În restul teritoriului, vremea va fi apropiată de normalul termic. Cerul va fi variabil şi doar izolat vor fi ploi slabe, de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sud-estul teritoriului şi pe crestele montane. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 17 şi 27 de grade, iar cele minime între 7 şi 16 grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.
În ce priveşte piaţa vehiculelor comerciale, diferenţele la nivel global sunt tot mai mari de la o regiune la alta la capitolul cerinţelor consumatorului, al legislaţiei şi al evoluţiei vânzărilor. Rezultatele din primele trei luni ale anului curent sunt elocvente: în Europa de Vest, unul dintre sectoarele cheie ale industriei auto, piaţa dubiţelor comerciale de dimensiuni medii şi mari a coborât cu 16%, în timp ce grupul Daimler a raportat în primul trimestru un declin de cinci procente.
Per total, producătorul german şi-a crescut vânzările cu 3% comparativ cu perioada similară a anului trecut – motoarele creşterii fiind Europa de Est, Statele Unite ale Americii şi America Latină. Cu toate acestea, profitabilitatea a scăzut, iar strategia grupului are în vedere o perspectivă geografică tot mai largă pentru a lua la ţintă pieţele ferite de problemele aduse de criza economică. Sprinter s-a vândut în ultimii 18 ani în 130 de ţări. Statisticile arată că 2,5 milioane de unităţi au fost vândute în ultimele aproape două decenii, iar unele dintre acestea rulează şi în momentul de faţă pe şosele, având peste un milion de kilometri la bord, unele şi în România.
„Fie că aştepţi un colet livrat de DHL în Mexic, în Vietnam sau Australia, există o bună şansă să fie adus în faţa porţii de un Sprinter„, mai spune Bernd Stegmann. De aceea, modelul va fi produs tocmai în locurile în care se vinde cel mai bine. În prezent, autovehiculul este asamblat, în afara fabricii de la Düsseldorf, în Argentina, China şi SUA. Daimler va demara până la finele anului producţia Sprinter şi la Nijni Novgorod, în Rusia, în colaborare cu GAZ. Oficialii au punctat că proiectul din munţii Urali nu va însemna închiderea sau mutarea fabricii din Germania. „Vom compensa volatilitatea de pe piaţa europeană cu veştile bune de peste Ocean. Pieţele emergente sunt focusul în prezent„, spune şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans.
Pentru atragerea de noi clienţi şi reînnoirea flotelor celor deja existenţi, noul model mizează pe o diferenţă de circa o mie de euro la preţ, un design interior similar, mici modificări la designul exterior, dar mai multe opţiuni care să reducă pe termen lung costul total al autovehiculului. Sprinter aduce nou un consum de 6,3 litri la suta de kilometri, ceea ce înseamnă o economie de 6.000 de euro în zece ani, la o distanţă medie de 40.000 de km parcursă anual. Un alt segment unde companiile pierd bani este cel al accidentelor în care sunt implicate vehiculele comerciale. Un sfert dintre accidente au drept cauză coliziunea din spate a maşinii, unul din cinci accidente se întâmplă în viraje, iar unul din şase pentru că şoferul pierde controlul volanului.
Caracteriscticile noului model includ sistemul automat de frânare la apropierea prea mare de un alt vehicul, atenţionarea şoferului la schimbarea sau părăsirea benzii de circulaţie şi o mai bună stabilitate în caz de rafale de vânt – principalele atuuri în reducerea costului de utilizare pe termen lung a maşinii.
Miza pe vehicule comerciale nu e o noutate la Daimler. Anul trecut, grupul a intrat pe segmentul vehiculelor comerciale de dimensiuni mici, de pe care a fost absent până în 2012, cu un obiectiv clar: în 2015 unul din 20 de autovehicule comerciale mici ar trebui să aibă steaua cu trei colţuri. Dacă supremaţia Sprinter este recunoscută la nivel mondial, povestea noului Citan, pariul nemţilor construit în colaborare cu grupul Renault pe segmentul de clasă mică, va fi mai dificil de transformat într-una de real succes: „Partenerul nostru nu este oricine. Este inventatorul acestei clase de maşini, nimeni nu a fost mai de succes până acum în acest sector şi e o companie cu multă experienţă„.
Pe segmentul de vehicule comerciale, Mercedes a vândut, în 2012,120.000 de unităţi, în linie cu rezultatele din 2011, a crescut veniturile cu 7%, până la 4,5 miliarde de euro, cu un profit de 365 milioane de euro. Iar în tabloul nefericit al zonei euro, vehiculele comerciale sunt printre puţinele veşti bune, industria prognozând o creştere anuală de patru procente la nivel global între 2010 şi 2020.
