FMI a aprobat vineri deblocarea unei transe de 904,8 milioane de
euro, ceea ce ridica la 12,44 miliarde de euro valoarea sumelor
oferite pana acum Romaniei prin creditul stand-by de 13,46 miliarde
de euro care expira in luna mai. Aprobarea s-a facut in conditiile
in care FMI ramane sa evalueze abia cu prilejul misiunii de la
sfarsitul acestei luni cifrele legate de alte criterii de
performanta, respectiv cele privind deficitul bugetului general
consolidat la finele anului, garantiile guvernamentale si tinta de
inflatie.
In plus, FMI a acceptat o noua derogare de la tinta privind
arieratele – a sasea derogare de pana acum. “Progresele in
eliminarea arieratelor au fost mai slabe decat s-a prevazut”,
apreciaza John Lipsky, directorul general adjunct al FMI, care
indeamna autoritatile sa dea prioritate rezolvarii problemei
arieratelor, mentinerii controlului asupra cheltuielilor, in
special in sectorul sanitar si al intreprinderilor de stat, precum
si eforturilor de a imbunatati administrarea fiscala si atragerea
de fonduri europene.
Lipsky lauda, in schimb, “forta” cu care Romania s-a inscris pe
calea consolidarii bugetare si “masurile structurale importante”
luate de Guvern, intre care adoptarea legii pensiilor si a
salarizarii, precum si a unui buget “prudent”. Politica monetara si
in sectorul financiar este apreciata drept “prudenta in mod
adecvat, contribuind la mentinerea stabilitatii financiare in
conditii de criza globala”, noteaza Lipsky, recomandand in
continuare prudenta in evaluarea spatiului de relaxare a politicii
monetare si “vigilenta continua” in supravegherea sectorului
bancar, confruntat cu cresterea creditelor neperformante si cu o
situatie regionala inca neasezata.
Intr-adevar, Guvernul a dat zor pe ultima suta de metri a lui 2010
sa se incadreze in termen cu legea pensiilor si legea salarizarii,
ca si cu adoptarea si publicarea in Monitorul Oficial a legii care
modifica OUG 50, asa incat din promisiunile fata de creditorii
internationali n-a mai ramas de indeplinit de fapt decat adoptarea
noului Cod al Muncii, al carui document ar trebui sa fie batut in
cuie spre sfarsitul lunii, dupa ce se termina consultarile cu
sindicatele. “Initierea reformei pe piata muncii si in domeniul
securitatii sociale va stimula productivitatea si va sustine
reorientarea resurselor bugetare limitate catre categoriile cele
mai vulnerabile”, sugereaza John Lipsky.
La fel de previzibila ca si cele mentionate mai sus e si incheierea
la primavara a unui nou acord de tip preventiv cu FMI dupa
expirarea actualului. Indiferent care va fi suma (s-a vehiculat
cifra de 3,6 miliarde de euro), la datoria externa a Romaniei nu se
acumuleaza decat comisionul aferent, pentru ca banii nu vor mai
merge la BNR, ci vor fi trasi de statul roman numai in caz de criza
valutara regionala. Aceasta previzibilitate e un lucru bun, in
principiu, intrucat stim de la bun inceput ce ne asteapta, dupa cum
si altii stiu la ce trebuie sa se astepte de la noi.
In acelasi timp insa, ideea de angajamente fata de FMI, ca garantie
ca se fac reformele, risca sa produca un fel de sac fara fund cu
promisiuni necerute de institutia financiara, ci propuse de-a
dreptul de Guvern ca sa fie sigur ca va avea pe urma argumente sa
le impuna societatii – asa cum a lasat sa se inteleaga presedintele
Traian Basescu despre continuarea reformei in sistemul de sanatate,
eventual si cu o tinta cantitativa de spitale inchise. Interesant
va fi insa ce se va intampla dupa ce va expira si urmatorul acord
cu Fondul, tinand cont ca din informatiile de pana acum reiese ca
va fi un acord incheiat pe un singur an (actualul a fost incheiat
pe doi ani), cu motivatia explicita ca 2012 este an electoral.
