BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Cât câştigă un român angajat pe o platformă petrolieră

    Un angajat fără brevet de marinar poate câştiga 2.000 de dolari, în timp ce unul specializat în produse petroliere la rangul de comandant primeşte lunar peste 10.000 de dolari. Sute de români sunt angajaţi pe platformele europene ale Grup Servicii Petroliere.

    Gabriel Comănescu, 46 de ani, este proprietarul Grup Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul serviciilor petroliere din România, care deţine şi operează mai multe platforme petroliere în străinătate – Marea Caspică, Marea Mediterană, Marea Nordului şi Gloful Mexic .

    Potrivit datelor GSP, compania are o flotă de 7 platforme de foraj marin, Saturn, Jupiter, Orizont, Atlas, Prometeu, Fortuna şi Britannia. Pe lângă acestea mai lucrează şi nouă vapoare multifuncţionale. Pentru anul acesta, GSP şi-a bugetat afaceri de peste 1,3 miliarde de lei (304 mil. euro), în creştere cu aproximativ 70% faţă de cele de anul trecut, şi un profit net de 171 de milioane de lei (38 mil. euro), cu 20% mai mare, potrivit datelor transmise de companie.

  • Directorul general al Transelectrica ar putea primi un salariu brut de 323.000 euro pe an

    Directorul general al Transelectrica şi ceilalţi trei membri ai Directoratului ar putea primi o remuneraţie anuală brută de până la 1,4 mil.lei (323.000 euro) fiecare, iar cei şapte membri ai Consiliului de Supraveghere vor avea o indemnizaţie brută anuală de maxim 240.000 lei (54.000 euro).

    Remuneraţiile vor avea o componentă fixă şi două componente variabile.

    Pentru membrii Directoratului suma fixă propusă este de 288.000 de lei brut/an (64.000 de euro), la care se adaugă o componentă variabilă plătită trimestrial şi una anual, în funcţie de atingerea unor indicatori de performanţă. Cele două indemnizaţii variabile nu pot depăşi de două ori suma fixă, potrivit propunerii Comitetului de nominalizare şi remunerare, care urmează să fie discutată de acţionarii Transelectrica într-o AGA programată pentru finele lunii septembrie.

    Astfel, sumele alocate Directoratului ar urma să plece de la 24.000 de lei brut pentru fiecare membru.

    Potrivit unor decizii AGA de la finele lunii mai, remuneraţiile brute lunare pentru Directorat sunt cuprinse între 6.800 de lei (1.500 euro) şi 38.000 de lei (8.800 euro), iar Consiliul de Supraveghere de 7.000 lei (1.600 euro). Remuneraţiile sunt provizorii, până la AGA de la finele lunii septembrie, şi au fost stabilite la o zi după ce premierul Ponta a anunţat plafonarea salariilor în companiile de stat.

    Potrivit propunerilor Comitetului de nominalizare şi remunerare, pe lângă indemnizaţia fixă membrii Directoratului ar urma să încaseze două indemnizaţii brute variabile de maxim 1,1 milioane lei (259.000 de euro) anual. Jumătate din această sumă, respectiv 576.000 de lei (129.000 de euro), va fi plătită în tranşe trimestriale, iar cealaltă jumătate va fi achitată o singură dată pe an.

    La finalul mandatului, fiecare membru al Directoratului va mai primi o sumă calculată în raport cu perioada în care a ocupat funcţia.

    Astfel, pentru un mandat de patru ani, directorii vor încasa fiecare până la 2,3 milioane lei (516.000 de euro), sumă rezultată din înmulţirea numărului de ani de mandat cu de două ori cel mult indemnizaţia anuală brută fixă, de 288.000 de lei.

    Cuantumul remuneraţiilor variabile va fi stabilit în funcţie de anumite obiective şi criterii de performanţă (printre care EBITDA, creşterea productivităţii, realizarea planului de investiţii) menţionate într-un plan de administrare a companiei pentru perioada 2014 – 2017.