Angajaţii sunt verificaţi cu aparatul etilotest o dată pe săptămână, fiind ales aleatoriu un grup de zece persoane.
“Am făcut o chestie mai neortodoxă: am achiziţionat un etilotest care să poată să ne spună dacă salariaţii noştri sunt sau nu sub influenţa băuturilor alcoolice, mai ales că marea parte a dumnealor au muncă de teren”, a declarat primarul Eduard Ciocăzanu.
El a precizat că a luat această decizie după ce, în trecut, doi angajaţi au fost prinşi băuţi la serviciu, fiind concediaţi.
De asemenea, primarul a implementat un program de monitorizare a sistemului informatic, pentru a identifica angajaţii care accesează reţelele de socializare în timpul programului de lucru.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
SENDINŢA DE MIGRARE CĂTRE SOLUŢII DE CLOUD COMPUTING PARE SĂ FIE ÎNCETINITĂ PE PLAN LOCAL DE O BARIERĂ GREU DE IGNORAT. Mulţi manageri din domeniul IT sau executivi cu putere de decizie în acest sens sunt încă destul de reticenţi cu privire la astfel de soluţii, principala lor preocupare fiind securitatea datelor. Contracarată cu argumente clare de mai toţi competitorii din domeniu, pseudo-problema legată de securitate este amplificată şi de cea a confidenţialităţii informaţiilor şi documentelor ţinute în cloud. Se vede în primul rând când vine vorba de sisteme de gestiune sau de management al resurselor şi operaţiunilor, precum soluţiile de planificare a resurselor tip ERP (enterprise resource planning).
„În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani„, observă Mircea Hotăran, directorul general al companiei de IT CGS Europe – IT Services, parte a grupului american CGS şi partener al Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP Dynamics AX. Concret, companiile preferă să păstreze asemenea soluţii la nivel intern şi cum implementarea unui ERP presupune o investiţie deloc neglijabilă, mai ridicată decât în cazul unui ERP în cloud, folosirea unei asemenea soluţii este amânată. Implicit, piaţa soluţiilor ERP rămâne la o dinamică mai lentă, crede managerul, care estimează dimensiunea acestei componente a industriei IT la 110 milioane de euro anul trecut, în creştere comparativ cu nivelul de 90 de milioane de euro din 2011.
DEŞI MAI PUŢIN COSTISITOARE DECÂT VARIANTA CU SERVERE PROPRII ŞI LICENŢE ŞI OFERITE DE TOT MAI MULŢI FURNIZORI IT, soluţiile software de tip ERP în cloud vor exploda pe plan local de-abia peste câţiva ani, punctează Hotăran. Varianta găzduirii în cloud, cu componentele hardware şi aplicaţia software găzduite şi administrate fie de compania furnizoare ori integratoare de cloud computing, fie chiar de departamentul de IT intern al companiei, ridică adesea problema siguranţei informaţiilor confidenţiale.
Noţiunea că informaţiile şi documentele companiei se află pe servere dintr-un centru de date din ţară sau chiar din străinătate – Microsoft, de pildă, deţine două centre de date în Europa de unde sunt furnizate serviciile pentru întreg continentul – împiedică gradul de adopţie mai rapid al acestor soluţii în cloud. În fond, ERP-ul este un software de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente, de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări sau distribuţie, motiv pentru care mulţi manageri consideră că există o doză de risc în a încredinţa toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT.
„Impresia că prin serverele proprii ale companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluată: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe, iar dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. În schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor„, a precizat Mircea Hotăran. În plus, soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc substanţial investiţia iniţială, întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe,iar costurile uzuale sunt de asemenea mai mici.
REŢINERILE MANAGERILOR DE A IMPLEMENTA SOLUŢII ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a serverelor şi a datelor pe care acestea le conţin sau paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective. „Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie„, spune managerul CGS Europe – IT Services.
Comisia de selecţie a candidaţilor României pentru ocuparea funcţiei de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), întrunită miercuri la sediul Ministerului Justiţiei (MJ), a avut pe ordinea de zi textul anunţului privitor la selecţia candidaţilor, care poate fi accesat pe pagina web a MJ şi va fi publicat în Monitorul Oficial, precum şi pe site-urile Ministerului Afacerilor Externe, al Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În anunţul al cărui conţinut a fost definitivat de comisie se precizează că la 16 decembrie va înceta mandatul prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecătorul ales în numele României, şi că noul reprezentant va fi ales de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de pe o listă de trei candidaţi, pentru un mandat unic de nouă ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În acest raport exhaustiv al Departamentului de Stat pentru 2012, secretarul de Stat John Kerry a criticat de asemenea reprimarea aripilor minoritate ale Islamului în ţările musulmane, precum şi cea a grupurilor religioase în Asia, mai ales în China.
