aceasta varianta pentru ca nu trata corect
repartitia cheltuielilor din bugetul de stat”, a explicat Basescu,
precizand ca ii poate reaminti oricand presedintelui FMI, Dominique
Strauss-Kahn, “ce scrie pe documentul catre autoritatile romane”.
Replica presedintelui se refera la declaratiile anterioare ale
sefului FMI, potrivit carora Fondul nu ar fi cerut o scadere a
cheltuielilor cu salariile.
In speta, Basescu a precizat ca solutia aleasa de Guvern
abordeaza direct “cancerul din sistemul bugetar”, respectiv
proportia excesiva a cheltuielilor cu salariile (27% din bugetul de
stat) si a cheltuielilor sociale, incluzand pensiile (36%). Daca la
acestea se adauga cotca de 3% rezervata pentru bugetul UE, raman
disponibile doar 34% din buget pentru cheltuielile materiale din
spitale, scoli, armata, Ministerul de Interne “si alte institutii
ale statului care trebuie sa functioneze”.
Or, daca nu s-ar rationaliza aparatul bugetar si cheltuielile
sociale, deficitul bugetar ar fi fost de cel putin 9,1% din PIB in
2010. “Inmultiti 9 x 1,3 miliarde de euro, adica 1% din PIB, si
veti vedea ca statul roman ar trebui sa imprumute 11,7 miliarde de
euro doar pentru a-si acoperi cheltuielile de functionare”. Daca
insa se reduc salariile cu 25% si pensiile cu 15%, atunci Romania
ar urma sa se incadreze intr-un deficit de 6,8% din PIB.
In plus, celalalt motiv pentru care Guvernul a respins varianta
FMI este ca, daca ar fi crescut TVA si cota unica, “am fi avut o
inflatie care s-ar fi scris cu doua cifre anul acesta”, adica ar fi
ajuns la cel putin 10%, fata de un obiectiv asumat de 4-4,5%.
“Nu de multe ori ai situatii in care trebuie sa ai atitudini
impotriva cetatenilor tai”, a reflectat Basescu, adaugand ca “nu-i
face placere” sa prezinte masuri impopulare, insa “indiferent care
e costul politic sau de imagine, eu am obligatia sa prezint si si
sa sustin solutiile corecte”.
Presedintele a precizat ca deficitul de 6,8% din PIB (circa 8
miliarde de euro) face necesar ca Romania sa se imprumute pentru
a-l acoperi – jumatate de la FMI si UE, jumatate imprumuturi de pe
piata libera. In lipsa masurilor de austeritate insa, Romania ar fi
fost nevoita in martie 2011 sa ia un nou credit, nu de 20 de
miliarde de euro, ca in urma cu un an, ci de 27-28-30 de miliarde
de euro, tot pe o perioada de doi ani.
Basescu a infierat “efortul formidabil al unor mijloace
mass-media de a dezinforma”, tratand criza ca pe o problema de
incompetenta a Guvernului, in vreme ce in realitate ea se manifesta
la nivel european, in toate statele UE, ca o criza a datoriilor
suverane pe care “nimeni n-a evaluat-o anul trecut”. Romania,
sustine seful statului, nu este insa intr-o situatie mai dificila
decat al altor state, intrucat are o datorie publica redusa (sub
30% din PIB). “Nu avem insa nici o scuza sa nu adoptam masurile de
austeritate acum”, insista presedintele, estimand ca daca nivelul
cheltuielilor sociale ar ramane acelasi, in 2013 Romania ar ajunge
la o datorie publica de 67% din PIB.
“Daca exista o presiune sociala insuportabila, sigur ca nimeni
nu poate deveni dusmanul propriului lui popor. N-avem decat sa nu
realizam cele la care ne-am angajat si sa incercam sa ne finantam
de pe piata libera”, a continuat Basescu, exprimandu-si insa
convingerea ca Romania nu va reusi sa se imprumute de pe pietele
financiare in lipsa unui acord cu FMI si in actuala conjunctura, in
care inclusiv tari ca Spania nu mai reusesc sa atraga resurse prin
emisiuni de euroobligatiuni. O ruptura a acordului cu FMI si
neadoptarea masurilor de austeritate ar insemna “condamnarea la
nefinantare a tarii” si “intrarea intr-un proces de grecizare”.