    În prezent, Directoratul companiei este format din Ştefan-Doru Bucătaru, preşedinte, şi trei membri – Constantin Văduva, Ioan Diaconu şi Adrian Constantin Rusu.

    Membrii Cosiliului de Supraveghere (CS) ar urma primească o sumă fixă de maxim 48.000 lei (aproape 11.000 de euro) brut/an de persoană, echivalentul a 4.000 de lei (900 de euro) fiecare.

    La fel ca directorii, membrii Consiliului de Supraveghere vor beneficia şi de remuneraţii variabile calculate în funcţie de mai multe criterii, cele mai importante fiind cele amintite în cazul Directoratului. Incluzând cele două indemnizaţii variabile pe an, de maxim câte 96.000 de lei brut, membrii CS ar urma să aibă o remuneraţie anuală brută de până la 240.000 de lei (54.000 de euro).

    Şi membrii Consiliului vor încasa o remuneraţie la final de mandat, care poate fi de maximum 384.000 de lei (86.000 de euro).

    Consiliul de Supraveghere al Transelectrica este format din şapte membri, respectiv Ion Toni Teau (director general Lasselsberger), Ovidiu-Petrişor Artopolescu (fost manager la Microsoft România şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor), Dănuţ Sandu (preşedinte MKB Nextebank), Gheorghe Diaconu (director în Transelectrica), Andrei Mihai Pogonaru (fiul omului de afaceri Florin Pogonaru), Radu Bugică (susţinut de Fondul Proprietatea) şi Carmen Georgeta Neagu.

    Transelectrica este operatorul sistemului naţional de transport al energiei, iar statul controlează prin Ministerul Finanţelor Publice 58,69% din acţiunile companiei. Fondul Proprietatea are 13,5% din acţiuni, iar SIF Oltenia deţine 7,11%.

    Acţiunile Transelectrica au încheiat şedinţa bursieră de miercuri în scădere cu 0,52%, la 13,29 lei. La această cotaţie, capitalizarea bursieră a companiei este de 974,2 milioane lei (218,4 milioane euro).

  • BCR a redus cu 3,6% cheltuielile cu salariile angajaţilor în ultimul an

    BCR, controlată de austriecii de la Erste, a avut în primul semestru cheltuieli cu salariile de 255,4 mil. lei, în scădere cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Ponderea acestora în totalul cheltuielilor de tip administrativ a coborât de la aproape 29%, la 26,6%. Economiile au fost obţinute în condiţiile în care numărul de angajaţi a scăzut cu aproape 1.000 în ultimul an (circa 12%), până la 7.300, potrivit datelor publicate de Erste Group.

    BCR a suportat cheltuieli mari cu restructurarea personalului, însă cea mai mare parte a acestora a fost contabilizată în ultimul trimestru din 2012, contribuind la pierderea record de 1,2 mld. lei. La capitolul alte cheltuieli de exploatare, banca aproape a înjumătăţit costurile de publicitate şi marketing, până la 12,6 mil. lei. Pe de altă parte au crescut cu 7% cheltuielile cu contribuţia la Fondul de Garantare a Depozitelor până la 57,3 mil. lei.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013

  • Şeful CNAS: Nu va fi nicio problemă cu salariile medicilor până la sfârşitul anului

     Şeful CNAS a afirmat, marţi, într-o conferinţă de presă, că bugetul din sănătate pentru anul 2013 nu este mai mic faţă de cel de anul trecut, precizând că nu vor fi probleme cu salariile angajaţilor din sistemul public de sănătate până la sfârşitul anului.