“Libertatea religioasă nu este o invenţie americană. Este o valoare universală garantată de Constituţia noastră şi înrădăcinată în toate inimile”, a declarat Kerry în faţa presei. “Libertatea de a profesa şi de a practica credinţa sa, de a crede sau de a nu crede sau de a-şi schimba religia, este un drept natural pentru toate fiinţele umane şi aceasta este ceea ce noi credem”, a continuat el.
Cititi mai multe pe www.medifax.ro
“Eu cred că domnul Ponta, peste weekend, se va gândi mai bine. Dacă domnul Ponta rămâne consecvent, înseamnă că a făcut un caz din cazul Sorin Roşca Stănescu. Înseamnă că altceva îl determină să încerce ruperea USL. (…) Eu sper să nu stea în persoana mea (USL – n.r.). Persoana mea nu este una atât de importantă încât o alianţă atât de importantă să se prăbuşească din cauza mea. Nu se pune problema să plec din PNL. Pentru acele lucruri care au putut fi interpretate drept atacuri la persoană mi-am cerut şi îmi cer scuze”, a declarat Sorin Roşca Stănescu, care vineri a fost la Târgovişte, în colegiul în care a fost ales senator.
Sorin Roşca Stănescu a fost întrebat dacă va încerca să discute cu Victor Ponta, el răspunzând: “Ierarhic, domnul Ponta, care este prim-ministru, ar trebui să încerce să aibă o discuţie cu mine”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astărăstoae a afirmat, într-o conferinţă de presă, că sistemul de sănătate românesc se confruntă cu un deficit de personal, în condiţiile în care, din anul 2007 şi până în prezent, peste 14.000 de medici au ales să părăsească România pentru că “s-au săturat de cum merg lucrurile”.
El a spus că, în primele trei luni ale acestui an, au plecat 580 de medici, iar alţi 250 au solicitat documente pentru plecarea în străinătate în primele două săptămâni ale lunii aprilie, susţinând că acest val de plecări înregistrat în anul 2013 poate fi comparabil doar cu cel din 2007, după ce România a intrat în Uniunea Europeană.
Potrivit acestuia, dacă în 1989 în România erau 56.000 de medici cu drept de liberă practică, în 2013 numărul acestora este de 39.896.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Parte din succes s-a datorat şi familiei numeroase: 11 fii, majoritatea implicaţi în afacerile familiei, dintre care unul, Benjamin, a murit în naufragiul Titanicului. Solomon a plecat în Elveţia pentru a studia limba germană şi afacerile la institutul Concordia din Zürich, după care, la 20 de ani, s-a întors în SUA pentru a lucra în afacerea cu minerit.
A fondat în Alaska compania Yukon Gold, de la care a pornit ultima „goană după aur„ în perioada anilor 1896-1899. În 1890 începuse să colecţioneze şi obiecte de artă, iar după Primul Război Mondial a renunţat la afacere şi şi-a dedicat tot timpul acestei pasiuni. În 1926 o cunoaşte pe baroneasa Hilla von Rebay, pictor în acea perioadă, care l-a sfătuit să îşi expună colecţia într-un muzeu de artă modernă şi contemporantă.
Marc Chagall, Rudolf Bauer, Fernand Léger se numărau printre artiştii ale căror opere le avea în colecţie, iar primul loc în care acestea aveau să fie expuse era chiar apartamentul lui din hotelul Plaza din New York. Guggenheim pune, în 1937, bazele fundaţiei Solomon R. Guggenheim dedicată artei moderne.
Doi ani mai târziu, deschide un loc în care să îşi expună colecţia, „Muzeul picturii non-obiective„. Până la începutul anilor ‘40, muzeul acumulase o colecţie mare de picturi avangardiste, iar nevoia pentru o clădire potrivită pentru găzduirea acestora devenise imperativă. În 1943, Guggenheim şi Rebay l-au însărcinat pe arhitectul Frank Lloyd Wright cu misiunea construirii noii clădiri. Filantropul a murit în 1949, iar noul muzeu a fost deschis zece ani mai târziu sub numele lui. Pe lângă acesta, fundaţia Guggenheim mai administrează în prezent muzee în Bilbao, Spania, Veneţia şi Berlin.
Afacerea familiei a căpătat o nouă direcţie după Primul Război Mondial, când membrii acesteia au cumpărat exploataţiile de nitraţi în Chile. Au părăsit apoi afacerea pe rând. Totuşi, compania de investiţii Guggenheim Partners – fondată de Peter Lawson-Johnston Sr. în 2000 – administrează active în valoare de 120 de miliarde de dolari, potrivit New York Times. Alt instrument, Gugenheim Investment Advisors, controlează active de 50 de miliarde de dolari.