Optiunea presedintelui, asadar, este ca scrisoarea de intentie
catre FMI sa fie trimisa exact in termenii in care a fost
negociata, fara schimbari ulterioare.
Presedintele Traian Basescu s-a intalnit marti cu grupurile
parlamentare ale partidelor din coalitia de guvernamant, pentru a
discuta masurile de austeritate ce vor fi incluse in scrisoarea de
intentie catre FMI, care urmeaza sa fie adoptata in sedinta de
miercuri a Guvernului.
“Am discutat cu autoritatile un numar mai mare de optiuni si am
fi sprijinit autoritatile daca ar fi ales aceasta varianta (de
reducere drastica a cheltuielilor – n.r.) sau alta. In final,
Guvernul a ajuns la concluzia ca cea mai buna solutie este cea care
a fost luata. Sprijinim aceasta deczie. Guvernul a avut obligatia
sa adopte optiunea cea mai adecvata pentru tara si noi sprijinim
faptul ca ei s-au angajat la acest lucru”, a declarat pentru
MEDIAFAX Jeffrey Franks.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Intr-un interviu pentru Le Monde, Stiglitz spera ca viabilitatea
monedei euro nu va fi afectata de actuala criza, intrucat membrii
zonei euro au posibilitatea de a evita aceasta, insa admite ca s-ar
putea ajunge la incapacitate de plata din partea unui stat sau a
mai multora, in conditiile in care constrangerile impuse de
Bruxelles si de FMI tarilor cu probleme ar deveni
insuportabile.
“Somajul in randul tinerilor din Grecia se apropie de 30%, iar
in Spania depaseste 44%. Imaginati-va tulburarile sociale la care
s-ar ajunge daca s-ar ajunge la 50% sau 60%”, comenteaza Stiglitz,
cu concluzia ca este posibil ca Grecia, Spania sau Portugalia sa
doreasca la un moment dat sa iasa din zona euro si sa revina la
monedele nationale, asa cum a procedat Argentina dupa criza din
2001, cand a renuntat la cursul fix de schimb legat de dolar si a
revenit la peso. “Pe atunci se credea ca Argentina nu va rupe
legatura cu dolarul, ca vor fi costuri prea importante. Au faut-o
totusi, au devalorizat, si a urmat haosul, asa cum era previzibil.
Dar in cele din urma ei au avut de castigat: economia Argentinei
creste cu 8,5% pe an.”
Din acest punct de vedere, Stiglitz crede ca masurile de
austeritate fiscala impuse de Bruxelles si de FMI, care nu fac
decat sa adanceasca somajul si recesiunea, “indreapta spre
dezastru” Uniunea Europeana, pentru ca tarile membre, lipsite de
politica monetara proprie, respectiv de posibilitatea de a folosi
cursul de schimb si dobanzile in folosul economiilor lor, nu au
nici suportul unei politici comune de solidaritate, care sa le
ajute sa se adapteze la conjunctura actuala si sa le asigure
posibilitati de crestere si de aparare fata de miscarea
pietelor.
“Bruxellesul n-a facut prea multe pentru reglementarea pietelor
financiare, considerand ca ele sunt atotputernice”, spune
economistul. In Germania, care mult timp a rezistat presiunilor
Frantei de a ajuta Grecia, “multi se bazeaza in totalitate pe
piete, iar in logica lor, tarile care au probleme sunt singurele
responsabile si deci trebuie sa fie lasate de izbeliste”. Or,
sustine Stiglitz, fundamentele arata ca situatia nu e de fapt asa
de grava: deficitul structural al Greciei este de mai putin de 4%
din PIB – “desigur, guvernul precedent, ajutat de Goldman Sachs,
are partea lui de raspundere, insa criza mondiala a provocat ceea
ce i se intampla acum Greciei” – iar Spania a avut chiar excedent
bugetar inainte de criza, deci nu poate fi acuzata de indisciplina
fiscala. In cazul Spaniei, insesi conditiile de dobanda oferite de
moneda euro au facilitat bula activelor imobiliare, chiar daca si
guvernul de la Madrid are raspunderea lui pentru ca n-a luat masuri
de stopare a acesteia.