    “Nu va fi o finanţarea mai mică faţă de anul trecut şi nu vor fi probleme cu salariile. Asigur toţi medicii din sistemul public de sănătate că nu va fi nicio problemă cu salariile până la sfârşitul anului. Acest lucru e foarte clar. Am vorbit cu reprezentanţii din sănătate şi i-am liniştit în ceea ce priveşte sfârşitul anului, pentru că vor exista acte adiţionale la contractul din acest moment. Din cei 10 la sută care se păstrează prin lege până la rectificarea bugetară din fondurile de rezervă ale CNAS, şi din ce poate vom mai obţine la rectificarea din toamnă, cu sigurnţă nu vor exista probleme de acoperirea salariilor şi a utilităţilor. Deci medicii pot sta foarte liniştiţi, avem acoperite fondurile pentru salarizare, urmând să găsim soluţii ca toate celelalte cheltuieli ale spitalelor din acest an să fie acoperite”, a spus Buşoi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă o stewardesă de la Blue Air

    Salariul unui însoţitor de bord de pe cursele Blue Air porneşte de la 750 de euro lunar, potrivit unor surse din piaţă, în timp ce un şef de cabină poate câştiga peste o mie de euro.

    În prezent, compania lucrează cu un personal de bord românesc. Circa o sută de însoţitori de bord lucrează pentru Blue Air.

    Blue Air a transportat anul trecut în şi din România 1,5 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic la acelaşi nivel cu cel din 2011 şi 2010. Pentru anul acesta este estimat un trafic de 1,5 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania românească Blue Air a fost fondată de omul de afaceri Nelu Iordache şi este deţinută în prezent de compania Airline Management Solutions, care a preluat în urmă cu trei luni fondul comercial şi aeronavele operate de Blue Air contra sumei de 30 de milioane de euro.

  • Coşmarul angajaţilor RATB: Vara suportăm o căldură de 50 de grade. Lucrăm în ture de câte nouă ore zece zile la rând. Multi şoferi sunt la a doua sau a treia căsătorie

    “Ultima mărire salarială a avut loc în anul 2008 , în urma negocierilor colective din 2010 şi 2011 s-au pierdut unele drepturi şi facilităţi ,de natură salarială, dar şi de altă natură”, susţine A.M., angajat al RATB.

    Un şofer al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) poate câştiga un salariu de aproape trei ori mai mare faţă de salariul mediu din România, potrivit datelor publicate pe siteul regiei.

    “Vara suportăm o caldură de peste 50 de grade, lipsa grupurilor sanitare, lipsa pauzelor de masă. Facem ture de 8-9 ore zilnic, cu muncă neîntreruptă de 7-10 zile. Conducătorii de vehicule nu au viaţă de familie, fiind obligaţi să muncească sâmbăta, duminica şi de sărbătorile legale. Din aceste motive, mulţi conducători de vehicule sunt la a doua sau chiar a treia căsătorie”, mai spune A.M.

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de 3.507 lei şi bonuri de masă în valoare de 93 de lei. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă.

    RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

  • Ce salariu are o stewardesă de la Wizz Air. De ce se bat româncele să lucreze aici

    Wizz Air, cea mai mare companie aeriană din România după numărul de pasageri transportaţi, foloseşte angajaţi români pentru rutele operate din Bucureşti şi oraşele din provincie.

    Salariul unui însoţitor de bord de pe cursele Wizz Air porneşte de la 600 de euro lunar, potrivit unor surse din piaţă, în timp ce un şef de cabină poate câştiga o mie de euro.

    În prezent, compania lucrează cu un personal angajat din diferite ţări ale Europei, cum ar fi Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Germania, Norvegia şi Franţa. Compania Wizz Air are 1500 de angajaţi, dintre care câteva sute provin din România, una dintre principalele pieţe ale companiei.

    Sute de tineri se prezintă la interviurile de angajare organizate de companie în România, concurenţa fiind în multe cazuri de peste zece candidaţi pe un loc.

    Wizz Air a transportat anul trecut în şi din România 3,2 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost. Compania maghiară Wizz Air are ca investitor principal fondul american de private equity Indigo Partners.

     

    Wizz Air este singura companie din România care taxează bagajele de mână. Doar bagajele de mână mici pot fi transportate gratis, în anumite condiţii. Iată când poate fi transportat un bagaj de mână gratis.  