Bogăţia, istoria şi ramificaţia familiei au făcut ca, de-a lungul istoriei, să existe şi falşi Guggenheim. Spre exemplu, în 2011, trei persoane au fost arestate pentru că au pretins că sunt descendenţi ai faimoasei familii. Vladimir Zuravel, David Birnbaum şi Catarina Pietra Toumei s-au folosit de nume pentru a atrage investiţii în proiecte false în industria de petrol, garanţii bancare, diamante şi aur, potrivit bloomberg.com.
OANA SIMON N-A LUCRAT NICIO ZI CA ANGAJATĂ, ci a clădit, împreună cu soţul său, de la zero, o fabrică de recipiente pentru analize medicale lângă Bacău. În 2007, la trei ani de la primul pas în construcţia fabricii, a ieşit pe bandă primul produs, o cutie Petri pentru analizele de sânge. Nici drumul până acolo, nici cel ce a urmat nu a fost uşor, dar cifra de afaceri a fabricii Novei Medical a ajuns anul trecut la 1,7 milioane de euro, în creştere faţă de cele 1,5 milioane de euro din 2011. Antreprenorii lucrează acum cu zeci de spitale şi sute de clinici private, au 30 de angajaţi şi nu se desprind aproape deloc de afacerea pe care nici nu-şi imaginează că o pot vinde.
NU ESTE PRIMUL LOR BUSINESS ŞI ANTREPRENOAREA DE 38 DE ANI POVESTEŞTE CĂ „NOUA IDEE NE-A VENIT DIN ÎNTÂMPLARE. Eram la un târg de mase plastice din Germania. Nu văzusem până atunci o maşinărie în care pe o parte se pune materia primă, iar pe cealaltă iese produsul finit„, povesteşte antreprenoarea acum.
Dar la întoarcerea în ţară au văzut că „toată lumea făcea scaune, mese, castroane şi bidoane de plastic; ne-am dat seama că trebuie să alegem altceva„. Şi pentru că atunci când a mers la analize a aflat că nu există niciun producător român pentru recipientele de plastic, şi-au dat seama că aceasta este nişa pe care pot clădi afacerea lor. Utilajul, de mărimea unei camere de bloc, a costat 700.000 de euro, iar valoarea totală a investiţiei a depăşit 2 milioane de euro.
Şi pentru că „nu aveam unde să punem utilajul„, au fost nevoiţi să ridice de la zero o fabrică pe un teren aflat în apropierea oraşului Bacău. Pentru asta au cumpărat 7.000 mp, iar cele patru construcţii ocupă acum o jumătate din suprafaţă, dar pentru asta a fost nevoie, spune Oana Simon, „să mutăm un deal„, la propriu.
Şi pentru că banii proprii nu erau de ajuns, au accesat fonduri Phare. „Dacă ştiam cât va fi de greu, cred că mai aşteptam să facem toţi banii„, spune Oana Simon, care adaugă că în fiecare zi, luni în şir, trebuia să bată drumul către Piatra Neamţ să prezinte dosare. Dosare care cântăreau multe kg, de vreme ce documentele erau multiplicate în circa 15 exemplare, iar fiecare dosar avea peste 10-15 cm grosime, zâmbeşte, arătând cu mâinile. După ce proiectul a fost aprobat şi au luat banii pentru utilaj, au urmat cinci ani de verificări.
Cea mai mare parte a banilor pentru investiţii au fost proprii, pentru că băcăuanii aveau deja o afacere pe care o crescuseră până în 2005. În 1995 aveau o mică tipografie, cu cinci angajaţi, în care făceau, la început, formulare tipizate pentru contabilitate. Au deschis şi un magazin, „ca să ne putem vinde produsele şi un centru de copiere, cu 10 copiatoare, în centrul Bacăului„. Despre nivelul afacerilor de la acel moment, Oana Simon spune că „era suficient cât să ne susţinem şi să trăim decent„.
Cu toate acestea, bani de investiţii au avut, pentru că în 1999 au început să schimbe utilajele şi să scoată cărţi; „…prima carte a fost o culegere de română a profesorului Dănilă„; au urmat apoi alte volume, broşuri, culegeri şi manuale, iar afacerea, îşi aminteşte antreprenoarea „a fost profitabilă până în 2006-2007, când au început să scadă comenzile, odată cu apariţia manualelor alternative„. Dar, în acel punct, cei doi găsiseră deja un nou domeniu în care să dezvolte o afacere. Chiar dacă tipografia nu a fost închisă nici acum, ea funcţionează doar pentru a susţine magazinul, cifra de afaceri anuală fiind de 100.000 de euro.