Joseph Stiglitz sustine ca UE, in schimb, ar trebui sa dea
dovada de empatie si de coeziune. “Ar putea, de pilda, sa creeze un
fond de solidaritate pentru stabilitate, asa cum a facut in cazul
tarilor nou-intrate in Uniune, fond care sa fie alimentat in
vremuri de bunastare economica si sa serveasca la sustinerea
tarilor membre atunci cand apar probleme.” Exemplul lui e cel al
SUA, unde “atunci cand un stat e in dificultate, toate celelalte se
considera vizate – cu totii suntem in aceeasi barca”. Inainte de
toate, conchide economistul, “lipsa de solidaritate e ceea ce
ameninta viabilitatea proiectului european”.
El apreciaza ca Dominique Strauss-Kahn are o judecata mai
corecta cand spune ca “orice guvern responsabil, cand este obligat
sa ia masuri de austeritate, trebuie sa se gandeasca sa-si
protejeze propriii cetateni si sa apeleze, mai ales, la inclinarea
ponderii acestor masuri spre cei bogati si nu spre cei mai saraci
membri ai societatii”.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro.
“Am discutat diferite opţiuni referitoare la mixul adecvat de
măsuri care ar fi necesar. FMI a sugerat o opţiune care ar fi pus
accentul pe venituri. Între măsurile discutate s-au numărat
majorarea TVA şi a taxei unice, dar şi o trecere la o impozitare
progresivă”, a spus şeful misiunii de evaluare a acordului, Jeffrey
Franks, citat în comunicat.
Totuşi, din cauza deficitului bugetar, măsuri de reducere a
cheltuielilor ar fi fost necesare în orice scenariu.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
El a opinat totodata ca declaratia lui Dominique Strauss-Kahn a
fost “usor ideologizata” si ca a fost facuta “mai degraba” pentru
Franta, el sustinand ca actualul sef al FMI ar intentiona sa
candideze la Presedintia Frantei.
Intrebat, intr-o emisiune a TVR1, depre declaratia directorului
general al Fondului Monetar International – conform careia FMI a
propus Guvernului majorarea impozitelor, in special pentru cei mai
bogati, dar autoritatile din Romania au luat decizia taierii
salariilor functionarilor -, Sebastian Lazaroiu a afirmat ca
aceasta “n-a creat un confort din punct de vedere al
comunicarii”.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
1-2. Reducerea salariilor cu 25% si a pensiilor cu 15%.
“Speram ca reducerile de pensii si de salarii sa fie in vigoare
pentru o perioada cat mai scurta”, a spus Boc, precizand ca spera
ca la anul, din cresterea economica realizata de sectorul privat,
sa se poata majora din nou salariile si pensiile.
“Trebuie sa asiguram pensiile si salariile din ce producem, nu
din imprumuturi”, a explicat premierul de ce a ales varianta
scaderii cu 25% a salariilor si cu 15% a pensiilor, in loc sa
prefere varianta FMI, care cerea o crestere a TVA la 24%, a cotei
unice la 20% si o micsorare cu 20% a salariilor. O majorare a TVA
si a cotei unice “n-ar fi facut decat sa compromita sansele de
relansare economica”, a spus Boc, sugerand insa ca TVA si cota
unica ar putea fi majorate in caz ca se agraveaza criza
internationala sau daca masurile anuntate acum nu vor putea fi
aplicate.
Prim-ministrul a reluat atacurile contra fostei guvernari,
apreciind ca majorarile de salarii si de pensii ale guvernarii
Tariceanu au fost niste “cadouri otravite” care se razbuna acum,
cand criza se dovedeste “mult mai adanca decat s-a crezut”. In
2007-2008 am avut o crestere economica nesanatoasa, bazata pe
imprumut si pe consum – “pe credit cu buletinul” -, nu pe
productivitate, considera Emil Boc.
“Este vina intregii clase politice – si eu sunt parte a acesteia
– pentru lucrurile care s-au intamplat”, a admis Boc, adaugand insa
ca “trebuie sa oprim aceste lucruri cu orice cost politic, personal
sau de partid”. “Din partea noastra este un gest de
responsabilitate a unui guvern care plateste cu popularitatea. Dar
nu suntem intr-o cursa pentru popularitate, ci pentru a evita sa
ajungem intr-o situatie foarte dificila.”
Premierul a precizar ca nu vor fi afectate alocatiile pentru
copii, indemnizatiile pentru persoane cu handicap, veterani de
razboi, persecutati politic. Nici un salariu, in urma reducerilor,
nu va cobori sub 600 de lei.
3. Inasprirea legislatiei de combatere a evaziunii fiscale;
Ministerul Finantelor si cel al Internelor vor raspunde pentru
aplicarea ei si pentru eficienta oamenilor din institutiile de
control.
4. Cheltuielile in administratia centrala si locala vor fi
reduse. “Reducerea cu 20% a cheltuielilor pentru bunuri si servicii
deja se implementeaza la nivel central si va fi si la nivel local”,
spune Boc, precizand ca la Secretariatul General al Guvernului au
fost reduse cu 20% cheltuielile cu telefoanele si cu 27% cele
pentru parcul auto. Numarul secretarilor de stat va fi redus.
5. Va fi modificata legea achizitiilor publice, “pentru ca sa se
termine cu procesele fara sfarsit si termenele fara limita de la
semnarea contractului si pana la intrarea in teren a
lucrarilor”.
6. Va fi aprobata legea parteneriatului public-privat.
7. Companiile de stat vor fi restructurate, prin reducerea
cheltuielilor materiale ineficiente.
8. Va fi introdus impozitul suplimentar pentru a doua
proprietate si pentru urmatoarele proprietati.
9. Vor fi majorate accizele la produsele de lux.
10. Va fi constituit fondul de solidaritate “pentru acordarea de
ajutoare sociale persoanelor defavorizate” (este vorba de planul
Guvernului de a retine in acest sens 1% din cifra de afaceri a
celor mai mari 20 de companii de stat).
PROMISIUNI PENTRU SASE LUNI
Urmatoarele sase luni sunt decisive, a apreciat premierul,
intrucat de aplicarea masurilor de austeritate si de restructurare
depinde reluarea cat mai rapida a cresterii economice. “Daca nu
luam aceste masuri, deficitul ajungea de la 6,8% din PIB, cat am
convenit cu FMI, la 9,1% din PIB, si am fi avut nevoie sa
imprumutam 10-11 miliarde de euro ca sa putem plati salariile si
pensiile.”
Dupa Emil Boc, reducerea cheltuielilor va permite Romaniei sa-si
pastreze credibilitatea externa – “fiindca suntem o tara care nu
creste taxele” – si sa atraga investitii ce vor crea locuri de
munca.
Resursele economisite vor putea asigura:
1. Cofinantarea proiectelor cu bani europeni, intre care
“proiecte de miliarde de euro care se semneaza si vor fi
implementate in urmatoarea perioada”. Guvernul va putea sa-si
reprioritizeze investitiile, asa incat sa evite politica guvernelor
anterioare, care deschideau o multime de santiere noi, fara sa
termine nici unul”.
2. Plata in urmatoarele luni a datoriilor catre firme si catre
sectorul sanitar, intr-o suma totala de 1 miliard de euro.
3. Vor fi extinse garantiile de stat, “pentru ca firmele sa aiba
sprijin financiar in continuare”.
4. Vor continua programele Rabla si Prima Casa, fiindca “oricat
ar fi de criticate, ele au adus plusvaloare”.
“Le-am spus: daca vreti sa faceti economie, cresteti
impozitarea, mai ales pentru cei bogati. Noi am spus nu reducerii
cu 25% a salariilor. Guvernul a spus: nu, decizia este a noastra.
Aceasta este adevarat: Guvernul decide intotdeauna, nu FMI”, a
declarat seful FMI
Cititi mai multe pe www. mediafax.ro