    Dacă dimensiunile bagajului de mână sunt mai mari de 42x32x25cm, atunci bagajul de mână costă. Află care sunt tarifele unui bagaj de mână la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de mână la Wizz Air.  

    Bagajele de cală pot fi transportate în aeronavele Wizz Air contra cost. Află care sunt tarifele unui bagaj de cală la Wizz Air în articolul Cât costă un bagaj de cală la Wizz Air.

  • CONCURSUL DE TITULARIZARE: FSE “Spiru Haret”: Examenul a fost riguros. Concurenţii au avut rezultate bune

     Preşedintele FSE “Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră că este bine că încă mai sunt atâtea persoane care doresc să intre în învăţământ, unde “salariile sunt mici, iar beneficiile financiare sunt aproape inexistente”.

    “Este greu de crezut că, pe lângă cei care aleg să devină cadre didactice din dragoste pentru copii, mai sunt alţii care mai văd învăţământul ca un sector atractiv. Atâta timp cât salariile sunt foarte mici, guvernele postdecembriste preferând să investească în infrastructură în loc să motiveze corpul profesoral, este normal ca absolvenţii foarte buni să aleagă alte domenii de activitate. FSE «Spiru Haret» a cerut în mai multe rânduri o nouă lege de salarizare pentru personalul din învăţământ. Însă, dacă acest act normativ nu va fi aprobat cât mai repede, sistemul va continua să fie neatractiv”, a declarat Marius Nistor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când o scumpire ajunge să fie o bucurie

    Preţurile de consum, cu excepţia alimentelor de sezon, au crescut în iunie cu 0,4% faţă de iunie 2012, ceea ce ar trebui să aibă un efect stimulativ asupra încrederii companiilor şi a consumatorilor în relansarea economiei. Analiştii Citigroup estimează că preţurile de consum ar putea creşte acum cu 0,5% în iulie şi august, urmând ca începând din septembrie, creşterile să fie mai slabe.

    Guvernul condus de Shinzo Abe are ca ţintă o inflaţie de 2% pentru anul acesta, facilitată de măsuri de depreciere a yenului. În ultimul an, yenul a pierdut aproape 21% din valoare faţă de dolar, ca urmare îndeosebi a politicii de relaxare monetară promovate de banca centrală.

    Alţi comentatori se îndoiesc de efectul benefic pentru economie al unor majorări de preţuri, atâta vreme cât ele nu sunt însoţite şi de majorări de salarii, ţinând cont că în Japonia salariile nu au mai crescut de la începutul anilor ’90. Circa 40% dintre japonezi spun că viaţa lor este grea din punct de vedere economic, conform unui sondaj al Institutului Naţional de Cercetări pentru Populaţie şi Asistenţă Socială, citat de Bloomberg.

  • PROTESTELE sindicaliştilor CFR: Peste 2.500 de manifestanţi cer oprirea privatizării CFR Marfă şi “salarii decente”

     Sindicaliştii CFR s-au adunat, joi dimineaţă, în faţa Ministerului Transporturilor, unde au protestat mai bine de o oră. Aceştia au afişat bannere cu însemnele federaţiilor sindicale din care fac parte, dar şi cu mesaje prin care cer “salarii decente, nu de mizerie”. Sindicaliştii scandează “Vrem să muncim”, “Unitate”, “Hoţii” şi “Stop privatizării”.

    Protestatarii au spus că, dacă din 2007 până în 2008, în CFR Marfă erau 240.000 de angajaţi, acum mai sunt doar 51.000 de angajaţi, care răspund de 11.000 de kilometri de cale ferată, în condiţiile în care pe căile ferate “se transportă bogăţiile României”.

    Sindicaliştii au mai spus că vor să declanşeze greva generală şi cer demisia Executivului, întrucât nu este în stare să ia măsuri pentru a salva CFR Marfă şi locurile de muncă ale angajaţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro