„Dacă nu ne vom opune propunerii cotelor obligatorii de imigranţi, atunci aceasta va fi acceptată, chiar dacă nu în Ungaria, atunci la Bruxelles, care ne spune alături de cine să trăim şi ce fel de formulă etnică va fi în ţară”, a mai spus premierul ungar.
Viktor Orban a adăugat şi că doreşte să formeze o alianţă cu mai multe ţări europene în această privinţă şi că în perioada următoare va călătorii mult pentru a-i convinge pe şefii de stat să i se alăture.
Comisia Europeană va dezbate acest subiect marţea viitoare.
“Este necesară o dezbatere şi vor trebui luate decizii politice într-o problemă atât de importantă”, a declarat un funcţionar din cadrul Comisiei Europene.
Cazul FBI împotriva Apple a fost închis, dar consecinţele acestui demers vor fi resimţite mult timp de-acum înainte. Pe de-o parte, compania condusă de Tim Cook insistă că acest caz nici nu trebuia să existe; de cealaltă parte, FBI pare să se confrunte cu cea mai mare criză de PR din istoria sa.
Disputa dintre Apple şi FBI a ajuns la sfârşit după ce Biroul de Investigaţii al Statelor Unite a renunţat la petiţia către Curtea de Justiţie din California prin care voia să oblige compania să deblocheze telefonul unuia dintre atacatorii terorişti din San Bernardino. În final, nu a fost necesară intervenţia inginerilor de la Apple pentru a trece de protecţia telefonului, hackul fiind realizat de către o companie terţă, specializată în astfel de servicii.
Aceasta este o veste bună pentru Apple şi pentru întreaga industrie de dezvoltatori de hardware şi software, companiile nefiind astfel obligate să ofere codul sursă al sistemelor de protecţie, iar forţele de ordine neputând accesa dispozitivele după bunul plac. Nu a fost dezvăluită metoda de hacking folosită şi nici dacă informaţiile stocate pe telefon includ dovezi care ar putea ajuta în investigaţia cazului San Bernardino. Nu este clar nici dacă metoda folosită pentru telefonul lui Syed Rizwan Farook funcţionează şi pe alte modele de iPhone. Acesta deţinea un iPhone 5C actualizat la versiunea 9.0 de iOS. ultimul model cu arhitectură pe 32 de biţi de la Apple. Este posibil ca hackul să nu poată fi rulat pe modelele mai noi, construite în jurul instrucţiunilor pe 64 de biţi.
FBI-ul încearcă să nu ofere foarte multe detalii pe parcursul investigaţiei, însă probabil că vor oferi mai multe amănunte odată ce acestea devin publice. În acest moment, nu a fost divulgat nici măcar numele companiei care a asistat deblocarea telefonului.
Întregul caz al FBI s-a bazat pe legea numită All Writs Act, parte a Actului Judiciar din 1789. Acest act stipulează că orice persoană sau organizaţie trebuie să ajute autorităţile atunci când situaţia în cauză o cere; ea nu poate fi însă aplicată în cazul în care asistenţa oferită presupune încălcarea unei alte legi. Iar aceasta a fost fereastra pe care marile companii au folosit-o pentru a câştiga procesele.
Varianta actuală a legii a fost promulgată în 1911, iar prima decizia istorică pe baza acestei legi a fost dată în 1977, într-o dispută între Statele Unite şi Compania de Telefonie New York: sentinţa obliga operatorul să ajute la instalarea unui dispozitiv de urmărire a apelurilor realizate de către un suspect. Deşi decizia respectivă părea să fi creat un precedent, foarte puţine cazuri au mai fost câştigate, până în prezent, de autorităţi.
„Credibilitatea FBI a atins un minim istoric“, susţine Evan Greer, director de campanie pentru organizaţia nonguvernamentală Fight for the Future. „Au minţit, în repetate rânduri, atât publicul cât şi instanţele de judecată pentru a crea un precedent periculos care ar fi atentat la siguranţa fiecăruia. Din fericire, utilizatorii de internet s-au mobilizat repede şi au reuşit să explice riscurile unui backdoor.“
Declaraţiile lui Greer sunt uşor prăpăstioase, dar ele reflectă ideile multor oameni care s-au arătat indignaţi de cererile instituţiei americane. Părerile pe acest subiect sunt, evident, împărţite; Dan Primack, de la Fortune, crede că totul a fost doar o mişcare ingenioasă de marketing semnată Apple. Bloggerul de tehnologie Ben Thompson vede lucrurile puţin altfel: „Nimeni nu a ieşit bine din toată această poveste. Orice beneficiu ar fi avut Apple de pe urma ideii că vinde telefoane sigure a dispărut atunci când telefonul a fost deblocat; iar FBI nu numai că nu a reuşit să creeze un precedent pentru a forţa alte companii să îi ajute, dar s-au prezentat drept o instituţie incompetentă“.
Edward Snowden a intrat şi el în horă cu un mesaj adresat mai degrabă instituţiilor media: „Jurnalişti, reţineţi că autorităţile au spus de mai multe ori că telefonul nu poate fi deblocat, deşi experţii au indicat cu totul altceva. Cine a avut în cele din urmădreptate?“.
Cât despre procedura folosită de FBI, reprezentanţi ai companiilor de cybersecurity consideră că este vorba de ceva destul de simplu. Cei de la Errata Security notează că „sunt şanse destul de mici ca terţa parte care a deblocat telefonul să fi reconstruit un sistem de operare; e vorba, probabil, de o intervenţie în forţă, folosită de hackeri la majoritatea telefoanelor.“
Pentru Apple, problemele însă continuă: faptul că FBI a reuşit să deblocheze telefonul înseamnă că există o vulnerabilitate la nivelul sistemului de operare care permite acest lucru. Astfel, într-o spectaculoasă inversare de roluri, compania condusă de Tim Cook vrea să acţioneze în instanţă biroul federal pentru a obţine detalii legate de modul de deblocare. Cât succes vor avea rămâne de văzut.
Întreaga poveste bazată pe disputa dintre securitate naţională şi dreptul la intimitate s-a încheiat fără a avea un punct culminant, dar subiectul ar putea redeveni actual în orice moment. Ce vor face instituţiile de securitate de acum înainte? Vor apela la companii specializate, trecând peste producători, sau vor încerca să obţină ajutorul acestora acţionându-i în instanţă? Deşi nu au avut foarte mult succes până în prezent, sistemul legal american trebuie să dea o singură decizie favorabilă pentru a înclina definitiv balanţa.
Am auzit deseori despre câini ce au luptat, alături de soldaţi, în războaie; nu puţine sunt însă şi poveştile pisicilor care au avut roluri importante în timpul campaniilor militare.
Persanii, spre exemplu, au profitat de faptul că egiptenii considerau pisicile animale sfânte şi le-au folosit drept scut; în timpul primului Război Mondial, ele erau ţinute în tranşee pentru a avertiza în cazul unui atac cu subtanţe letale; în cel de-al doilea Război Mondial, pisicile erau luate pe submarine pentru a detecta calitatea aerului.
Am auzit deseori despre câini ce au luptat, alături de soldaţi, în războaie; nu puţine sunt însă şi poveştile pisicilor care au avut roluri importante în timpul campaniilor militare.
Persanii, spre exemplu, au profitat de faptul că egiptenii considerau pisicile animale sfânte şi le-au folosit drept scut; în timpul primului Război Mondial, ele erau ţinute în tranşee pentru a avertiza în cazul unui atac cu subtanţe letale; în cel de-al doilea Război Mondial, pisicile erau luate pe submarine pentru a detecta calitatea aerului.
Poate că programarea nu pare acum un subiect la fel de sexy, de la modă ca realitatea virtuală, dar impactul asupra vieţii oamenilor este major. Programarea a devenit o parte esenţială a vieţii cotidiene.
STUDIU: Emotional branding, drumul cel mai scurt dintre marcă şi client
TEHNOLOGIE: Cum a hackuit FBI iPhone şi ce a obţinut
INTERNAŢIONAL: Drumul armelor din estul Europei în mâinile teroriştilor
AUTO: Dacia poate deveni un brand global
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Elena Călin, consultant în eficientizarea serviciilor, explică în ce constă revoluţia prin care România s-ar putea transforma într-un centru economic european pentru calitatea serviciilor oferite.
RESURSE UMANE: Coşmarul angajatului eficient
ANTREPRENORIAT: De la chimie anorganică la brânzeturi
SOFT: Sistemul care te ajută să parchezi inteligent
SOCIETATE: Un profesor român la Stanford
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Poliţia begiană a arestat şase suspecţi în cazul atentatelor din capitală de marţi, soldate cu cel puţin 31 de morţi, în cursul nopţii de joi spre vineri, într-o amplă operaţiune efectuată în cartierul Schaerbeek din capitală, informează BBC News online.
Autorităţile nu au oferit nicio informaţie despre identităţile celor arestaţi sau despre posibilele conexiuni cu atacurile teroriste de marţi.
Arestările au fost făcute joi noapte în cartierul Schaerbeek, de la periferia Bruxellesului, unde atacatorii kamikaze de pe aeroportul Zaventem au închiriat o locuinţă, de la adresa căreia au solicitat o autoutilitară pentru a-şi transporta coletele explozive.
Potrivit locuitorilor din zonă, s-au auzit explozii în zonă în timpul raidurilor poliţiei, dar cauza producerii lor este neclară.
Americanii din New Jersey care merg cu nasul în telefon ar putea ajunge la închisoare, în cazul în care noul proiect de lege va deveni lege, informează Huffington Post.
Dacă proiectul de lege va trece cei care vor fi prinşi că scrie mesaje pe telefon în timp ce merg pe stradă ar putea fi amentaţi cu 50 de dolari, să stea 15 zile în închisoare sau aceştia pot fi amendaţi şi să petreacă câteva zile închişi.
“Dacă o persoană aflată pe drum, fie că merge sau conduce, prezintă un risc pentru alţii pe drum, ar trebui să existe o lege care să descurajeze şi să sancţioneze acest comportament riscant”, a declarat Pamela Lampitt, unul dintre susţinătorii proiectului de lege. Ea a mai spus că a fost martoră la un accident mortal: un copil a traversat strada uitându-se la telefon când a fost lovit de un autobuz.
Accidentele legate de mersul pe jos neatent au crescut cu 35% din 2010, potrivit CBS. Mai mult, oamenii care traversează în timp ce trimit mesaje sunt de două ori mai susceptibili să fie loviţi de o maşină decât oamenii care vorbesc la telefon, potrivit unei cercetări a universităţii Alabama din Birmingham.